2,800 matches
-
întregii valori a acțiunilor noastre...” 4. Kant nu pare să fi crezut că instrucția și cultura reprezintă condiții necesare sau cel puțin favorizante ale moralității, așa cum mulți înclină să creadă și astăzi. În cele mai multe cazuri, până și cei mai puțin educați își cunosc datoria. Oamenii nu au nevoie de tutela unei doctrine filosofice pentru a ști cum sunt datori să acționeze. Enunțând principul suprem al moralității în formularea „Eu nu trebuie niciodată să mă port decât astfel, încât să pot voi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îl reprezintă limba franceză nu se potrivește spiritului german, socotea Herder, deoarece limba franceză a fost făcută de francezi și pentru francezi. „Dacă limba este organul forțelor noastre sufletești, mijlocul destinat culturii și educației noastre celei mai profunde, atunci bine educați nu putem fi decât în graiul poporului și al țării noastre; o așa-zisă educație franceză în Germania trebuie în mod necesar să educe în mod greșit și să rătăcească spiritele germane.” 7 Deosebit de clar se conturează teme și poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un instrument de sondare a universului moral a cărui radiografie Raymond Chandler o inițiase încă din vremea când era jurnalist. Superioritatea lui Marlowe nu e doar morală, ci și intelectuală. Aluziile culturale, citatele atent plasate în discuții indică un individ educat, ajuns inexplicabil în lumea borfașilor și a asasinilor. Exilul e, de altfel, starea permanentă a personajului, prizonier al cenușiu-murdarului marii metropole californiene. Dacă acceptăm regulile stabilite de teoreticienii literari - de pildă, cele ale lui E.M. Forster din Aspects of the
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
am un fizic puternic și îmi schimb cămașa în fiecare luni dimineață”), el reușește un portret plin de farmec, bazat pe figura retorică a hiberbolei - o hiberbolă în ton minor însă: Am prieteni în toate păturile sociale. Unii sunt extrem de educați, alții vorbesc precum Darryl Zanuck. Am pe birou paisprezece telefoane, inclusiv linii directe cu New York, Londra, Paris, Roma și Santa Rosa. Dulapul cu dosare dă într-un foarte confortabil bar portabil, iar barmanul, care stă pe raftul de jos, e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu poziția sa Înclinația de a favoriza „talentul-specializat”, de a accentua „statul, raționalizarea și un control mai flexibil... asupra intelectualilor”. 2.2. Anii ’60: atragerea intelectualilor Deși „accentele” lui Constantinescu au fost respinse În anii ’50, alți lideri comuniști mai educați și cu vederi mai largi au reușit să schimbe direcția la Începutul anilor ’60, părând să-l fi convins chiar și pe mărginitul Gheorghiu-Dej că pozițiile lor sunt bine fondate: „În anii ’60, cea mai izbitoare schimbare era efortul de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
septembrie 1990, a fost numit de către Petre Roman guvernatorul Băncii Naționale și șeful Comitetului Director al Băncii Naționale a României. În 1991, obținuse un mandat de opt ani În cadrul acestei instituții. Astfel, cel de-al șaptelea prim-ministru român prezintă imaginea unui tehnocrat, educat, un specialist al cărui trecut, ca și În cazul lui Victor Ciorbea, nu conține nicio referință la trecutul comunist. Desemnarea sa trimite la activitățile sale postcomuniste. Ultimul prim-ministru care și-a Încheiat mandatul este Adrian Năstase. Desemnarea sa În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
high-tech care votează În direcția Partidului Libertății. În cazul lui Vadim s-a observat Într-adevăr și votul tineretului, care ține parțial de elementul de bufonerie politică propus de acesta. Mircea Mihăieș: Șocant este că vorbim mai degrabă de tineretul educat decât de cel needucat! Vladimir Tismăneanu: Sigur că Vadim reprezintă În anumite momente instinctele gloatei politice sau ale gloatei care detestă politicul. Termenul corect, ca să-l preluăm din Originile totalitarismului de Hannah Arendt, este mob - „gloată”. În egală măsură, publicul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care am ajuns, se cuvine să menționez o serie de limite ale analizei structurale a poveștilor vieții prin care urmăream să înțeleg identitățile de gen: concluziile mele se bazează pe analiza unui eșantion mic și specific de femei și bărbați educați, din clasa de mijloc, aflați la vârsta mijlocie. Trăsăturile structurale produse de alte grupuri de bărbați și femei ar putea diferi într-o măsură destul de mare de cele pe care le-am descoperit în cadrul eșantionului nostru. Graficul structural (descris în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
