7,983 matches
-
prin ștampilă și semnătura reprezentantului legal 13. Cărți individuale de acordare a ajutorului medical de stat sau cărți pentru persoane handicapate, găzduite de autoritățile franceze 14. Extrase de cont bancar cu intrări/ieșiri de fonduri recente 15. State salarizare 16. Factură electricitate 17. Factură de internet și telefon fix 18. Asigurări domiciliu 19.Carte de identitate profesională (Carte professionnelle) 20. Contract de muncă (Contrat de travail) 21. Act de proprietate imobil (Acte de propriété immobilière) 22. Contract de închiriere imobil pe termen lung
ORDIN nr. 373 din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279672]
-
regim de telemuncă, conform art. 76 alin. (4^1) lit. g) din Codul fiscal" - se completează cu sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna
ANEXE din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277268]
-
scenariului România Neutră Figura 21. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final de energie în transport și în consumul final de energie în transport ajustat Figura 22. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de electricitate Figura 23. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de energie în încălzire & răcire Figura 24. Tendință istorică în EE Figura 25. Evoluția consumului primar de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
30 de ani. Strategiile naționale pe termen lung ale SM iau în considerare și planifică: (1) reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și îmbunătățirea absorbției/captării de GES la nivel sectorial, în domenii precum producția de electricitate, industria, transportul, încălzirea și răcirea în sectorul clădirilor (rezidențial și comercial), agricultura, deșeurile, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF); (2) progresele preconizate privind trecerea către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv aspecte privind intensitatea emisiilor de
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
o perspectivă de cel puțin 30 de ani: a) Reducerea emisiilor de GES și îmbunătățirea reducerii emisiilor prin absorbție; ... b) Reducerea emisiilor și îmbunătățirea reducerii emisiilor prin absorbție în fiecare sector care generează gaze cu efect de seră: producția de electricitate, industrie, transport, sisteme de încălzire și răcire și sectorul clădirilor (rezidențial și terțiar), agricultură, deșeuri și LULUCF; ... c) Progresul așteptat în tranziția către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv intensitatea GES, intensitatea CO2 a produsului intern brut (PIB
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
de a lua măsurile esențiale pentru a permite o tranziție rapidă, durabilă și eficientă de la autovehiculele care utilizează motoare cu ardere internă și aeronavele și navele care utilizează combustibili fosili la autovehicule ecologice, avioane, trenuri și nave care utilizează electricitatea și/sau alți combustibili din surse regenerabile (de ex. hidrogen verde). Toate țările care au fost incluse în acest raport au luat măsuri detaliate pentru a se asigura că această tranziție este susținută la toate nivelurile și că au fost luate
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
în 2050, ca urmare a utilizării crescute a energiei electrice și a hidrogenului verde. Creșterea producției de energie electrică din surse eoliene și solare va contribui la atingerea unui procent 76% pentru SRE- E în 2050 (pondere ce include și electricitatea folosită pentru producția de hidrogen verde). Utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice și a hidrogenului verde vor determina, în 2050, atingerea unei ponderi SRE-Î&R de aproximativ 66,5% în scenariul Mediu. Figura 19. Evoluția ponderii
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
a hidrogenului verde (Figura 22). Creșterea puternică a producției de energie electrică din surse eoliene și solare, precum și din hidrogen verde, va contribui la atingerea unei ponderi a SRE-E în de 80% în 2050 (pondere ce include și electricitatea folosită pentru producția de hidrogen verde) (Figura 22). Acest procent este mai mare de 100%, deoarece o parte din energia electrică care va fi produsă din SRE nu va fi consumată direct, ci va fi utilizată pentru producția de hidrogen
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
sectorul transporturilor, care este inclus și în Figura 22. Consumul final de energie în transport ajustat se calculează conform Directivei (UE) 2018/2001 și instrumentului Share al EUROSTAT Figura 22. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de electricitate Figura 23. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de energie în încălzire & răcire ... ... 5. EFICIENȚA ENERGETICĂ 5.1. Evoluția istorică a EE Analizând tendința istorică în materie de eficiență energetică, se poate concluziona că țintele stabilite pentru
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
autovehicule transport persoane pe motorină ar trebui să scadă la 62% în 2030 și ulterior, la 29% în 2050. În scenariul România Neutră, nu vor exista autovehicule transport persoane motorină în 2050. Pe de altă parte, o creștere considerabilă a electricității și hidrogenului este necesară. În scenariile Mediu și România Neutră, toate autovehiculele transport persoane vor fi electrice sau pe hidrogen în 2050. La fel ca și cazul autoturismelor, autovehiculele transport persoane pe hidrogen vor fi introduse doar în scenariile Mediu
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
siderurgică Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria siderurgică este prezentat în Figura 88. Figura 88. Evoluția consumului final de energie din industria siderurgică în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea, gazele naturale, gazele de furnal, cocsul de cocserie și cărbunele sub-bituminos au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria siderurgică în perioada 2010-2019. Energia electrică a avut o tendință de scădere de la 37% în
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria chimică și petrochimică este prezentat în Figura 89. Figura 89. Evoluția consumului final de energie din industria chimică și petrochimică în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, electricitatea, căldura și gazele de rafinărie au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria chimică și petrochimică în perioada 2010-2019. Gazul natural a avut o tendință pronunțată de scădere de la 57% în 2010 la 36%
