9,499 matches
-
întrunește un asemenea acord, aceasta va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din lege stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească trebuie
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară. (3^1) Pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării cererilor prevăzute la art. 7 și 8 , este interzisă înscrierea în Biroul de
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
întrunește un asemenea acord, aceasta va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din lege stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească trebuie
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care apreciază impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității. Impreviziunea a fost și este reglementată de Codul civil (atât de cel din 1864, cât și de cel din 2009), cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul de evaluare a sa
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 289 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
născute din contractul de asigurare. ... 60. Astfel, o eventuală prezentare a opiniei instanței de apel cu privire la natura și durata termenului de prescripție a dreptului material la acțiune, față de soluția primei instanțe și pozițiile divergente ale părților, ar echivala cu o antepronunțare în cauză asupra dezlegării căii de atac. Totodată, având în vedere Decizia nr. 43 din 7 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
al României, Partea I, nr. 1051 din 3 noiembrie 2021, instanța de apel observă că instanța supremă a apreciat ca admisibilă sesizarea fără o exprimare a punctului de vedere al instanței, în contextul în care o atare opinie ar fi echivalat cu dezlegarea efectivă a unui motiv prezentat de părți în calea de atac. Din această perspectivă, instanța de apel apreciază că punctul său de vedere asupra chestiunii de fond nu constituie o cerință indispensabilă, ci are mai mult un rol
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022 (paragrafele 57-63; 67-68) etc. ... 100. De altfel, instanța de trimitere nu argumentează deloc dificultatea problemei, limitându-se a arăta că nu își poate prezenta punctul de vedere, întrucât „aceasta ar echivala cu o antepronunțare, față de soluția primei instanțe și de pozițiile divergente ale părților“. În realitate, este confundată o cerință de regularitate a sesizării, prevăzută de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu una care vizează însăși
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
contributiv dualist regăsindu-se și în reglementarea anterioară, astfel încât, principiul contributivității fiind identificat și în legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare sub imperiul unor
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale. În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
Cu privire la Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 s-au reținut considerentele acesteia, potrivit cărora: „120. (...) neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
o înțelegere politică între grupurile parlamentare, însă nu și renegocierea componenței Biroului permanent ca structură de conducere a Camerei Deputaților. Dacă ar fi admisă o astfel de idee, această renegociere ar avea putere egală cu rezultatul alegerilor, ceea ce ar echivala cu împrejurarea că oricând, prin simpla renegociere, se poate schimba rezultatul votului cetățenilor. Or, față de prevederile art. 64 alin. (5) din Constituție, nu se poate nici negocia, nici renegocia configurația politică a Parlamentului, care este dată de rezultatul alegerilor
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
contrară înseamnă a scoate din economia statului de drept rezultatul alegerilor. A admite posibilitatea liberei constituiri de noi grupuri parlamentare în jurul unor partide politice nou-înființate, neparticipante la alegeri sau care nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. ... 19. Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție (paragraful 23 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 15. De asemenea, Curtea a
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
unei justiții unice, egale și imparțiale din cauza pretinsei neclarități a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 304/2004, este neîntemeiată, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completelor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări (paragraful 28 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 18. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
de a face parte din organele colective de conducere, decizie și control, așa cum prevede textul, în caz contrar calitatea de membru în aceste persoane juridice fără scop patrimonial nu ar mai avea sens, fiind lipsită de orice conținut și echivalând în fapt cu lipsa calității de membru. Sintagma „a face parte din“ înseamnă „a fi membru al unei grupări“, „a fi unul din elementele componente ale unui întreg“, astfel încât textul nu se referă la deținerea unei singure funcții (de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
autoritatea legiuitoare are competența de a adopta, modifica sau completa legile (Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 12 martie 1996 sau Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 14 februarie 2008). ... 52. O eventuală admitere a sesizării sub aspectul invocat ar echivala cu acoperirea unei omisiuni legislative, ceea ce nu poate fi admis. În eventualitatea unei admiteri a sesizării, se pune întrebarea sub ce formă va trebui redactat textul, exact în forma din Legea nr. 303/2004, în vigoare - art. 99 lit. ș
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
procedură forțată a împiedicat exercitarea corespunzătoare a mandatului reprezentativ de către parlamentarii care au participat la vot, fără dezbateri și fără a putea lua cunoștință în timp util de conținutul raportului. Se mai subliniază că nerespectarea regulamentului celor două Camere echivalează cu încălcarea art. 76 alin. (3) din Constituție. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, Decizia Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, paragraful 85, și Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ori participanți să își aleagă judecătorii care să îi judece sau procurorii care să efectueze ancheta penală. Or, dacă s-ar permite ministrului apărării naționale să controleze, prin intermediul avizului conform, transferarea și numirea procurorilor și judecătorilor militari, aceasta ar echivala cu selectarea judecătorilor și procurorilor care să judece ori să ancheteze cauzele în care ministrul sau ministerul ar fi parte sau ar avea un interes. ... 131. În ceea ce privește criteriile de „selecție“ a magistraților militari, acestea trebuie să fie
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
un interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se analizează și raportul Inspecției Judiciare privind integritatea candidaților. Opțiunea legiuitorului pentru a evalua și nota, potrivit unor criterii prestabilite, hotărârile judecătorești pronunțate de candidat nu echivalează cu lipsa unor criterii de promovare bazate pe merit și nu se poate considera că doar un test-grilă poate asigura acest lucru. De altfel, critica ce constă în necesitatea instituirii altor probe la acest concurs este inadmisibilă, deoarece privește exclusiv
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
automat acesta face parte din organele colective de conducere, decizie și control, așa cum prevede textul, în caz contrar calitatea de membru în aceste persoane juridice fără scop patrimonial nu ar mai avea sens, fiind lipsită de orice conținut și echivalând în fapt cu lipsa calității de membru. Sintagma „a face parte din“ înseamnă „a fi membru al unei grupări“, „a fi unul din elementele componente ale unui întreg“, astfel încât textul nu se referă la deținerea unei singure funcții (de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că un politician stabilește cine devine sau nu magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă a executivului în justiție, o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. ... 305. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că admiterea acestora ar echivala cu transformarea judecătorului militar într-unul civil, care ar avea competența de a judeca infracțiunile comise de militari. Or, judecătorul, pentru a deveni unul militar, trebuie să dobândească în mod logic și calitatea de militar, în cazul de față de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
285 alin. (2) din aceeași lege prevede că în instituțiile de învățământ superior funcțiile de cercetare sunt: asistent cercetare; cercetător științific; cercetător științific gradul III; cercetător științific gradul II și cercetător științific gradul I, funcții care, conform alin. (3), sunt echivalate cu cele didactice. Totodată, în virtutea funcției pe care o dețin de judecător sau procuror, aceștia pot presta activități de instruire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri“. „În sistemul nostru constituțional normele antereferite sunt
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
fac parte din organele de conducere ale respectivelor asociații. Doar dacă nu s-ar recunoaște posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a înființa asociații, atunci într-adevăr aceștia nu ar putea face parte din organele lor de conducere, dar acest lucru ar echivala cu imposibilitatea lor de a-și apăra într-un cadru organizat drepturile și interesele profesionale. Or, din moment ce legislația națională prevede acest lucru, înseamnă că ei devin automat membri ai organelor lor de conducere. Așadar, calitatea de membru într-
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]