1,967 matches
-
ne-ncetat. Starea aceasta de euforie este momentul edenic al poeziei lui Lundkvistă: Există un fel de bucurie sălbatică/ în tot ce e viu/ Există/ ceva îmbătător și aparținând tuturora. Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris, edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros, pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic. Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros, pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic. Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce compensa mișcarea tuturor simțurilor a fondului emoțional, la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor, fapt ce-l descoperim În munți, la umbra lor m-am fost născut/ Din munți
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic. Dacă la Vvoiadzoglu edenul era o insulă ce compensa mișcarea tuturor simțurilor a fondului emoțional, la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor, fapt ce-l descoperim În munți, la umbra lor m-am fost născut/ Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam, prin ulițe pierdut: Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
descoperim În munți, la umbra lor m-am fost născut/ Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam, prin ulițe pierdut: Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică: iar problema ce se pune este, aceea a exprimării ei. O stare interioară de bucurie, de beatitudine, localizată în timp, dar mai ales în spațiul care
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
psihică: iar problema ce se pune este, aceea a exprimării ei. O stare interioară de bucurie, de beatitudine, localizată în timp, dar mai ales în spațiul care produce acea stare, determină cel mai adesea starea edenică, sau, pur și simplu, edenul ca expresie a poeticului. Trăind intens, poetul plonjează în sine, își creează imaginea unui mit și astfel triumfă asupra naturii sale. Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă, regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
triumfă asupra naturii sale. Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă, regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică. Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit. Edenul e reprezentat de psihologie sau, mai exact, de psihopatologie, în prelungirea imaginii sau viziunii poetului. Edenul este construit în poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru, asimilabil sau, în orice caz, situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică. Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit. Edenul e reprezentat de psihologie sau, mai exact, de psihopatologie, în prelungirea imaginii sau viziunii poetului. Edenul este construit în poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru, asimilabil sau, în orice caz, situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul creator a cărui împlinire în operă revine la o restabilire a unui nou echilibru prin, însăși
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
poezia europeană a secolului XX printr-un dezechilibru, asimilabil sau, în orice caz, situabil în proximitatea stării patologice ce declanșează procesul creator a cărui împlinire în operă revine la o restabilire a unui nou echilibru prin, însăși, construcția acestui mit. Edenul este de aici încolo rezultatul unui efort voit și coerent, în recrearea naturii primitive și tinzând să organizeze într-un cosmos edenic beatitudinea interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în „capcana” propogandei comuniste au crezut
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
cosmos edenic beatitudinea interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în „capcana” propogandei comuniste au crezut, unii chiar sinceri, în viitorul luminos al socialismului și comunismului. Ei, în poezia lor, vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii. Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana. Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
interioară pe care o trasmite și cititorilor. Unii poeți europeni căzând în „capcana” propogandei comuniste au crezut, unii chiar sinceri, în viitorul luminos al socialismului și comunismului. Ei, în poezia lor, vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii. Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana. Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
al socialismului și comunismului. Ei, în poezia lor, vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii. Edenul de această factură era ca iluzia optică din deșert numită fata morgana. Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară. Cum specifică Croce: ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric. Edenul devenind transsubiectiv, el se
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Puține poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară. Cum specifică Croce: ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric. Edenul devenind transsubiectiv, el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 3 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
