4,278 matches
-
dar trebuie să plec. E ora două, la trei trebuie să fiu înapoi. Vin niște tovarăși să ne instruiască, este o acțiune nouă, urgentă, acum, care trebuie declanșată la toate nivelele Asociației. Trebuie dezbătut în toate filialele Codul eticii și echității socialiste. În toate organizațiile, cu fiecare membru, la toate nivelele. — Codul? Cum, dezbatere? Păi, membrii sunt... se trezi bolborosind, imprudent, ziaristul care nu era ziarist. De fapt, de fapt... încercă, repede, să se corecteze detectivul... de fapt, știți, am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pasă de poporul nostru blând și harnic. Mi-ați distrus personalitatea, asta ați făcut. Falocraților, decadenților! M-ați terfelit, m-ați înjosit, opt ani de zile. Voi informa Secretarul General al Partidului, să știți! Să dați socoteală de etica și echitatea voastră antisocială. Voi avertiza autoritățile noastre de partid și de stat. Să declare starea de calamitate generală. Microbilor! Nu scăpați, nu scăpați, merg până la instanța supremă... — Afară! Afară!... urlă micuțul Marga, propulsat în aer, cu scaun cu tot. Apăruse, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adevărat... Face un pas În față, cu coșul În mână, și câteva legături de iarbă cad pe jos. — Bine atunci, aproape nimic. Închid o fracțiune de secundă ochii, Încercând să-mi pun ordine În gânduri. Jack, relațiile Înseamnă Încredere și echitate. Dacă o persoană vorbește despre sine, atunci și cealaltă persoană trebuie să facă la fel. Vreau să spun că nu mi-ai spus nici măcar că o să fii la televizor. — Of, pentru numele lui Dumnezeum, a fost o prostie de interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
invocate ca argumente suficiente și valabile pentru a justifica pretențiile de sporire a teritoriilor, România ar fi în drept să ridice la rândul său pretenții care ar putea viza Podolia și chiar portul Odessa. De fapt, contra oricăror criterii de echitate și justiție, România este acum în Europa singura țară lipsită de un port la Mare și nimeni n-ar putea contesta astăzi că posesiunea unui astfel de port n-ar constitui o chestiune de cea mai mare importanță, interesând în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dezvoltări teoria motivație-igienă / 61 3.5. Teoriile rolului / 63 3.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor / 68 3.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria rolurilor /68 Capitolul IV. Teorii de proces despre motivație / 71 4.1. Teoria echității / 71 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității / 73 4.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria echității / 74 4.2. Teoria expectanței / 77 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței / 79 4.2.2
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1. Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor / 68 3.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria rolurilor /68 Capitolul IV. Teorii de proces despre motivație / 71 4.1. Teoria echității / 71 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității / 73 4.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria echității / 74 4.2. Teoria expectanței / 77 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței / 79 4.2.2. Limite, critici, dezvoltări teoria expectanței / 80 4.3. Teoria caracteristicilor postului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
3.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria rolurilor /68 Capitolul IV. Teorii de proces despre motivație / 71 4.1. Teoria echității / 71 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității / 73 4.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria echității / 74 4.2. Teoria expectanței / 77 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței / 79 4.2.2. Limite, critici, dezvoltări teoria expectanței / 80 4.3. Teoria caracteristicilor postului / 82 4.3.1. Implicații practice și manageriale ale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2002-2008 și a cuprins în total un număr de 648 manageri. Abordarea a fost una multi-teoretică, fiind instrumentate patru teorii clasice ale motivației: teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă (modelul combinat Herzberg-Maslow), teoria nevoii de realizare (modelul McClelland) și teoria echității (modelul Adams). Este detaliată metodologia de evaluare a motivației și sunt prezentate limitele și regulile de bună practică constatate în urma acestor prestații sociologice. Ultimul capitol cuprinde propunerea de resemnificare a pragmaticii motivării prin integrarea stocului de cunoaștere a celor trei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
