2,447 matches
-
trăire, acțiune și dăruire creștinească și românească. Va dăinui de-a pururi, ca o lespede neclintită a sfântului altar al Bisericii și al Neamului.” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 20). Cu alte cuvinte, “lucrarea de față reliefează figura emblematică a acestui mare ierarh, în diferite ipostaze ale vieții sale: student, professor, preot, episcop și în diferite domenii ale activității sale: administrative, economic, cultural, dar, mai ales, national - politic” (Din Introducerea autorului - pag. 29). Așadar, “Părintele Ioan Mircea Ghitea s-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
sâmbătă, incepând cu ora 21.00, o emisiune în care folclorul românesc își prezintă una dintre cele mai semnificative și valoroase creații - Maria Butaciu. POVESTEA PUIULUI DE CERB - baladă: http://www.youtube.com/watch?v=pjpKwXUthYM Maria Butaciu, o voce emblematică, din comoara folclorului românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce ploaie vine de la Cluj M-am dus din Ardealul meu Trandafir cu
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
este cartagina / turiști, priviți cu atenție / și voi veți sta sub cărămizi / și sub straturi de oase / și voi veți fi câteva litere din istorie » (Istoria din care mă trag). Poezia lui Aurel Anghel este, nu numai inițiatică, dar și emblematică. Este, într-un fel, prototipul poeziei, pe care se calchiază simțămintele, izvorul cu picurii cristalini care curge la vale, în câmpia ochiului și a inimii. El merge până la reinventarea cosmosului poetic, dar și a universului domestic din mii de cuvinte
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
Ce simte toamna muntele uscat? / Ce simte toamna fiecare floare / Când în petale toamna i s-a strecurat? // Mă las chemată de frumos, / De munte, ce în toamna rece, / Prin frunze cântă trist, duios, / Când verdele se scurge, trece...” Figură emblematică în literatura lumii, Mama este omniprezentă în versurile Verei Crăciun, ca sumă a tuturor virtuților creștine, a frumuseții, blândeții, gingășiei, cinstei, desăvârșirii. Nu e de mirare, așadar, că atunci când mama pleacă în alte sfere, copilul, orice vârstă ar avea, se
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
criminală?”(p.196). Așadar, realismul politic și pasiunea morală pot conduce la expresivități politice creatoare, ca soluții locale de rezolvare a rezistenței opuse de regimurile ce conțin ideologii leniniste mascate și care se opun insidios modernizării, iar cazul României devine emblematic în acest sens, prin răsturnările spectaculoase de situații. În același capitol, intitulat Cum se exorcizează demonii comunismului, și care conține dialogul dintre Vlad Stoicescu și Vladimir Tismăneanu, analistul de la Evenimentul Zilei pune în discuție și chestiunea disidenților, ca agenți de
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
au știut să îmbine la modul ideal realismul politic cu pasiunea morală. Vladimir Tismăneanu citează aici cazul Modelului Kuroń, evocând figura lui Jacek Kuroń, unul dintre fondatorii KOR (Comitetul de Apărare a Muncitorilor), după 1989 ministru al Muncii și „personaj emblematic al gândirii democratice”. El a publicat un volum de amintiri intitulat Credință și vină, comentat apoi de Adam Michnik, în Mărturisirile unui disident convertit, astfel: „Despre ce este vorba în „Credință și vină”? Despre cum să nu devii un „demon
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
impus o ruptură diacronică între lumea de dinainte și cea de după 1989 (p.131); revoluțiile sunt departe de a se fi încheiat și simbolizează o direcție caracteristică a timpurilor moderne: diversitate, diferență și toleranță, definind valorile pe care le considerăm emblematice pentru democrația de astăzi (p.181). Textul capitolului intitulat La trei ani de la Raport reprezintă suportul interviului cu Armand Goșu, publicat în revista 22, 7 iulie 2009. „Generația mea, spune Armand Goșu, a învățat istorie recentă de la Vladimir Tismăneanu, la
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
de amabilitate sau ajutor firesc și până la cele de altruism și sacrificiu de sine experiențele carcerale surprind toate formele de ajutor și dragoste pentru aproapele, condiție sine qua non a calității de creștin. Episodul zguduitor desfășurat la Casimca Jilavei rămâne emblematic pentru ceea ce a însemnat ajutor și milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