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
gazele de rafinărie au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria chimică și petrochimică în perioada 2010-2019. Gazul natural a avut o tendință pronunțată de scădere de la 57% în 2010 la 36% în 2019. Electricitatea a fost în ușoară creștere de la 15% în 2010 la 19% în 2019. O tendință de creștere au avut și gazele de rafinărie, de la 7% în 2010 la 29% în 2019. Energia termică a avut o pondere medie
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2017-2019 în industria metalelor neferoase este prezentat în Figura 90. Figura 90. Evoluția consumului final de energie din industria metalelor neferoase în perioada 2017-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea și gazele naturale au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria metalelor neferoase în perioada 2017-2019. Energia electrică a avut o pondere medie de 65%, iar gazele naturale de 34%. ... 9.2.4.4. Industria mineralelor nemetalice Mixul
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice este prezentat în Figura 91. Figura 91. Evoluția consumului final de energie din industria mineralelor nemetalice în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, electricitatea și cocsul petrolier au avut cea mai mare pondere în energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice. Ponderea gazului natural a scăzut de la 42% în 2010 la 31% în 2019, în timp ce cea a cocsului
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice. Ponderea gazului natural a scăzut de la 42% în 2010 la 31% în 2019, în timp ce cea a cocsului petrolier a crescut de la 9% în 2010 la 33% în 2019. Electricitatea a avut o pondere medie de 22%, în timp ce ceilalți combustibili au avut pondere medie de 5%. ... 9.2.4.5. Echipament de transport Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria echipamentelor de transport este
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria echipamentelor de transport este prezentat în Figura 92. Figura 92. Evoluția consumului final de energie din industria echipamentelor de transport în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale și electricitatea au fost principalii combustibili care au asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice, fiecare având o pondere de aproximativ 45%. ... 9.2.4.6. Utilaje Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria hârtiei și celulozei este prezentat în Figura 96. Figura 96. Evoluția consumului final de energie din industria hârtiei și celulozei în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale și electricitatea au avut cele mai mari ponderi în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria hârtiei și celulozei. Gazul natural a avut o tendință de scădere de la 64% în 2010 la 54% în
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
produselor din lemn este prezentat în Figura 97. Figura 97. Evoluția consumului final de energie din industria lemnului și a produselor din lemn în perioada 20102019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, biocombustibilii solizi primari, energia termică și electricitatea au avut cel mai mare impact în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria lemnului și a produselor din lemn. Biocombustibilii solizi primari au fost responsabili pentru aproape 50% energiei consumate, în timp
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria construcțiilor. Gazele și motorina au deținut cea mai mare pondere, cu o tendință de creștere de la 38% în 2010 la 55% în 2019. Gazele naturale și electricitatea au avut o pondere medie de 21% și, respectiv, 11%. ... 9.2.4.12. Industria textila Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria textilă este prezentat în Figura 99. Figura 99. Evoluția consumului final de energie
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria textilă este prezentat în Figura 99. Figura 99. Evoluția consumului final de energie din industria textilă în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale și electricitatea au avut ponderile medii cele mai semnificative, de 56% și, respectiv 38%, în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria textilă. ... 9.2.4.13. Alte industrii Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în domeniul alte industrii este prezentat în Figura 100. Figura 100. Evoluția consumului final de energie din domeniul alte industrii în perioada 2010-2019 (ktoe) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea, biocombustibilii solizi primari și gazele naturale au cea mai mare pondere în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în domeniul alte industrii. Ponderea energiei electrice a crescut de la 45% în 2010 la 64%
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
minim pe care furnizorul isau PET client direct j are obligația de a-l constitui în perioada 1 aprilie 2024-31 octombrie 2024. ... ... 21. La anexa nr. 6, la articolul 5, tabelul*) se modifică și va avea următorul cuprins: Piețe de electricitate Potrivit definiției din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare Preț de referință 400 lei MWh Cantitate lunară vândută - C_1 (MWh) cantitatea livrată lunar pe piețele de electricitate de producătorul de energie electrică/entitatea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280614]
-
avea următorul cuprins: Piețe de electricitate Potrivit definiției din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare Preț de referință 400 lei MWh Cantitate lunară vândută - C_1 (MWh) cantitatea livrată lunar pe piețele de electricitate de producătorul de energie electrică/entitatea agregată din producția proprie și/sau transferată din portofoliul de producție în cel de furnizare Venituri lunare – V_1 (lei) veniturile obținute din vânzarea energiei electrice cu livrare fizică din producția proprie și/sau din transferarea acesteia din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280614]
-
a riscurilor de piață pe termen lung, în conformitate cu art. 23 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, conform formulei: C_TE = (Preț_variabil el – 400) x Q_lunară, unde: Preț_variabil el = preț variabil electricitate conform contract hedging; Q_lunară = cantitate de electricitate aferentă lunii de decontare conform contract hedging. ... 28. În anexa nr. 11, la articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) La mecanismul de achiziție
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280614]