mai rezistă astăzi. Astfel, edenul în poezie apare ca un analog al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară. Cum specifică Croce: ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric. Edenul devenind transsubiectiv, el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 3 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric. Edenul devenind transsubiectiv, el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 3 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
apusurile sale nu se derulează mereu pe corole florilor aromate, ci poate fi și tristă, frustrantă, precum o deziluzie a unei intense trăiri: Acarii se amuză schimbând macazul, trenul,/ Noi cumpărăm bilete pentru iubiri trucate,/ Pe viață corigenți, ne-nchipuim edenul/ Și-apunem în vagoane cu inimi sfârtecate ... În această interminabilă poveste de iubire, femeia ocupă locul primordial. Ei i se închină tot pământul - frumuseții ei, miracolului posibil al vieții, concretizat doar prin ea: Ești un cânt, o armonie, tu femeie
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Grăbite-nvolburări de nori Sărută locuri de safir, Din grădina de culori Ți-am ales roș trandafir. Sclipiri arginti de rouă Țes verdele Eden solar; Cerul îl despică-două Albastrul zbor universal. Violet, arc, curcubeu Peste triste mări opace, Zbor albastru: zborul tău Aripi frânte. Zborul tace. Referință Bibliografică: Zbor albastru / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2212, Anul VII, 20 ianuarie
ZBOR ALBASTRU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376137_a_377466]
-
zeilor; Nu puteau nici să mai plângă Că e frig sau că e cald Fiindcă se-nalțară iarăși Până-n ceruri de smarald; Dacă-i înțepai cu acul Ori o furca sau ceva, Nu sânge ieșea din trupuri Un înger-doi "ca-n Eden cândva". Doi un singur trup găsindu-și, Păreau rupți din paradis, Mult deasupra existenței...nu știau De sunt în lume,sau fac parte din vreun vis... Și așa ei se duseră Dincolo în transcendent... Cand în noaptea înstelata Îi lovi
ÎNDRĂGOSTITII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379661_a_380990]
-
al iubirii, Lasă-mi mâna, părul să-ți resfir, Călătorind spre planeta fericirii. Am fost cu tine prin Paradis, Revenind din nou în lume, Am trăit sincer supremul vis, Alături fiindu-mi al tău nume. Îngeri te vor purta prin Eden, Să-ți arate ce frumoasă e viața, Fredonând eternul refren, Soarele să te scalde dimineața. Referință Bibliografică: PORTRET MAGIC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte
PORTRET MAGIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379705_a_381034]
-
de zeci de etaje - mai târziu aflase că are treizeci - nu avea nimic din arhitectura civilă a secolului al XX-lea, nu! Mai degrabă semăna c-un hotel din secolul următor, doar sticlă și oțel, adevărat drum spre Cer, spre Eden. -Și interioarele? Tot extravagante? comentă Americanul. -Se-nțelege. Strălucire, confort, lumină, multă lumină, aer respirabil, neamintind sub nici o formă atmosfera încărcată din spitalele obișnuite... Cabinetele, alternând cu sălile de tratament, cu sălile de terapie ocupațională, cu saloanele de socializare și cu
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Referință Bibliografică: Tărâm de vis / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TĂRÂM DE VIS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375640_a_376969]
-
sărbătoresc Învierea Domnului. Copilul: De ce cântă? Bunica: Se bucură că Iisus Hristos a înviat din morți. Copilul: De ce a murit? Bunica: Pentru ca păcatele noastre să fie iertate prin jertfa lui. Copilul: Nu înțeleg. Povestește-mi! Bunica: Totul a început în Eden. Copilul: Eden? Bunica: Grădina raiului. Copilul: Ascult. (În cameră apare Adam, Eva și șarpele și se așază lângă un pom ce se afla într-un ghiveci.) Bunica: În grădina Edenului se afla, Adam și Eva, soața sa, De fructele din
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
Domnului. Copilul: De ce cântă? Bunica: Se bucură că Iisus Hristos a înviat din morți. Copilul: De ce a murit? Bunica: Pentru ca păcatele noastre să fie iertate prin jertfa lui. Copilul: Nu înțeleg. Povestește-mi! Bunica: Totul a început în Eden. Copilul: Eden? Bunica: Grădina raiului. Copilul: Ascult. (În cameră apare Adam, Eva și șarpele și se așază lângă un pom ce se afla într-un ghiveci.) Bunica: În grădina Edenului se afla, Adam și Eva, soața sa, De fructele din pomi se
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
Copilul: Nu înțeleg. Povestește-mi! Bunica: Totul a început în Eden. Copilul: Eden? Bunica: Grădina raiului. Copilul: Ascult. (În cameră apare Adam, Eva și șarpele și se așază lângă un pom ce se afla într-un ghiveci.) Bunica: În grădina Edenului se afla, Adam și Eva, soața sa, De fructele din pomi se bucurau Și viață fericită trăiau, Până când într-o zi, Șarpele îi ispiti: Șarpele: Sss, sss, fructele voi ați mâncat Și gustul pomului cunoașterii nu ați aflat, Dacă din
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
ați pătruns? Din fruct voi ați gustat Și moartea voi ați aflat, Șarpele v-a înșelat Și porunca ați călcat, Dar vă voi salva pe voi, Mângâietor voi trimite apoi, Păcatul ca să-l ridice, Dar acum veți fi alungați Din Eden, pământul să-l lucrați. (Adam și Eva părăsesc camera.) Bunica: Dumnezeu a promis oamenilor un Mângâietor, Pe Fiul Său, Mielul blând și ascultător, El pe pământ a coborât, În Betleem s-a născut, Maria Fecioara și Iosif L-au crescut
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]