semnificație diferită pentru DARCLÉE posedă un singur numitor aparte: compozitorul italian GIACOMO PUCCINI... Prima dintre ele face referire la ziua de 14 ianuarie a anului 1900, zi ce apare consemnată în istoria muzicii de operă drept unul dintre referențialele sale emblematice, tocmai pentru că atunci era susținută cu mare succes la Teatrul Constanzi din Roma premiera operei „Tosca” de PUCCINI, în rolul principal figurând însăși soprana româncă HARICLEEA DARCLÉE, iar în cel al lui Scarpia - baritonul EUGENIO GIRALDONI... Cel de-al doilea
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
nr. 1805 din 10 decembrie 2015. Catinca AGACHE Elie Miron Cristea și prima teză de doctorat Eminescu Între renumiții cărturari afirmați din rândurile slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române la loc de cinste se află numele primului Patriarh al României Întregite, figură emblematică în istoria culturii naționale Elie (Ilie) Miron Cristea (născut la Toplița în 1868, plecat la cele sfinte departe de țară, bolnav fiind, la Cannes, în 1939), teolog, publicist, filolog, politician român (senator, regent, prim-ministru), membru de onoare al Academiei Române
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
ales pentru teza de doctorat ... Citește mai mult Catinca AGACHEElie Miron Cristea și prima teză de doctorat Eminescuîntre renumiții cărturari afirmați din rândurile slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române la loc de cinste se află numele primului Patriarh al României Întregite, figură emblematică în istoria culturii naționale Elie (Ilie) Miron Cristea (născut la Toplița în 1868, plecat la cele sfinte departe de țară, bolnav fiind, la Cannes, în 1939), teolog, publicist, filolog, politician român (senator, regent, prim-ministru), membru de onoare al Academiei Române
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
particularismul profesiei sale, care inevitabil și-a pus amprenta pe opera sa, făcând-o inconfundabilă. Am trăit clipe de profundă satisfacție spirituală, parcurgând volumul de poezii Interogație finită, prin aceea că am descoperit o gamă amplă de subiecte, de personalități emblematice, provenind din impresionanta istorie a românilor, precum: Decebal; Deceneu; Zamolxis; Sarmizegetusa s.a. În acest sens, Coriolan Păunescu se manifestă ca un filosof al Istoriei Neamului său. Mai mult ca sigur, distinsul poet este dominat de înțelepciunea și actualitatea celebrei maxime
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
a fi aflat din orele de discuție cu Mihai Păstrăguș, că acum un an, interlocutorul meu uluitor, a descoperit și a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce ar însuma aceasta și care i-ar fi semnele distinctive, emblematice? A enumerat, de fapt, frumusețile naturii, evocate de exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum și durerile lor. Astfel, descoperind frumusețile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
puțin cunoscut Din păcate nu există scrisă o exegeză complexă și completă a poeziei carceriale românești. Se cunoaște relativ bine universul poeziei închisorilor reprezentat de Radu Gyr, Nichifor Crainic sau Traian Dorz, dar mai nimic despre poetul Sergiu Mandinescu. Este emblematic pentru poezia carcerială și a fost readus cunoștinței publice prima oară în 1982 într-o antologie de poezie apărută în Canada și strânse de Zaharia Pană și G. Caraza. Abia după revoluția din 1989 reapare în antologia ” Poezie în cătușe
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
crochiu./ Crochiuri suntem. Singuri, înotând/ într-un ocean de beznă, larg și blând,/ într-un ocean matern, primordial.../ Întoarce-te spre mine, ești un val” (p. 466). Tot aici, cealaltă parte a decorului teluric, Cetatea păduroasă, e reținută ca amprentă emblematică pentru lirica poetului: „În codrii fără capăt, verdea zare/ A frunzelor, a ierburilor, lin/ M-acoperă, de vis și vreme plin,/ Într-un vârtej de umbre mișcătoare./ Copitele, pe drumul de pământ,/ Se-aud distinct, ca inima. Și-n gene
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele, relație emblematică pentru perioada istorică adusă în atenție, 1942- 1965. Evident, Norinel Ene este un alter ego al scriitorului (în actele de stare civilă: Florinel Țene). Oarecum confuză este situația gemenelor: nu avem aici de a face propriu-zis cu o fată în
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
de veac parcurs - pseudomodel așezat cu o deosebită insistență, prin varii strategii de marketing politic, în ochiul viu al nației române -, cât și a figurii lui Homo fraudens de sorginte politicardă este o secvență vizuală de câteva secunde, când mitul emblematic pentru vulg al individului înfipt în magia stranie a propriei sale avuții s-a spulberat cu bruschețe, aidoma unei dâre iluzorii de fum pe un cer care n-a existat, la rându-i, nici el deasupra creștetului cuiva. De la poarta
