982 matches
-
2001-Colecția Poeți români contemporani, Există un loc. Editura Mesagerul, 2008, Colina de aer”, antologie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 Prezent în antologii: 9 dimineți; Suverana clipă; Patruzeci. Poeți bistrițeni contemporani; Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, 2001; Poeții revistei Echinox, Editura Dacia, 2004; Poem pentru orașul natal, Editura George Coșbuc, 2005; Un copac de sunete, Editura Eikon, 2006, ediție bilingvă; Rodica Botezatu-Poetree (Antologie de poezie în română și engleză), Editura Mesagerul, Bistrița, 2007; Arcade, Editura Ardealul Târgu Mureș, 2008, Andrei
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Transilvania“ din Sibiu, din 1990 deține funcția de secretar general de redacție al revistei „Tribuna“, iar din anul 1994 este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism din Cluj. A colaborat cu revista Echinox unde și-a făcut debutul în anul 1970 cu articolul „Existență și cunoaștere la Blaga“, apoi a scris eseuri și articole în revistele „Steaua“, „Tribuna“, „Aletheea“, „Cahiers roumains d'etudes litteraires", „Revue roumaine de sciences sociales", „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»", „Saeculum
Ion Maxim Danciu () [Corola-website/Science/321824_a_323153]
-
Cuca, județul Argeș ‒ d. 17 octombrie 2010, București) este un critic și istoric literar, cronicar dramatic, eseist și prozator român. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A făcut parte din gruparea revistei studențești „Echinox”. Și-a susținut doctoratul în estetică teatrului cu teza "Direcții estetice în comedia contemporană" la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie din București (1995). A fost profesor de limbă și literatura română la Liceul din Întorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
redactor la revista „Steaua” (1985-1989), director al Direcției teatrelor din Ministerul Culturii (1990-1992), director artistic al Teatrului Național din Cluj (1992-1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Române (1993-1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). A debutat publicistic în revistă „Echinox”, în 1969, cu piesa de teatru într-un act "Stradă teilor" și editorial cu volumul de povestiri "Orașul fără somn", în 1978, la Editură Dacia. A organizat numeroase festivaluri de teatru și a inițiat „Clubul dramaturgilor”. A fost director fondator
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
S-a născut în 28 iunie 1951 la Cluj. Părinții: / medic și Lucreția Mihaiu / profesoară de muzică. În 1974 absolvă secția engleză-germană/facultativ spaniolă-portugheză la Facultatea de Litere a Universității Clujene. Între 1971-1983 este membru al redacției revistei de cultură "Echinox". Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România în 1981. Din 1993 este membru de onoare al Asociației Criticilor de Jazz din Statele Unite (J.J.A.). În 1994 fondează "Jazzographics", primul grup de jazz-poetry româno-britanic, împreună cu muzicienii Alan Tomlinson, Harry Tavitian și
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
Radiografii, I, 1978;<br> Ț. Popescu, Cărți cu ieșire la mare, 1980;<br> V. Știrbu, în Scinteia, nr. 12;<br> 302, 1982;<br> Ion Oarcăsu, în Steaua, nr. 8, 1983;<br> Petru Poanta, Radiografii, ÎI, 1984;<br> Cornel Robu, în Echinox, nr. 5-6, 1984;<br> Nicolae Manolescu, în România literară, nr. 46, 1985; <br>
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