culturii. Și nu numai de școlile catolice trebuie să se beneficieze; trebuie ridicate școli proprii, care să satisfacă direct nevoi proprii, să promoveze o cultură proprie, școli care să nu mai expună la înstrăinare de propriul popor, la deznaționalizare. Trebuie educat, cultivat înainte de toate clerul, care trăiește în mijlocul poporului, ca să poată transmite la rândul său cultura. Unirea însăși în vederile lui e instrument de cultură, de ridicare”. Să precizăm că importanța acestei lupte, a acestui program politic al lui Inochentie Micu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a limbii sub raport cultural și politic, în viziunea sa limba trebuind să existe ca un punct de unire a diferitelor provincii: „Dacă limba este organul forțelor noastre sufletești, mijlocul destinat culturii și educației noastre celei mai profunde, atunci bine educați nu putem fi decât în graiul poporului și al țării noastre”. Împins și de situația în care se afla propria sa țară, Germania, observă, exagerând cu bună-știință, că faptele umane vii reprezintă resortul trecutului umanității, că formația, educația și modul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
te tip e-learning 5.7. Portofoliul digital Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de pretins pedagog ce sunt, una spun (scriu) și alta facă Introducere Acum șaisprezece ani, când am
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prefigurare a acestora. Procesul/produsul nou apărut generează la om și nevoia de a-l asalta în modul lui de a fi sau de a se impuneă Lucrarea prezentă asta încearcă să facă: să semnaleze că lumea cunoașterii și a educaților s-a schimbat și, odată cu aceasta, trebuie să ne schimbăm și noi, educatorii. Că trebuie să ne asumăm noi roluri în concordanță cu recentele evoluții. Înțepenirea noastră într-un proiect de formare învechit, poate revolut, anunță că ceva nu e
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare și formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacțiunile dintre diferitele grupuri de educați, educatori, tutori; - baze de date educaționale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea mai mare parte digitale; - platforme de învățământ sau educative și sisteme de difuziune de nivel internațional (de pildă, sistemul european EUROPACE); - universități virtuale, susținute
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai mare parte digitale; - platforme de învățământ sau educative și sisteme de difuziune de nivel internațional (de pildă, sistemul european EUROPACE); - universități virtuale, susținute de universități tradiționale sau devenite autonome. Un aspect al virtualizării educației este dat și de statutul educatului în ansamblul formativ. Dacă dispozitivele clasice îi rezervă o slabă autonomie, aproape totul fiind preconizat și directivat de educatori (ce să învețe, cât să învețe, unde să învețe, ce să facă în urma celor învățate etc.), altfel stau lucrurile în noua
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aproape totul fiind preconizat și directivat de educatori (ce să învețe, cât să învețe, unde să învețe, ce să facă în urma celor învățate etc.), altfel stau lucrurile în noua situație. Prerogativele formării și inițiativele pe linia instruirii sunt la dispoziția educaților. Aceștia intră în sistem când vor, din ce loc vor, se adresează cui vor și rămân conectați cât vor. Alegerile sunt nenumărate, nenormate, neîndrumate. Te duci acolo dintr-o motivație profundă și unde presimți satisfacția informării. Tu cauți informația, și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al educației conduce la o descentralizare a multiplelor baze de informare și de cunoaștere. Așa se face că educația se va face prin accesul nelimitat la diverse resurse educative destul de dispersate, lăsate la discreția doritorilor. Dincolo de sursele interne, ale școlii, educatul se poate conecta la surse alternative, larg răspândite în arealul său cultural, pe care le va acapara și reasambla după logicile interesului personal sau dictate de spațiul formal pe care îl frecventează cu prioritate. Această stare de lucruri conduce la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
numaidecât profesori recunoscuți formal, diferite grupuri de persoane resursă sau grupuri pedagogice, situate dincolo de perimetrul școlar (ingineri de studii, experți etc.), tutori, colegi de învățare sau alți contribuitori ce tutelează stagii, proiecte, activități specifice, grupuri sau comunități mixte (formate din educați, profesori, tutori etc.), permanente sau temporare, deschise sau închise, constituite în jurul unor proiecte specifice; conținuturile vehiculate, programe, discipline: elemente didactice tradiționale virtualizate la diferite niveluri: lecții, unități de învățare, lanțuri de lecții, suporturi pedagogice: studii de caz, bibliografii de sprijin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
