12,690 matches
-
primordial. Materialul ce i se oferea era imens și în multe cazuri de prima mână, fie și numai dacă ne gândim la recolta perioadei interbelice, când s-a și format opinia publică despre G. Călinescu. A fost meritul major al editorului de a dispune aceste repere de-sine-stătătoare, într-o suită putând conduce linear, dar nu simplist, la o sinteză. Alegând, bunăoară, triada Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu în capitolul rezervat Vieții lui Eminescu, nici unul dintre detractorii biografului, clamoroși în epocă, neîmpăcați
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
fără a citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își spun părerea în cunoștință de cauză, cu onestitate. În REVISTA ROMÂNĂ nr. 19 (editor: Astra - Despărțămîntul "Mihail Kogălniceanu" - Iași) e publicat un interviu luat de Valeriu P. Stancu profesorului Andrei Corbea-Hoisie, laureat al Premiului Herder și al Premiului "Jacob și Wilhelm Grimm" - prestigioasă distincție acordată celor mai buni germaniști din lume. Din interviu aflăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
a sa și a lui Romulus Rusan - se găsește acum Memorialul Sighet ("loc de rugăciune/ și de închinăciune" - precum legenda Meșterului Manole...). Ana Blandiana aducea, în plus, la cunoștința noastră, o serie de documente pe care publicațiile Fundației Academia Civică (editor: Romulus Rusan) le-au oferit, de-a lungul anilor (din 1944!) istoriei României - și de care, vai nouă!, prea puțini români, istorici, mai ales - le-au subliniat însemnătatea. "Memorie scurtă" - se spune. În plus, o dureroasă indiferență pentru ceea ce a
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
pînă în primăvara 1998, cînd a fost publicată de Editura Paris-Méditerranée. Primind un exemplar de semnal de la Michel Carassou, Vasile Sporici s-a grăbit să îl traducă în românește într-un timp record, "convins că voi găsi de îndată un editor interesat. Mai ales că în 1998 se împlineau 100 de ani de la nașterea lui B. Fundoianu/Fondane și 10 ani de la moartea lui Ștefan Lupașcu. Dar vai! Nu s-a întîmplat așa. Dezamăgit de indiferența cu care a fost întîmpinat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Dr. Vasile Sporici își păstrează decent amărăciunea, dar nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se obțin subvenții și pentru te miri ce veleitar versificator sau romancier diletant, studiul lui Fondane să nu-și poată găsi un editor în România. Pentru cele cîteva mii de cărturari și studenți preocupați de filosofie ("se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge?"), eseul lui B. Fondane consacrat lui Stéphan Lupasco trebuie tipărit. Căci, spune traducătorul în prezentare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Kirileanu (1872-1960). Semnalate mai de mult în acest colț de pagină pentru valoarea lor documentară, însemnările zilnice ale fostului bibliotecar al Palatului, căzut în dizgrația lui Carol al II-lea și stabilit la Piatra Neamț - nu au trezit pînă acum interesul editorilor și continuă să rămînă inedite în volum, îmbogățind doar paginile revistei din Bacău. Notațiile din 1940 pe care le-am putut citi acum rec Partizanatul cu blindaj La începutul săptămânii trecute, mai exact marți, ziarele au încercat să-și ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Al. Săndulescu Iordan Datcu s-a făcut cunoscut mai întâi ca editor al unor mari folcloriști, ca Artur Gorovei, Grigore Tocilescu, S.Fl. Marian, Petru Caraman, Adrian Fochi ș.a., apoi, ca un asiduu și priceput cercetător în domeniu, elaborând Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, II, 1983) și mai ales Dicționarul etnologilor români (I-
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Henri Zalis La începutul anului un editor occidental mi-a comunicat intenția includerii în planul său de perspectivă a două-trei titluri de autori români sub același numitor comun: originalitate la nivelul viziunii, sensuri criptice în câmpul relatării, concizie. După primirea, din mai multe direcții, a sugestiilor promite
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
