1,210 matches
-
posibilă creația. Și nici Înțelegerea, o anume, ciudată, Înțelegere, pe care unii, În grabă, o numesc „irațională”, iar alții - „fantasme” sau speculații puerile, poetice. Acea „Înțelegere” pe care am numit-o prin contrariul ei În volumul trei al prezentei lucrări, elogiind-o sub numele de ne-Înțelegere, pentru a sublinia erorile multiple și nu rareori fatale ale inteligenței zise-raționale și, mai ales, de a sensibiliza capacitatea noastră de a contempla ființa, omul și actele sale și sub unghiul „celălalt”, al analogicului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
A trata drept prost pe cineva care a ajuns Într-o poziție superioară și din care exercită puterea În societate Înseamnă, de fapt, a nu Înțelege! Dar nu e vorba În nici un caz de „ne-Înțelegerea poetică” pe care o elogiam eu, ci de prostia stupidă, cea care nu ascunde nimic, poate doar viclenie, una joasă, ne-creatoare, prostia care nu se respectă pe sine, prostia, pe scurt, care nu-și merită numele! A nu Înțelege că performanțele cuiva, oricât de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
74, despre un roman a lui Petru Popescu!...Ă, Matei care a emigrat, și Raicu, ce s-a retras într-o tăcere totală și „eternă” față de cărțile ce aveau să fie publicate de un autor pe care-l încurajase și elogiase la primele trei romane. E adevărat că „omul politic” s-a răzbunat pe protestul meu radical față de „Tezele din Iulie”, iritat și de întoarcerea mea intempestivă, o premieră în țările din est, m-a „pedepsit” și, mai cu concursul criticilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
materiale, este mult mai greu să denunți prin literatură modelul ultraliberal Dacă ar fi să iei (scenariu poetic, film întrerupt ... !) premiul Nobel, cam cum ar începe discursul tău în mijlocul nemuritorilor de la Academia Suedeză? Dacă aș lua Nobel cred că aș elogia limba română care mi-a dat rădăcini și limba franceză care mi-a dat aripi. Trăim vremuri nesigure, globalizarea e o punere în abis a individului, în favoarea masei umane largi, amorfe...! De ce îi e frică lui Matei Vișniec? Mi-e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Constantin Vîrlan, ultimul „supectat” de comunism. Deseori apare în rapoartele Chesturii un alt suspect, Mihai Viscun (Visun), originar din Tighina, angajat al Atelierelor Nicolina și implicat în acțiuni subversive. Se consemna în rapoartele Poliției că, în numeroase rânduri, acesta a elogiat nivelului de trai din Uniunea Sovietică, însă, acuza cea mai gravă era aceea că lansa zvonuri privind operațiunile militare de pe frontul de est, în 1943. În acest sens, ar fi afirmat că Armata Română nu poate face față noului „armament
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
al II-lea Ghica dăruiește, prin hrisovul din 12 august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luptele pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, a Ungariei și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a murit în luptele de la Odessa. Pe Frontul de Est, în cursul anului 1943, au murit soldații: Mihai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târziu, în luna septembrie. Câștigul a venit din altă direcție, paleta de culoare a fost total schimbată, toamna cu culorile ei ruginii a înlocuit total verdele oarecum monoton din tablourile anterioarelor ediții. Vernisajul expoziției a fost, ca de fiecare dată, elogiat în presa locală. După succesul avut, Gică Bucur s-a cam retras, lăsând totul în grija mea. Așa am început să dezvolt cenaclul, aducând noi membrii, care pictau în diferite maniere. În primăvara anului 1992, în timpul pregătirii salonului de iarnă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii). Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, Gazeta de Moldavia, nr. 54/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei lui P. Maire: "A.S.A.S. Le Prince Gregoire Ghyca, à l'occasion de la fondation de l'Hospice Galatha". Tot P. Maire publicase cu un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