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
versete din scriptură / Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române!” / Tehno-guvernul e o agentură // La asfințit când ceasul morții bate / Pornesc torentele din vârf de munte / Și strâng Apărătorii de Cetate / Să lupte cu puterile oculte”. Aceasta este o poezie concludentă, emblematică pentru poziția de patriot a poetului și este scrisă recent, din București, în 3 iunie 2016. Poemul demonstrează că Virgil Ciucă, deși locuiește în străinătate, nu e străin de nici un eveniment petrecut în țară, spre deosebire de unii care pleacă și nici
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
chestiunea orientală, care pune față în față Imperiile rus și turc; o miză a sfîrșitului Imperiilor rus și austro-ungar, în timpul primului război mondial; o miză a raporturilor de forte post-comuniste din Balcani și din Europa Centrală. Cu toate acestea, figura emblematică a națiunii nu este războinicul, ci țăranul. Romanticii au ezitat să facă din războinic eroul națiunii, nu și din țăran. El a devenit figura dominantă a reprezentării naționale în a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Fără îndoială că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Interogația intelectuală și existențială se bazează pe problematica umanismului față de noile barbarii pe care războiul le-a revelat și față de dominația unei tehnici al cărui triumf este asigurat de război. Unul dintre acești intelectuali este Benjamin Fondane, al cărui parcurs emblematic pune în lumină contrastele și imperativele unei epoci care apasă asupra României ca și asupra altor țări ale Europei. Evreu originar din Iași, Fondane se mută la București în 1919 și ține la revista Sburătorul "cronica ideilor". De asemenea, publică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale. Aceeași istoriografie acuză partidele democratice de a fi fost foarte slabe, nefiind în măsură să organizeze rezistența populară împotriva trădărilor dreptei. Între 1938-1940, Carol joacă și pierde. În acest sens, călătoria sa europeană de la mijlocul lui noiembrie 1938 este emblematică. Vizita la Londra, împreună cu fiul său Mihai, apare ca un succes de prestigiu fără un sens precis. El merge, de asemenea, la Sigmaringen și se oprește la Berchtesgarden, în vederea unei întîlniri cu Hitler: tratativele economice de aici sînt importante. La
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
colorate, în falsa strălucire fără vîrstă a desenelor naive. S-a remarcat că acest cult se instalează în momentul eliminării lui Maurer și la începutul unei decepții economice. El intervine ca un înlocuitor al succesului, impunînd prin reușita unui destin emblematic o imagine de satisfacție generală. Celebrînd pe Ceaușescu, mîndria și modestia se impun; mîndrie pentru că el este un remarcabil copil al poporului și modestie pentru că nici un copil al poporului nu mai poate pretinde să-l egaleze pe Conducător. Odată cu Ceaușescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
situăm în ele omul și fiindcă nimic nu reamintește în ele prezența lui."15 Embleme uitate, ruinele la Eminescu exaltă încă o Moldovă mitică, glorioasă. Peste ani, reputatul arhitect C-tin Cantacuzino a sintetizat, parcă, semnificația lor în aceste cuvinte emblematice: "În acest peisaj moldovenesc, surâzător și trist, ele pun câteodată accente de energie ca niște chemări la eroism." După Emerson, același arhitect vede în ruini uriașe "bobine Ruhmkorft"16 care captează energia într-un câmp magnetic și o redau, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani mai tîrziu, cînd eu însumi căutam, cu mapa subsuoară, copaci emblematici, m-am abătut să văd ce mai este cu legendara casă.. Mi-a trebuit o oră pînă s-o descopăr, pînă să-mi dau seama că cea pe lîngă care tot treceam, nerecunoscînd-o, era chiar casa lui Pallady. Avea un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caz, privindu-mă, autoadmirația ar părea, evident, deplasată.) Așadar: Craiu și Boușcă, vîrfuri ale picturii ieșene, personaje extrem de originale, ani și ani, cît au trăit, ne-au pasionat cu mirifica lor producție, putînd fi regăsiți, acum, în Muzeul cu piese emblematice. Ei bine, nimic din cele două opere nu poate (nici măcar vag) sugera că zămislitorii lor ar fi fost marcați de vagi derapări de la psihismul normal. Dimpotrivă, tonalitatea liric-luminoasă și robust-frustă a picturii lui Craiu, expresionismul stenic al pînzelor lui Boușcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]