aurite reprezentând cele două tropice și ecuatorul: cercul interior, ce delimitează Pământul, reprezintă Tropicul Capricornului, cercul median este Ecuatorul, iar cercul exterior reprezintă Tropicul Cancerului. În momentul solstițiului de iarnă, Soarele la zenit se află deasupra Tropicului Capricornului, la cele două echinoxuri se găsește deasupra Ecuatorului, iar în momentul solstițiului de vară se află deasupra Tropicului Cancerului. Regăsim ilustrată astfel definiția tropicelor. În mijlocul cadranului principal al orologiului putem observa un cerc mai mic ce se rotește în interiorul celui mare. Pe acest cerc
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
În mijlocul cadranului principal al orologiului putem observa un cerc mai mic ce se rotește în interiorul celui mare. Pe acest cerc sunt reprezentate semnele zodiacale ce indică poziția Soarelui în interiorul eclipticii. Trebuie să notăm faptul că datorită fenomenului de precesie a echinoxurilor, semnele indică în prezent doar în ce semn astrologic al zodiacului ne găsim în luna curentă. Deplasarea cercului zodiacal se datorează proiecției stereografice a planului eclipticii pornind de la Polul Nord. Această proiecție este comuna tuturor ceasurilor astronomice din perioada respectivă. Cercul
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
Generală Ciucea (1971-1992) urmând ca apoi în 1992 să ocupe același post la Liceul Teoretic ”Octavian Goga” din Huedin, unde lucrează și în prezent. Ulterior, începe să predea franceză și la Institutul Francez Cluj. Debutează pentru prima dată în revistă Echinox (1979) cu povestirea "Etajele lui Tăcu", iar volumul "Printre iubirile altora"( Dacia, 1997 ) reprezintă debutul sau editorial. În 1988 primește Gradul I cu lucrarea "Le discours narratif dans l’oeuvre" de Saint - Exupéry, iar în 2009 își susține lucrarea de
Alexandru Jurcan () [Corola-website/Science/329369_a_330698]
-
Bacău. A urmat apoi cursurile Liceului militar Ștefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc și a promovat examenul de Bacalaureat în 1964. A studiat filologia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În facultate a participat la fondarea și redactarea ulterioară a revistei "Echinox" , alături de Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. A fost primul redactor-șef al acestei publicații, în paginile căreia aveau să se afirme de-a lungul anilor mulți scriitori, istorici, filosofi de valoare. În 1971 și-a luat diploma de
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
până în primăvară ca muncitor necalificat la Fabrica de bomboane „Vitadulci”, pentru a nu fi încorporat în armată. În 1972 intră primul la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”- secția română-latină și, începând cu anul al doilea, activează la revista studențească „Echinox”, fiind redactor, apoi secretar de redacție. Este perioada fastă a celui de-al doilea val echinoxist, când este coleg cu alți ucenici ai scrisului (la revistă și cenaclu sub conducerea lui Marian Papahagi - Ion Pop, directorul „Echinox”-ului, se afla
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
la revista studențească „Echinox”, fiind redactor, apoi secretar de redacție. Este perioada fastă a celui de-al doilea val echinoxist, când este coleg cu alți ucenici ai scrisului (la revistă și cenaclu sub conducerea lui Marian Papahagi - Ion Pop, directorul „Echinox”-ului, se afla în acea perioadă la Paris -, la cursuri, seminarii și grupe de cercetare sub îndrumarea lui Mircea Zaciu și a Ioanei Em. Petrescu) care vor deveni peste ani nume importante ale optzecismului literar: Al. Cistelecan, Nicolae Oprea, Al.