1989 care au scos în stradă, în 27 de orașe și provincii, aproape o sută de milioane de protestatari, și care s-au sfîrșit în baia de sînge din piața Tiananmen din Beijing. Felicia Antip își pune, de altfel împreună cu editorul, întrebarea dacă documentele sînt autentice. E greu de răspuns în acest moment. Autoarea textului din Lettre se folosește de extrase și de comentarii, pe marginea lor, din publicații americane și europene. Își lasă cititorii să decidă singuri în privința autenticității documentelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
e omul cîrtiță. Săpătorul care amușină prin galeriile unui cimitir cu orgoliul nemăsurat al celui care știe că poate să învie morții. Nicolae Țone, alias Nicolae Magnificul, împătimitul avangardei, vînătorul de cărți fără zgardă, de cărți care trag cu praștia, editorul care rupe gura tîrgului azi, ieri adolescentul îndrăgostit iremediabil de poezia lui Vinea, Gherasim Luca, Paul Păun, Geo Bogza, atunci cînd toate aceste nume zăceau ascunse în coșul cu rufe murdare. De bună seamă înainte de a fi editor Nicolae Țone
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
cu praștia, editorul care rupe gura tîrgului azi, ieri adolescentul îndrăgostit iremediabil de poezia lui Vinea, Gherasim Luca, Paul Păun, Geo Bogza, atunci cînd toate aceste nume zăceau ascunse în coșul cu rufe murdare. De bună seamă înainte de a fi editor Nicolae Țone a fost poet, pentru că nu te poți simți irezistibil atras de poezie, nu poți să te înhami la o căruță cu monștri sacri, dacă nu simți tu însuți în tine o pîlpîire de poet, o cît de mică
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
II, III, IV, V), Histoire extraordinaire (Întâmplare extraordinară) ș.a. Rodica Draghincescu: A fost dificil pentru tânărul Michel Butor să devină scriitorul de succes Michel Butor? Michel Butor: Nu cred că sunt un scriitor de succes. Întotdeauna am avut probleme cu editorii mei din pricina asta. Sunt un scriitor despre care se vorbește, dar care e citit puțin. Cărțile mele înfricoșează. Mi-a fost greu să ajung în situația de a fi cunoscut, fără să am succes. Alături de Nathalie Sarraute și Alain Robbe-Grillet
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
romancieri (înaintând spre ceea ce va deveni legenda de mai târziu)? "Noul roman" reprezintă întâlnirea mai multor indivizi foarte diferiți în punctele lor de vedere comune, scriitori ale căror opinii s-au accentuat tocmai prin publicarea, în bună parte, la același editor. Cei ce au vorbit întâia oară de "noul roman" au fost criticii. De la bun început, noi ne-am declarat împotriva unor romane încoronate cu premii literare, ceea ce ne împiedica și mai mult recunoașterea în domeniu. Rolul nostru consta în arta
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
noi de înregistrare și difuzare a scrierilor propun scrisului / scriiturii domenii vaste de explorat. În privința literaturii europene, vai, vai, câte limbi ar trebui să știu ca să pot citi, ca să mă pot orienta inteligent! Depind și eu de traducători, de capriciile editorilor și de finanțatorii lor. Prin urmare, sunt din ce în ce mai năpădit de ceață. Din când în când zăresc o lumină, profit de ea, dar asta nu îmi permite să emit o judecată generală. Există războaie, conflicte armate care transformă popoare în cenușă
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
-vă la Iliada. Azi, războiul apare ca un rău absolut. Evident, numai unora. E suficient să citim presa cotidiană, ca să dăm, din nefericire, peste apologii ale luptei oarbe, peste rezultatele ei... Orice război are profitorii lui. Aceștia pot fi scriitori, editori, oameni politici, mai ales. E absolut necesar să vorbim despre război, să vorbim altfel decât înaintașii noștri. Este singura cale de a declara război războiului. Există și războaie făcute în liniște sub / cu gloanțele mizeriei, ale foametei, ale unei sărăcii
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
acestor reprezentări. Da, există profitori de pe urma războiului. Pe același ton, aș putea spune că există mizerie doar pentru că există profitori de pe urma mizeriei, profitori care știu să se apere cu o prefăcătorie perfectă. În acești ultimi ani, relațiile dintre autor și editor s-au schimbat mult în raport cu cele pe care le-ați cunoscut la începutul carierei dumneavoastră? Nici pe atunci nu erau simple, facile. Sigur, ele s-au înrăutățit. Cred că astăzi unui tânăr scriitor îndrăzneț îi este mai greu să se
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