operați în Spitalul Sf. Spiridon, prezentată la o expoziție medicală internațională, la Viena, a fost premiată. Ca organizator, a contribuit la înființarea Spitalului Caritatea (1880), spital în care practica chirurgia infantilă. Cu ocazia primului Congres Medical din România, a fost elogiată școala sa chirurgicală, care se distingea prin abordarea chirurgiei abdominale. Atunci, practica aceasta reprezenta, încă, o excepție. Personalitatea profesorului Russ-senior a conferit un prestigiu de netăgăduit Școlii de medicină de la Iași încă de la începuturile sale. Unul din colaboratorii săi (colonelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai târziu că întreg procesul a fost o parodie, în dauna acuzaților. — Susnumitul este bine cunoscut ca element dușmănos al clasei muncitoare din U.R.S.S. prin scrierile sale din perioada celui de al doilea război mondial, în versurile sale a elogiat războiul criminal dus împotriva Țării Sovietice, astăzi prietene! și-a început procurorul acuzarea în cazul poetului V. Voiculescu, după cum tipicul a fost repetat și în cazul celorlalți din boxa acuzării, ca și cum nu Statul român ci cel sovietic ar fi fost
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de asemenea, rolul important în menținerea și îmbogățirea conștiinței naționale - în circumstanțele primului război mondial - prin publicarea unor opere având ca protagoniști personalități istorice care au vegheat asupra libertății și prosperității țării, exemplu „Ștefan cel Mare” de Alexandru Vlahuță, ori elogiind lupta oamenilor simpli - a eroilor anonimi care s-au jertfit apărând glia străbună, aspect care constituie tematica volumului de versuri „Din Țara Zimbrului” din creația voiculesciană. Aceeași finalitate a avut editarea unor opere aparținând scriitorilor: Ion Creangă, Bogdan Petriceicu Hașdeu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
interesul este observația privind renunțarea poetului la o dramatizare pe o idee faustică, întrucât "poetul încearcă a descoperi mesajele Răsăritului: problema lui Faust e a civilizației apusene. Opoziția dintre Occident și Orient ține de un fel de a accepta, a elogia, a iubi lumea veche: lumea imperială a vechii Dacii". În această perspectivă, "geografia eminesciană" este strâns legată de "treceri și așezări imprevizibile"; spațiul real, în mentalul eminescian devine "mereu unul simbolic", "e copleșit de istorie de eroi de demult, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dezamăgiți la final, dar per total a fost OK. Și ca să nu rămân dator, iată că am recuperat și punctul pe care Reșița l-a pierdut la Bacău”, a spus Gabriel Armanu pentru bacaulsportiv.ro. Tehnicianul Științei a Ținut să elogieze și prestația extraordinară a suporterilor Științei: . Tăntălăul și Gogomanul După cum spuneam și ieri, foarte ciudată decizia Federației Române de Handbal de a-i delega pe Adrian Barbu și Sorin Nica la derby-ul etapei, un meci între două echipe care au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
intra În nemurire. Portretul ei În cărbune, exe cutat de Sabin Popp, a fost achiziționat În 1982 de către anticarul Enescu de la Anticariatul Crețulescu. Constantin D. Beldie este prezent În scrierile colegilor săi de redacție și ale altor scriitori. L-au elogiat Nicolae Vătămanu, șerban Cioculescu, Leon Kalustian, Cora Irineu, Felix Aderca, Ioachim Botez, Octav Onicescu ș.a. Ioachim Botez Îi introduce porecla Tătoiu În Vistier de noapte și-l amintește pe fiul său, Puiu (Alexandru), În Belferi elevi. Despre „Trufașul meu prieten
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apreciere a valorii artiștilor noștri, care ar trebui să se bucure de mai multă atenție pe viitor. Ar trebui să ne dea mai mult de gândit acum, când observăm că ne impunem mai hotărât în lume pe plan artistic. Mulți elogiază această interpretare comună de excepție a redutabilei orchestre în colaborare cu impresionantul cor. S-a impus astfel atenției mai pregnant atât conținutul, cât și calitatea simfoniei ca atare. Putem fi siguri că la ediția din 2015, consacrată celor șaizeci de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
vom ști ce trebuie să facem. Să nu uităm că vom fi judecați pentru tot ce am făcut, dar și pentru răul că nu ne-am unit. Să nu uităm că vom fi judecați de neam!” Grigore Vieru, după ce a elogiat figura marelui erou și a mamei sale, Natalia Ilașcu, care l-a educat în spiritual adevărului, demnității, credinței în Dumnezeu și iubirii de neamul românesc, al cărui fiu este, a recitat un poem: Ridică-te! Pământule cel de glorii, Te