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
publică poezii, articole, recenzii; în 1976 primește premiul pentru poezie „Primăvara studențească” (Cluj) și al revistei „Amfiteatru” (București). Activitatea: După absolvirea facultății (în 1976, după ce cu un an înainte se căsătorise cu Petronela Pantiș, colegă la facultate și în redacția „Echinox”-ului, anul absolvirii fiind și cel al nașterii primului fiu, Rareș, cel de-al doilea, Vlad, născându-se în 1981, la Baia Mare) lucrează ca dascăl în Maramureș, la Cavnic, Baia Sprie și Baia Mare, continuă să scrie și să publice în
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
în această redacție și în prezent. În ianuarie 1990 este ales redactor șef al „Familiei”. Din creația sa poetică s-a tradus în maghiară, engleză, germană, albaneză și franceză. Colaborează la numeroase reviste literare din țară. Optzecist născut în laboratoarele ‘Echinoxului' clujean, poetul debutează cu un discurs matur care își păstrează în bună măsură și astăzi forma și structura începutului. Viața fără nume, (1980), volumul de început, desțelenește o arie spirituală proprie, fără convulsii și experimente violente; dimpotrivă, printr-o stăpânire
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
0, 17, escale mediteraneene - (Editura pentru turism), 1973; INSULA CU ORHIDEE MOV, poeme - (Editura Cartea Românească), 1973; JURNALUL UNEI PASIUNI, proză - (Editura Albatros), 1975; CĂLĂREȚUL ALBASTRU, poeme - (Editura Eminescu), 1975; HOINAR PE MERIDIANE, jurnal de bord - (Ed. Sport-Turism), 1976; LA ECHINOX DE TOAMNĂ, poeme - (Editura Cartea Românească), 1977; FATA DIN PIAȚA SFÂRȘITULUI, poeme-proză - (Editura Cartea Românească), 1980; SINGUR CU ÎNGERUL, poeme - (Editura Cartea Românească), 1982; O INVITAȚIE ROMANTICĂ, eseu-reportaj - (Editura Sport-Turism), 1983; RĂSTIMP ÎNTRE CUVINTE, poeme - (Editura Cartea Românească), 1984; POEME
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor de cultură în format
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
în favoarea pietonilor și bicicletelor și limitarea vitezei vehiculelor. Scăderea ponderii circulației autovehiculelor se va face treptat, în etape, până la dedicarea acestora pentru transportul public nepoluant. Pe de altă parte, potrivit lui Mihnea Șerbănescu, general manager al companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox, zona Bulevardului Unirii nu se pliază pe realitatea din piață, și cu toate că există clădiri bune și multe locuri de parcare alături de chirii mici, acolo nu există trafic pietonal și implicit vad comercial. Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama: Deser-viciu pentru
Decizia care schimbă definitiv Bucureștiul: NOUL Centru Vechi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101543_a_102835]
-
a născut pe 15 decembrie, 1948, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limbă română, limbă franceză, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în 1972. Este profesoară de limba și literatura română. A debutat în revista literară "Echinox" din Cluj-Napoca, în ianuarie-februarie 1970, nr. 1-2, cu poezia „În amurgul roșcat”. A debutat în volum cu „Primăvara casei”, publicat în 1984 la editura Facla din Timișoara. A fost admisă în Uniunea Scriitorilor din România în 1990 și este membru
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie infernala și nigredo existențial în opera lui Panaït Istrati". Caietele Echinox, 2013, Vol. 24, pp. 209-222. 6. Vanhese G. , "Zăpadă tragică". În Al di là della montagna. Paul Celan e Benjamin Fondane, dialoghi postumi, Manea N. (editor), Milano: Îl saggiatore, 2012, pp. 87-88. 7. Vanhese G. , "Gaston Bachelard și reveria alchimica
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
C.I.R.V.I., 2011, pp. 1729-1748. Vanhese G. , "Reflexii ale simbolismului belgian și francez în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Synergies Roumanie, 2011, Vol. 6, pp. 117-129. Vanhese G. , " Tematica fantomală și spectralizare în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans “Biserică neagră” d’Anatol E. Baconsky". Symbolon, 2011, Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
și italiană". În Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș, Oana Chelaru Muraruș, Cvasnîi Cătănescu, Ene C., Zafiu Rodica. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2011, pp. 521-536. Vanhese G. , "De la tehnică la imaginar. Puțurile în opera lui Lorand Gaspar". Caietele Echinox, 2011, Vol. 22, pp. 177-188. Vanhese G. , "Pentru o poetica a visului în opera lui Mircea Cărtărescu, . În Bachelardiana. Îl Sogno, : îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
pp. 177-188. Vanhese G. , "Pentru o poetica a visului în opera lui Mircea Cărtărescu, . În Bachelardiana. Îl Sogno, : îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du Frère revenant". Caietele Echinox, 2010, Vol. 18, pp. 134-145. Vanhese G. , "«Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’Histoire» de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]