38,024 matches
-
liberală clasică, sfera privată era concepută ca un spațiu al libertății familiale, protejat de amestecul celor din afară, un spațiu al intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este atingerea autonomiei personale. Dar acesta este îngreunat de păstrarea perspectivei tradiționale asupra familiei, în care raporturile sex-rol se subordonau modelului patriarhal. În România, este actuală o observație ce ține de feminismul diferențelor (feminismul valului II), referitoare la faptul că egalitatea de șanse, posibilă din perspectiva legislației, nu este decât o premisă, adevărata egalitate realizându-se nemijlocit prin faptele de viață, prin practici corecte. Prin adoptarea unor legi specifice (cum ar fi legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei, în care raporturile sex-rol se subordonau modelului patriarhal. În România, este actuală o observație ce ține de feminismul diferențelor (feminismul valului II), referitoare la faptul că egalitatea de șanse, posibilă din perspectiva legislației, nu este decât o premisă, adevărata egalitate realizându-se nemijlocit prin faptele de viață, prin practici corecte. Prin adoptarea unor legi specifice (cum ar fi legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, legea egalității de șanse între femei și bărbați, legea concediului parental, legea privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
șanse, posibilă din perspectiva legislației, nu este decât o premisă, adevărata egalitate realizându-se nemijlocit prin faptele de viață, prin practici corecte. Prin adoptarea unor legi specifice (cum ar fi legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, legea egalității de șanse între femei și bărbați, legea concediului parental, legea privind protecția familiei monoparentale), România a făcut pași importanți spre modernizare. Pentru ca acestea să fie respectate efectiv, ar trebui depășite practicile ce presupun mentalități conservatoare. În paradigma liberală, se presupunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de progres, tendința firească spre autonomie a oricărei ființe raționale, recunoașterea posibilităților de dezvoltare în diversitate (fiecare poate avea modul său unic de a se împlini, chiar dacă acest fapt permite interpretări în sensul unor abateri de la modelul consacrat în comunitate). Egalitatea de factură liberală implică faptul că oamenii pot să-și urmărească nestânjeniți proiectele de viață. În acest sens, este o deschidere spre modernitate. Neamestecul statului minimal (din paradigma liberală), ca și, în situația opusă, a statului de tip paternal-socialist nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
abordărilor contractualiste, oamenii erau tratați ca indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător cu această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o asociere de tip contractual dispuneau de libertate, astfel încât participarea la ordinea contractuală era o expresie a liberului lor arbitru, a voinței lor neconstrânse. Pe de altă parte, în dezvoltările neocontractualiste se presupunea că indivizii încheie contractul de pe poziții de egalitate, astfel încât acesta să fie echitabil (J. Rawls, 1971). În accepțiunea tradițională, relațiile în cadrul familiei nu sunt de tip contractual, deoarece dintre părinți și copii există inegalități, iar copiii și femeile nu sunt liberi, ci supuși tatălui/soțului lor. Practic, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca status decât ar fi fost îndreptățite conform cu abilitățile pe care le dețin. Inegalitățile, în termeni de avantaje, respectiv dezavantaje sunt transmise de la o generație la alta. În ipoteza că sunt sensibile la gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați, în domeniul muncii în primul rând, apoi privind educația, sănătatea, cultura și informarea, participarea la decizie 28. Conform teoriei șanselor egale, șansele obiective, cadrul formal care circumscrie ordinea socială, trebuie să fie astfel încât șansele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deliberare asupra dreptății exemplificat de poziția originară?34 (S. Moller Okin, 1996, p. 206) Copiii observă în familiile lor exemple de interacțiune umană. Astfel, pot învăța din experiența directă ce este dependența și dominația sau, dimpotrivă, pot învăța ce este egalitatea și reciprocitatea. Prima școală unde inegalitățile sunt observate, acceptate și chiar învățate este deci familia 35. În familie, copilul învață asocierile sex-rol și își formează așteptările corespunzătoare privind ceea ce se cuvine să facă fiecare membru al familiei. Acestea sunt întărite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fel de vizitator din sfera publică, vizitator care va facilita accesul copiilor în aceasta, în timp ce mama, o prezență bănuit permanentă, deși ștearsă, face tot ce este de făcut în gospodărie, are grijă de copii 36. În legătură cu toate aceste aspecte, politicile egalității de șanse ar trebui să fie anticipate de politici educaționale, în care educația pentru viața privată să fie prezentă adecvat. 2.1. Șansele familiei monoparentaletc "2.1. Șansele familiei monoparentale" Politicile publice sunt formulate cu un anumit grad de generalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Structura de putere specifică patriarhatului și modul cum este constituită ordinea de gen apar ca surse de inferiorizare a femeilor de către bărbați 45, a mamelor de către tați. Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile părinți singuri. Prioritar ar fi vizată egalitatea de șanse în sfera privată. Acest aspect comportă anumite dificultăți, decurgând din respectul datorat respectivei sfere care reprezintă un drept fundamental al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de gen apar ca surse de inferiorizare a femeilor de către bărbați 45, a mamelor de către tați. Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile părinți singuri. Prioritar ar fi vizată egalitatea de șanse în sfera privată. Acest aspect comportă anumite dificultăți, decurgând din respectul datorat respectivei sfere care reprezintă un drept fundamental al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există pentru femei nu numai îndatoriri, ci și drepturi. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comportă anumite dificultăți, decurgând din respectul datorat respectivei sfere care reprezintă un drept fundamental al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există pentru femei nu numai îndatoriri, ci și drepturi. În primul rând, dreptul la demnitate personală. În sensul urmărit, egalitatea de șanse ar trebui să se regăsească în calitate de subiect al educației formale. Apoi, egalitatea de șanse pentru femeile părinți singuri poate însemna măsuri stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al omului. Dar, tocmai din perspectiva aceasta, există pentru femei nu numai îndatoriri, ci și drepturi. În primul rând, dreptul la demnitate personală. În sensul urmărit, egalitatea de șanse ar trebui să se regăsească în calitate de subiect al educației formale. Apoi, egalitatea de șanse pentru femeile părinți singuri poate însemna măsuri stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al educației formale. Apoi, egalitatea de șanse pentru femeile părinți singuri poate însemna măsuri stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează, pe linia imperativelor impuse de aderarea României la UE, stabilirea coordonatelor legislative și instituționale. În România sunt semnificative, din perspectiva egalității de șanse, următoarele legi: • Legea nr. 48, din 16 ianuarie 2002 (care reia Ordonanța de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează, pe linia imperativelor impuse de aderarea României la UE, stabilirea coordonatelor legislative și instituționale. În România sunt semnificative, din perspectiva egalității de șanse, următoarele legi: • Legea nr. 48, din 16 ianuarie 2002 (care reia Ordonanța de Urgență nr. 137, din 31 august 2000), privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; • Legea nr. 202, din 19 aprilie 2002, privind egalitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perspectiva egalității de șanse, următoarele legi: • Legea nr. 48, din 16 ianuarie 2002 (care reia Ordonanța de Urgență nr. 137, din 31 august 2000), privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; • Legea nr. 202, din 19 aprilie 2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, Legea nr. 501/2004, privind aprobarea O.U. nr. 84/2004, pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. În prima lege invocată este definită discriminarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sancționarea tuturor formelor de discriminare; • Legea nr. 202, din 19 aprilie 2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, Legea nr. 501/2004, privind aprobarea O.U. nr. 84/2004, pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. În prima lege invocată este definită discriminarea - orice deosebire, excludere, restricție sau preferință după anumite considerente, dar numai în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice 46
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
opțional, oricare din părinții copilului 49. În conformitate cu această formulare, terminologia corectă ar fi fost, pentru legea anterior citată, concediu parental (și nu paternal). Ca și prima lege luată în considerare (Legea nr. 202/2002), Legea din 2004 arată că promovarea egalității de șanse între bărbați și femei, precum și pentru eliminarea oricărei forme de discriminare se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie - adică numai în sfera publică. Discriminările legate de munca domestică, timpul liber, asumarea răspunderii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și educarea copiilor și a persoanelor dependente, toate aflate în sfera privată, nu fac obiect de interes în legile discutate. Legea definește discriminarea pozitivă sau măsurile stimulative drept acele măsuri speciale prin care se intenționează accelerarea realizării în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați (art. 4). Conform art. 5, sunt prevăzute măsuri speciale pentru protecția maternității, a nașterii și a alăptării. Tot aici sunt menționate măsuri stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei și bărbați. În acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unui test de graviditate. Nu se prevede însă nimic privind discriminarea la locul de muncă al mamelor care au în îngrijire copii mici și a mamelor părinți singuri 50. În legile menționate, pentru familia monoparentală nu există prevederi explicite, politicile egalității de șanse fiind implicite, corelate strategiei generale. Centrul de greutate al demersului politic, în România, se situează în sfera publică. În Strategia Europeană pentru Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mamelor părinți singuri 50. În legile menționate, pentru familia monoparentală nu există prevederi explicite, politicile egalității de șanse fiind implicite, corelate strategiei generale. Centrul de greutate al demersului politic, în România, se situează în sfera publică. În Strategia Europeană pentru Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse este un principiu aplicabil în sferele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
situează în sfera publică. În Strategia Europeană pentru Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse este un principiu aplicabil în sferele economică, socială, culturală și familială. Acest principiu este corelat cu principiul nondiscriminării, care implică asigurarea egalității de tratament între indivizi, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, rasă sau origine etnică, religie, orientare sexuală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse este un principiu aplicabil în sferele economică, socială, culturală și familială. Acest principiu este corelat cu principiul nondiscriminării, care implică asigurarea egalității de tratament între indivizi, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, rasă sau origine etnică, religie, orientare sexuală ori grad de handicap. Comisia Europeană a propus o strategie comunitară privind egalitatea de gen, în vederea combaterii inegalității și a discriminării între femei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]