1,494 matches
-
la podul ulițelor. Si iată, dară, că ne-au înștiințat dumnealui că s-au găsât loc de treaba lor, a misărnicilor și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace, despre apus, unde și egumenul...sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit câțiva bani, de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Si a dealurilor albastre ale acestuia, aș adăuga eu. Pe fața turnului scrie: „Această veche clopotniță în urma focurilor și cutremurelor întâmplate, crăpând, amenința a se surpa. Chibzuitu-sa deci a se mai ușura dându-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul Mănăstirii Golia, la anul 1855, și păstrându-se numai partea zidită din vechime, restauratu-sa așa cum se vede în al 33-lea an al Domiei M.S. Regelui Carol I, și al 25-lea al păstoriei IPSS Mitropolitului Moldovei și Sucevei S.S.
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în al 33-lea an al Domiei M.S. Regelui Carol I, și al 25-lea al păstoriei IPSS Mitropolitului Moldovei și Sucevei S.S.Iosif Naniescu, fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, în anul mântuirei 1900, luna mai, zile 10.” Trebuie precizat că egumenul Meletie a înălțat Turnul Goliei cu vreo 20 de metri și în vârf a făcut un balcon în care ședea de veghe un pojarnic (pompier). Acesta, văzând un început de incendiu undeva, punea să se tragă clopotul cel mare al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au jecuit neguțitorii ș-au luat zapisele lor.” Simt, mărite Spirit, că mai avem de făcut doar câțiva pași prin curtea Goliei, după care ne vom lua zborul, cum se spune. Nu înainte însă de a aminti „jaloba” făcută de egumenul mănăstirii Golia catre domnie privind neplata chiriei de către unii „neguțitori”. Vodă Constantin Nicolae Mavrocordat hotărăște la 10 ian 1742 (7250): „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau și alții, ori, nepriimind, să aibă egumenul voie a-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jaloba” făcută de egumenul mănăstirii Golia catre domnie privind neplata chiriei de către unii „neguțitori”. Vodă Constantin Nicolae Mavrocordat hotărăște la 10 ian 1742 (7250): „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau și alții, ori, nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții.” - Din cele ce am grăit până aici, cred că ți-ai dat seama, dragule, că prea cuvioșii călugări de la mănăstirea Goliei au fost „cuminți”, cum s-ar spune. Au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se numește Turdina, ca să aibă a-și face acolo moară...Călugării de la...Agapia...și-au făcut moară cu multă cheltuială; și după aceea, cum au terminat-o ei (egumenul de la Golia) au trimis și au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo și le-au trimis la moara lor de la Răbâia; și au rămas ei (călugării de la Agapia) fără moară.” Vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
40 de Mucenici.” - Zapisul din 15 dec. 1701(7210) spune: „Io Constantin Duca voievod...Socotit-am domniia mea...pentru această svântă biserică Dancul împreună cu svinția sa chir Sava mitropolitul...ca să să numească de acum înainte mănăstire...și am pus și egumen pe popa Ierimiia...și am întărit-o cu moșii și cu alte ce trebuie la svânta mănăstire ca să fie pomana domnii meli... Deci am socotit domniia mea...și o am închinat la Svânta Gora la o mănăstire...unde este hramul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar un strop de gâlceavă. Iaca și mănăstirea Dancu are pricină de gâlceavă cu o biserică (care o fi aceea nu știu) din Bucium. Mănăstirea, prin egumenul ei Ioanichie, s-a jeluit lui Grigorie Ghica voievod că acea biserică nu recunoaște că este metoh al mănăstirii Dancu. La 30 aug. 1736 (7244) vodă răspunde: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru Ioanichie egumenul de la svânta mănăstire de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Bucium. Mănăstirea, prin egumenul ei Ioanichie, s-a