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ies din cameră. Tovarășuuu... Ieși afară, cretinule! Monstrul a părăsit camera inchizitorială descumpănit și amărât la culme, cu moralul adânc zdruncinat, trăind cea mai mare dezamăgire, cel mai mare eșec din cariera lui. O catastrofă! De unde se aștepta să fie elogiat, admirat și invidiat pentru metodele lui științifice de cercetare a infractorilor... Poftim! Adio Premiul Nobel, adio statui ecvestre în mărime naturală!... Mircea și Lică s-au apropiat de masă, m-au ridicat și m-au depus ușor-ușor pe dușumea. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care astăzi pozează în mari democrați ar trebui să-și aducă aminte de anchetele la care erau supuse femeile care își provocau avorturi, multe dintre ele dându-și duhul în timpul anchetei. Și, în același timp, ziariștii fără coloană vertebrală o elogiau pe mama ideală, tovarășa Elena Ceaușescu, și ridicau în slăvi rolul femeii în societatea multilateral dezvoltată. Nu se poate uita nici condiționarea circulației mașinilor particulare, în zilele de duminică, după numărul lor, cu soț sau fără soț, ca și cozile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nici acum, nici în viitor, scriitori noștri n-au de gând, pe cât se vede treaba, să facă această bucurie dușmanilor noștri, în ciuda îndemnurilor cu spumă la gură de la posturile de radio din Occident.“ (Gazeta literară, 6 martie 1958) „Casa Scânteii“ elogiată de politrucul Mihai Beniuc (nota V. I.) „Frumoasă-i casa dincolo de lacuri Și are să dureze veacuri, veacuri. Pe unde-au fost atunci batalioane Acum ies încărcate camioane Cu cărți, cu foi, în ele cu cuvântul Partidului: al vostru e pământul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
chestia cu țigările și v-am spus-o, în birou, tot ca o glumă. Ce n-am putut suferi în viața mea: codoșii! Văd eu cum fac, poate mă descotorosesc și de Napoleon-Marinescu. Îi laud calitățile de bun organizator, îi elogiez capacitatea profesională și-l propun șef de secție în Zona Cinci, ba poate chiar inginer-șef la Zona Șase, care a început să se construiască... Ce spuneți de asta? Ce să spun!? strîng eu din umeri. Faceți dumneavoastră lucrul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prin care se inoculau elevilor clișee negative de tipul „evreii se ocupă cu comerțul și meseriile ușoare, care nu cer multă muncă, dar bănoase” <endnote id="(603, pp. 103-104 ; 147)"/><endnote id="(685)"/>. În anii ’40, sociologul socialist Alexandru Claudian elogia „calitățile intelectuale și morale”, precum și „virtuțile sociale” ale evreilor : „hărnicia, cumpătarea, voința puternică, perseverența” sau, În altă parte, „munca, seriozitatea și statornicia” lor. Analizând „cauzele sociale” ale antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de toate, ca În Moldova. Cârciumele relativ mai bune sunt acele ținute de evrei, cari se bucură din această pricină de o clientelă mai numeroasă” <endnote id="(194 ; vezi și nota 361)"/>. Cam tot atunci (1834), poetul romantic Adam Mickiewicz elogia corectitudinea cârciumarilor evrei din Polonia-Lituania (și calitatea băuturilor lor) prin personajul său Iancăl din poemul Pan Tadeusz : „Bătrân evreu, de-o lume știut ca om cinstit,/ De ani de zile crâșma-n arendă el o ține/ Și nimeni din comună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază pe evreu ca fiind un „adversar detestabil tocmai pentru forța și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune, dar Își folosește această calitate pentru a-i Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un mare număr de români. Regele a respins această propunere, arătând că România nu a profitat și nu va profita niciodată de clipele de restriște prin care trece un prieten. Ele au fost transmise în direct la radio, iar presa elogia pe Carol ca un mare om politic al Europei, respectat atât de popoarele vizitate cât și de liderii lor. Regele a primit ordinul Jartierei, cea mai înaltă distincție britanică. . În noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timp ce erau transferați de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]