știe, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul Confesiunile escrocului Felix Krull sau cel despre Bucureștiul anului 1935 descris de Paul Morand ca... "micul New York" și-au păstrat tensiunea și plac. M-aș fi așteptat, în ciuda intenției editorului, ca fragmentele de confesiuni și pagini de jurnal să fie mai consistente și, eventual, să conțină și ceva inedit. Fragmentele de față suferă oarecum și din pricina selecției. Paginile de "jurnal" alese vorbesc exclusiv despre literatură, nimic intim, nimic personal, nici
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
prefață consistentă și bine realizată. Henri Michaux - Mișcări ale ființei interioare, traducere, prefață și repere biobibliografice de Gabriela Duda, Ed. Univers, București, 2000, 320 p., f.p. Occidentul între Est și Vest Scrisă în franceză și publicată în România de un editor francez, nu poți spera decât că L'Occident est à l'Est va fi citită și în Franța. Cu gândul la un astfel de public, Al. Paleologu construiește un discurs liber, relaxant, nostalgic uneori, inteligent și departe de regulile eseului
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește anterioare, cu caracter bio-bibliografic din 1968, 1970 și 1973. În acest fel, observ, latura interpretativă a operei cedează locul biobibliografiei, specialitate a d-lui D. Vatamaniuc. Ceea ce nu este tocmai ideal într-o ediție critică de o asemenea amploare
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
anterioare, cu caracter bio-bibliografic din 1968, 1970 și 1973. În acest fel, observ, latura interpretativă a operei cedează locul biobibliografiei, specialitate a d-lui D. Vatamaniuc. Ceea ce nu este tocmai ideal într-o ediție critică de o asemenea amploare. Dar editorul a știut să-și impună punctul de vedere, transformînd aparatul critic al ediției într-o cronologie și biobibliografie, ceea ce, îndrăznesc să cred, nu e tocmai indicat. Dar să ne ocupăm de opera lui Slavici. Acesta, ca și Creangă, e o
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Roxana Racaru Romanul Dinei Hrenciuc, " cu un pronunțat caracter, simbolic, esoteric", cum ne anunță editorul pe coperta a patra, este o privire înăuntru, fără desfășurare epică, roman al unei agonii (a personajului central, Amun) văzută ca inițiere, dar fără Iluminarea așteptată. Nu un adevăr, sau măcar adevăruri ni se arată în călătoria acestui mic rege
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
intelectual, accesul direct sau indirect (prin intermediul posturilor de radio străine, prin relatări telefonice sau pe viu) la aparițiile editoriale străine nu putea fi redus la zero. În același timp, ar fi nedrept să nu menționăm aici eforturile curajoase ale unor editori. Dacă la cărți se mai închideau ochii, asta nu înseamnă că era floare la ureche să publici un autor ori un volum neconvenabil puterii. Atenția maximă a autorităților era, însă, concentrată, pe acele mijloace de comunicare (a ideilor "subversive") care
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă mai aveți ceva de spus, vă rog, spuneți!; - editorilor - știu care vă sînt greutățile, dar, vă rog, încercați să nu lăsați cărți de valoare nepublicate; - criticilor și ziariștilor - nu uitați, vă rog, că trei rînduri scrise de dv. pot aduce o carte la cititorii care, altfel, ar putea să
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
se pare. Doamna Andronescu și-a impus punctul de vedere, sprijinită și de dl Năstase, care, grijuliu cu banul public, ca orice prim-ministru, n-a fost informat că manualele de liceu sînt tipărite din bani privați, pe riscul unor editori particulari. Cu unele excepții, ceea ce am citit în presă pe această temă este, din păcate, nesemnificativ. Sau chiar greșit. Sau pur și simplu mîrșav. O însemnare din Adevărul din 3 septembrie a dlui C(onstantin) S(tănescu) se referă la
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
Academiei Române? Falsă problemă: ar fi trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară europeană civilizată? Aduc în discuție sintagma de la urmă pentru că ea figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că respectivul centru e condus de către peremistul Gheorghe Buzatu (imaginați-vă, vicepreședinte al Senatului!) arată cu limpezime ce înțelege România de azi prin "civilizație" și "europenitate". Presa a intrat în alertă numai și
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]