individului (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). Anumite teorii ale motivației sunt întemeiate pe conceptul de motivație intrinsecă, așa cum este teoria autodeterminării, în timp ce alte teorii sunt întemeiate pe motivații instrumentale, în care subiectul evaluează și analizează alternative: teoria expectanței sau teoria echității. Clasificarea motivației în intrinsecă, respectiv extrinsecă precum și analiza comparativă a eficacității acestora se regăsește și în lucrările psihologilor și sociologilor români (Golu, 1974; Zamfir, 1980b). O diferențiere analitică este realizată de Leonard, Beauvais și Scholl (1999) care disting între motivația
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
interșanjabil. Astfel, Viteles (1953) în lucrarea Motivation and Morale in industry lucrare ce a fundamentat cercetarea științifică a subiectului definea motivația ca o funcție a performanței și moralului. De asemenea, teoria bifactorială (Herzberg, Mausner și Snyderman, 1959/2008) și teoria echității (Adams, 1963) utilizează termenii de satisfacție și motivație ca sinonimi. Potrivit lui Vroom (1964/1995, p. 115) atitudinile pozitive față de muncă/ post sunt conceptual echivalente cu satisfacția în muncă, iar atitudinile negative față de muncă/ post sunt echivalente cu insatisfacția în muncă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
activare sunt datorate unui deficit, reprezentative fiind teoria ierarhiei nevoilor (Maslow), teoria X/Y (McGregor), teoria motivație-igienă (Herzberg), teoria ERD (Alderfer). Teoriile majore ale alegerii cuprind stabilirea obiectivelor (Locke și Latham), teoria expectanței (Vroom), teoria condiționării operante (Skinner) și teoria echității (Adams). Kanfer (1990, după Hollyforde și Whiddett, 2002) propune o clasificare a teoriilor în trei grupe: teorii de tipul nevoie-motiv-valoare, teoriile alegerii cognitive și teorii autoregulatorii-metacognitive. Barbuto (2001, p. 713) propune o "taxonomie integrată a motivației în muncă" ce cuprinde
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cele patru teorii paralele și dezvoltarea unui model comprehensiv, de tip integrat." (Miner, 1993, p. 296). Capitolul IV Teorii de proces despre motivație În acest capitol sunt prezentate șase teorii cognitive (de proces). Trei sunt teorii clasice ale motivației (teoria echității, teoria expectanței și teoria caracteristicilor postului), iar celelalte trei (teoria evaluării cognitive, teoria social-cognitivă și teoria stabilirii obiectivelor) sunt teorii recente, relevante pentru etapa cognitivă a studiului motivației. Ultimele modele formează nucleul dur al cercetării cognitiviste, fiind teorii "deschise", caracterizate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prin rafinări și dezvoltări conceptuale. S-a respectat structura din capitolul precedent. Primul subcapitol prezintă propozițiile și termenii cheie ai teoriei, cel de-al doilea implicațiile practice și manageriale, iar ultimul evidențiază limitele critice și dezvoltările conceptuale. 4.1. Teoria echității J. Stacy Adams (1963) elaborează teoria echității sociale, o teorie de proces care este cunoscută în egală măsură ca o abordare a motivației și satisfacției. Teoria explică procesul motivării, evidențiază cauzele, direcția și intensitatea comportamentului motivat și conexează conceptul de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
respectat structura din capitolul precedent. Primul subcapitol prezintă propozițiile și termenii cheie ai teoriei, cel de-al doilea implicațiile practice și manageriale, iar ultimul evidențiază limitele critice și dezvoltările conceptuale. 4.1. Teoria echității J. Stacy Adams (1963) elaborează teoria echității sociale, o teorie de proces care este cunoscută în egală măsură ca o abordare a motivației și satisfacției. Teoria explică procesul motivării, evidențiază cauzele, direcția și intensitatea comportamentului motivat și conexează conceptul de motivație cu cel de satisfacție (Ronen, 1986
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decât cea a grupului de control, însă cresc calitatea muncii. Atât supra-recompensarea, cât și sub-recompensarea sunt prezentate de Adams drept stări negative, manifestări ale inechității ce trebuie înlăturate din mediul organizațional. 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem de recompensare inechitabil
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