jeluit lui Grigorie Ghica voievod că acea biserică nu recunoaște că este metoh al mănăstirii Dancu. La 30 aug. 1736 (7244) vodă răspunde: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru Ioanichie egumenul de la svânta mănăstire de la Dancul, să fie volnec...a stăpâni o biserică cu toate odăjdiile bisericii, care biserică iaste la Buciumi pe moșiia mănăstirii Dancului și ne-au arătat și o mărturie de giudecată pentru pricina aceștii biserici din veleat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mai vedem cine și ce mai dăruiește mănăstirii Dancu. S-au găsit frații Toader și Velicico, care, împreună cu nepotul lor, Miron Cozma, au dăruit mănăstirii o pivniță de piatră. Apoi Safta lasă mănăstirii casa ei de pe locul acesteia pentru că egumenul nu i-a luat chirie timp de 16 ani.Dacă Safta a fost scutită de chirie 16 ani Maria armeanca nu a putut plăti chiria 15 ani. Ca urmare, își lasă casa, stricată cum era mănăstirii Dancu. Nici Stana - o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod a mers până acolo încât la cererea egumenului mănăstirii Dancu, prin zapisul din 27 apr. 1727 (7235), a scutit de dări și angherii un herghelegiu, un văcar și un argat ai mănăstirii.In anul următor, la 20
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod a mers până acolo încât la cererea egumenului mănăstirii Dancu, prin zapisul din 27 apr. 1727 (7235), a scutit de dări și angherii un herghelegiu, un văcar și un argat ai mănăstirii.In anul următor, la 20 nov.1733 (7243), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, constatând că mănăstirea Dancu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și nu mai era „foarte slabă, fără moșii, fără vinituri.” - Mărite Spirit, am în față un zapis al lui Ioan Nicolae Mavrocordat, din 1746 sept.1-1747 mai (7255) care spune: „Dat-am carte domnii mele rugătorului nostru sfinții sale Ioanichie egumenul de la sfânta mănăstire Dancu să fie volnec cu carte domnii mele a lua la stăpânire mănăstirii optu pogoane de vie de la Odobești ce-au fostu drepte mănăstirii Dancului, pentru care ...ne jălui egumenul Ioanichie că la domnie răpousatului...părintele nostru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnii mele rugătorului nostru sfinții sale Ioanichie egumenul de la sfânta mănăstire Dancu să fie volnec cu carte domnii mele a lua la stăpânire mănăstirii optu pogoane de vie de la Odobești ce-au fostu drepte mănăstirii Dancului, pentru care ...ne jălui egumenul Ioanichie că la domnie răpousatului...părintele nostru...Nicolae vodă, în a doa domnie, aflându-se mănăstire Dancul pustie, neavând purtătoriu de grijă, au fostu dat-o...această mănăstire în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen...la Trieh
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ne jălui egumenul Ioanichie că la domnie răpousatului...părintele nostru...Nicolae vodă, în a doa domnie, aflându-se mănăstire Dancul pustie, neavând purtătoriu de grijă, au fostu dat-o...această mănăstire în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen...la Trieh Sfetitele.” Da, dar când a ieșit Iezechiil din epitropie, a oprit cele opt pogoane de vie, pe motiv că mănăstirea Dancu i-ar fi rămas datoare „cu optu sute de lei.” Pentru asta a oprit cele opt pogoane
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fostă moșie a mănăstirii Păun, dată de Mihai Racoviță voievod la 28 aprilie 1717 (7125). O nouă împuternicire de a lua zeciuiala de pe moșia Bucium a fost dată la 7 iulie 1756 (7264) de Constandin Mihail Cehan Racoviță lui Ioanichie, egumenul mănăstirii Dancu. - Eu am noroc, mărite Spirit, în a găsi câte un zapis mai altcumva. Am aici unul prin care, la 17 ian. 1744 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat a împuternicit mănăstirea Dancu să-și apere moșia Valea lui Pătrașco „despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de vând și pe aiurea, pe nime să nu lasă...măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor fi, derspre toți acei să se apere. Iar pe cine vor prinde omul egumenului...cosind iarbă au de față, au pe furiș, să dea de știre aici și-ți poruncim dumitale, ago, pe unul ca acela să-l aduci și să-i dai certare ca unui călcătoriu de poroncă.” - Dacă-i vorba de certarea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-i vorba de certarea făcută unui „călcătoriu de poroncă”, trebuie să spun că nu era tocmai ușoară, prietene neliniștit... - Oricât de săracă era considerată mănăstirea Dancu, totuși își permitea să mai cumpere câte ceva. Una din cumpărături este cea făcută de egumenul Ieremia la 28 nov. 1707 (7216),când a cumpărat „optu pogoane de viie cu cramă gata, și cu casă, și cu șură gata, cu totul îngrădit, și cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jăluit de multele putințele noastre și măriia sa ne-au scos la Divanul măriei sale și ne-au giudecat. Si...ne-au trimăs la sfințiia sa epitropul mănăstirii Dancu (Ioanichie) să ne așezăm.” Si au reușit sătenii să-l înduplece pe egumenul mănăstirii că de acum înainte vor plăti doar câte un leu pe an sau cei ce nu au bani vor lucra mănăstirii doar 6 zile pe an - 3 zile vara și 3 zile iarna. Si pe lângă multe altele sătenii au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin lărgirea locului „țintirimului” din fața bisericii Armene. Văzând că armenii nu au „direse” pe locul îngrădit, mitropolitul a socotit că e bine ca doi oameni „de credință” din partea mănăstirii Dancu „să arate până unde este locul mănăstirii și să giure.” Egumenul însă „n-au găsit oameni giurători”. A mai socotit mitropolitul că „3 oameni mai bătrâni, care vor fi fruntași dintre dânșii (armeni), să margă să giure în biserica lor. Să arate până unde este loc drept ținterimul bisericii și de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea dintre vii” să se risipească. Când a ajuns în scaun Constantin Duca voievod, a refăcut biserica, pe la 1702, punându-și pisania din marmură albă scrisă „pe grecește” alături de cea „pe slavonește” a lui Vasile Lupu voievod. În 1809, Serafim, egumenul Trei Sfetitelor, a refăcut biserica. Pictura interioară s-a săvârșit pe la 1850. Ca urmare a deselor rezidiri, stilul bisericii este incert. Cimitirul din coasta bisericii dăinuie acolo probabil de la începuturile așezământului... - Ai ajuns, dragule? m-a întâmpinat vocea Spiritului domnesc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
leșilor.” - Am găsit un zapis de la 10 mai 1704 (7212) al voievodului Mihai Racoviță. Ascultă, mărite Spirit, cum îi pune vodă pe călugări s-o facă pe vechilii pe moșiile mănăstirii: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru lui Iezechiil egumenul de la svânta mănăstire de la Copou, să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă, e vorba de o împresurare făcută de însuși mitropolitul. Asta se vede din mărturia hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir Nichiforu un loc de prisacă...care locu...este pe locul mănăstirii Copoului și este datu de răpoosatul domnu Vasilie (Lupu) vodă ctitorul mănăstirii.” După ce Lupu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre vii” - Sfântul Atanasie. Urmează doar întrebarea firească. Acum încotro? - Imi lași prea multă libertate, mărite Spirit. Si asta mă onorează, dar mă pune și în dificultate.Dar, dacă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care-i iaste hramul Svântului Ioan Zlataust...și iaste închinată la Rumele, svintei mănăstiri ce se cheamă Andreiano.” Indată după aceea, la 30 oct.1683 (7192), apare mărturia unor boieri privitoare la locul mănăstirii Zlataust: „Au vinit înaintea noastră Ananiia egumenul și cu tot săborul de la svânta beserică care s-au chemat întâi beserica lui Stefan vodă Tomșii...și acum o au zidit...domnul nostru, Duca vodă...și ne-au arătat un zapis de danie și de miluire de la măriia sa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]