părți importante din conținut, ce pot fi abordate pe cont propriu. Michel Mingasson, într-o lucrare recentă (2002, p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai mult sau mai puțin directivă a educatului; modularitatea și adaptabilitatea cursurilor pedagogice; numărul potențial al educaților. Alte variabile pot și ele concura la o diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore, a unei activități în prezență, a muncii în grup. Aceste criterii se traduc prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cont propriu. Michel Mingasson, într-o lucrare recentă (2002, p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai mult sau mai puțin directivă a educatului; modularitatea și adaptabilitatea cursurilor pedagogice; numărul potențial al educaților. Alte variabile pot și ele concura la o diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore, a unei activități în prezență, a muncii în grup. Aceste criterii se traduc prin anumite caracteristici ale dispozitivului e-learning: gradul de autonomie al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Alte variabile pot și ele concura la o diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore, a unei activități în prezență, a muncii în grup. Aceste criterii se traduc prin anumite caracteristici ale dispozitivului e-learning: gradul de autonomie al educatului în a-și organiza formarea, importanța deplasării educaților pentru a se forma, personalizarea mai mult sau mai puțin evidentă a parcursului pedagogic, importanța suportului propus educatului, jalonarea parcursului prin „puncte de trecere” obligatorii, anvergura schimburilor dintre educați. Prin jocul dintre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore, a unei activități în prezență, a muncii în grup. Aceste criterii se traduc prin anumite caracteristici ale dispozitivului e-learning: gradul de autonomie al educatului în a-și organiza formarea, importanța deplasării educaților pentru a se forma, personalizarea mai mult sau mai puțin evidentă a parcursului pedagogic, importanța suportului propus educatului, jalonarea parcursului prin „puncte de trecere” obligatorii, anvergura schimburilor dintre educați. Prin jocul dintre plusuri și minusuri, se pot evidenția mai multe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Aceste criterii se traduc prin anumite caracteristici ale dispozitivului e-learning: gradul de autonomie al educatului în a-și organiza formarea, importanța deplasării educaților pentru a se forma, personalizarea mai mult sau mai puțin evidentă a parcursului pedagogic, importanța suportului propus educatului, jalonarea parcursului prin „puncte de trecere” obligatorii, anvergura schimburilor dintre educați. Prin jocul dintre plusuri și minusuri, se pot evidenția mai multe situații în tabelul de mai jos: Caracteristici E-learning izolat E-learning + tutore E-learning + tutore + prezență E-learning + tutore + prezență + grupuri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de autonomie al educatului în a-și organiza formarea, importanța deplasării educaților pentru a se forma, personalizarea mai mult sau mai puțin evidentă a parcursului pedagogic, importanța suportului propus educatului, jalonarea parcursului prin „puncte de trecere” obligatorii, anvergura schimburilor dintre educați. Prin jocul dintre plusuri și minusuri, se pot evidenția mai multe situații în tabelul de mai jos: Caracteristici E-learning izolat E-learning + tutore E-learning + tutore + prezență E-learning + tutore + prezență + grupuri Autonomie + + + + + + + + + Deplasări + + + + + + + + Personalizare + + + + + + + + + + Suport - + + + + + + + Jalonare - + + + + + + Schimburi - + + + + + + Tabelul de mai sus arată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formativ. Munca la locul obișnuit al elevului. Adaptarea conținutului la elev. Munca în echipă. Tributară tehnologiei de ultimă oră. Specificitatea managementului acestor structuri reiese din particularitățile aduse de noile realități: mutarea accentului instituției emițătoare de pe determinarea de savoir pe autonomia educatului de a o cuceri și edifica, prin intermediul noilor tehnologii de comunicare și informare. Noua strategie managerială se va centra către câteva obiective: readaptarea conținuturilor la constrângerile educației virtuale, suplinirea raporturilor directe cu medierea indirectă, amânată, autoinstituită, revizuirea sau îmbogățirea evantaiului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]