însă cresc calitatea muncii. Atât supra-recompensarea, cât și sub-recompensarea sunt prezentate de Adams drept stări negative, manifestări ale inechității ce trebuie înlăturate din mediul organizațional. 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem de recompensare inechitabil le poate genera în cadrul organizației. Teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem de recompensare inechitabil le poate genera în cadrul organizației. Teoria echității evidențiază faptul că angajații nu percep schimbul cu organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de resurse din partea organizației dacă se recompensează o dimensiune nevalorizată de angajat (de exemplu punctualitatea). Recompensa oferită de organizație trebuie să aibă utilitate marginală pentru angajat. Valoarea psihologică a recompensei și modul în care este prețuită în cultura organizației determină echitatea schimbului cu firma. Oferirea unor recompense fără utilitate percepută de către angajat (de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aibă utilitate marginală pentru angajat. Valoarea psihologică a recompensei și modul în care este prețuită în cultura organizației determină echitatea schimbului cu firma. Oferirea unor recompense fără utilitate percepută de către angajat (de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural și istoric, "relația (n.m. dintre inputuri și rezultate) necesară pentru existența inechității este psihologică, nu logică" (Adams, 1963, în Levine (ed.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a calității muncii. Cu toate acestea, supra-recompensarea nu este o soluție pentru organizație, în primul rând datorită faptului că generează inechitate și atrage astfel după sine comportamente consumatoare de resurse pentru reducerea ei. 4.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria echității Prin implicațiile sale directe în mediul organizațional abordarea lui Adams a stat la baza unui număr impresionant de studii, peste o sută fiind realizate în primii zece ani după publicarea teoriei. Considerând teoria "aproape cea mai folositoare teorie de rang
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teorie de rang mediu din domeniul comportamentului organizațional" (Weick, 1966, după Greenberg, 1990, p. 338) sau punând sub semnul întrebării claritatea termenilor teoriei (Romer, 1977; Summers și DeNisi, 1990), cercetătorii îi recunosc utilitatea în mediul organizațional. Principalele critici aduse teoriei echității sunt neclaritățile cu privire la definirea grupului de referință și imprecizia privind comportamentul de restabilire a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sau punând sub semnul întrebării claritatea termenilor teoriei (Romer, 1977; Summers și DeNisi, 1990), cercetătorii îi recunosc utilitatea în mediul organizațional. Principalele critici aduse teoriei echității sunt neclaritățile cu privire la definirea grupului de referință și imprecizia privind comportamentul de restabilire a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general destul de puternică" (Greenberg, 1990, p. 401). Romer (1977) subliniază presupoziția "ascunsă" a teoriei echității și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
critici aduse teoriei echității sunt neclaritățile cu privire la definirea grupului de referință și imprecizia privind comportamentul de restabilire a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general destul de puternică" (Greenberg, 1990, p. 401). Romer (1977) subliniază presupoziția "ascunsă" a teoriei echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi angajați (fiecare fiind persoană
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general destul de puternică" (Greenberg, 1990, p. 401). Romer (1977) subliniază presupoziția "ascunsă" a teoriei echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi angajați (fiecare fiind persoană de referință pentru cealaltă) concurează pentru un număr limitat de resurse (rezultate). Romer concluzionează că teoria echității
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi angajați (fiecare fiind persoană de referință pentru cealaltă) concurează pentru un număr limitat de resurse (rezultate). Romer concluzionează că teoria echității poate fi aplicată doar în cazurile în care suma rezultatelor este o constantă și prezintă patru tipuri de situații când postulatele lui Adams nu sunt valabile (Romer, 1977, p. 230): 1. în cazul relațiilor care nu cer competitivitate pentru resurse
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]