1,266 matches
-
care nu poate fi caracterizat nici ca fiind anarhic, dar nici ierarhic. Dacă actorii statali dezvoltă o identitate colectivă aceasta devine baza pentru scopuri sau interese comune, iar acest lucru este o condiție socio psihologică necesară pentru internaționalizarea autorității politice. Emergența unei autorități internaționale poate fi studiată prin cercetarea formării unei identități colective între state, iar acest lucru înseamnă problematizarea interesului propriu, care uneori este definit prin subsumarea altruismului.296 Identitatea este o caracteristică a actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și intereselor naționale a problematizat principiile de legitimare ale suveranității teritoriale și, subsecvent, a transformat structura intereselor, practicilor și instituțiilor statale, având ca rezultat inclusiv înlocuirea principiului de legitimare a rațiunii de stat cu cel al suveranității și autodeterminării naționale. Emergența identității colective naționale a creat probleme privind secesiunea și iredentismul și, prin urmare, noi surse de conflicte interstatale. A transformat practicile și scopurile sociale ale imperialismului, a mobilizat societatea în întregime, a transformat economiile naționale în sensul pregătirii pentru război
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
europene. Având evidența multiplicității identităților analiștii trebuie să-și pună problema relației dintre acestea. O serie de lucrări problematizează relația dintre identitatea națională și cea europeană.398 CAPITOLUL 3 Considerații teoretice privind paradigma securității umane 3.1. Contextul internațional și emergența paradigmei securității umane În primii doisprezece ani post-Război Rece (1990-2001), 57 de conflicte armate majore au avut loc în 45 de state. În prima jumătate a acestei perioade numărul conflictelor au variat între 28 și 33 pe an. Majoritatea conflictelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a fi omorâți, torturați, abuzați din cauza identității lor, nu pentru ceea ce făceau.402 Aceste evoluții trebuiau înțelese și în contextul mai larg al globalizării care presupune creșterea numărului de conexiuni în toate domeniile, deteritorializarea autorității și erodarea autonomiei statelor.403 Emergența unor noi amenințări de securitate a sugerat că nu se mai putea concepe securitatea în termeni de opțiuni politice naționale, gândite în cadrul specific sistemului de state. Subminarea unor roluri ale statelor, proliferarea actorilor non-statali, frica de terorismul apocaliptic și o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordare diferită a teoriei și metodologei politice.420 Constructiviștii sunt cei care insistă pe nevoia de a se dezvolta teorii sociologice mai sofisticate privind securitatea care să plaseze chestiunea culturii și a identității în centrul analizelor.421 3.1.2. Emergența paradigmei securității umane Neologismul 'securitate umană' a intrat în discursul public prin reportul UNDP422 din 1994, în care se argumentează că este necesară o abordare nouă și comprehensivă a securității pentru a răspunde provocărilor umanitare critice din lumea post-Război Rece
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și că poate fi citit în palimpsest. În al doilea rând, eminescologia trebuie să-și ia în serios responsabilitatea „gestionării imaginii unei opere exemplare“, lucru de care se achită cu succes autorul cărții Eminescu. Negocierea unei imagini (construcția unui canon, emergența unui mită. Chiar dacă titlul pare să trimită către „marginile“ domeniului eminescologiei - imagine, mit, „brand“, identitate etc. -, avem în această carte o foarte solidă și interesantă scriere despre Eminescu cel „esențial“. Nu este vorba de un „Eminescu“ speculativ, de o interpretare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
îndemnul pedagogic care țintește cifrul personalității privește dezvoltarea naturală a elevului (scopul educației fiind "conservarea naturii copilului și înarmarea ei cu cunoștințe, chiar în direcția pe care aceasta o indică"25), unde natural înseamnă tocmai în conformitate cu cifrul secret și cu emergențele acestuia. Aici intervenția autorității pedagogice trebuie să fie strict regulativă și să urmărească un transfer de instrumente, de stări favorizante care doar să predispună, să îndemne cu discreția veritabilă a însoțitorului (a călăuzei) către iminența actului personal asumat. Relația educator-elev
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu fiecare nouă încercare existențială un ritual al activității judicative devenit marcă personală și întretaie fluxul natural al evoluției destinale cu înțelepte demersuri de completare interpretatoare sau înconjurare comprehensivă. Existența însăși este o scenă a acestui joc dialectic care alternează emergențele imanente ale dezvoltării firești cu inserția deliberată a forului reflexiv, iar fiecare moment de cotitură pe care îl încearcă drumul individual poartă însemnul instanței cenzoriale (vădind caracterul indispensabil al prezenței eforturilor conștiente în abundența datelor de trăire). Așadar, pe puterea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care urmează să se nască starea consecutivă, lăsând forței generative sufletești ocazia irumperii conținuturilor sale înnoitoare. Dacă se spune că orice schimbare autentică vine din interior este pentru că această forță a emergenței individuale nu poate fi trezită și susținută decât de supravegherea conștientă și voluntară a însuși subiectului acțiunii. El moșește cu grija unui artizan devotat unui principiu progresist de selecție valorică ideea determinantă care face ca întregul conglomerat psiho-spiritual să reacționeze
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sâmbure etern roditor al sistemului spiritual concluziv și mântuie perspectiva oricărei inadecvări generate de posibila eroare de aplicare a preceptului de înțelepciune. Aici conștiința de sine se regăsește cel mai mult în elementul său, întrucât angajează toate mecanismele cogniției la emergența nucleului lăuntric în experiența generală de viață, impunând o ordine de desfășurare care debutează cu subiectivitatea și cu nevoile ei stringente și se sfârșește în multiplele dexterități pragmatice care construiesc succesul unei acțiuni. În formularea lui William James, "ideile [...] devin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o capacitate integral stăpânită și condusă către plenara sa funcționare. Din partea conștiinței de sine se cere aici efort, strădanie și insistentă implicare (ca în dezvoltarea oricărei forme de educație), pregătitoare a momentului în care reflexia trebuie să se retragă în fața emergențelor constituite ale talentului. Creșterea acestuia din urmă implică o fază a investirii stăruitoare și nu anunță cu nimic etapa sugestivă mai târzie. Apoi, de la implicarea plenară cu care creatorul își abordează propria dotație și până la calificările axiologice pe care instanța
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
două procese îmbinându-se armonios în numele unei progresii judicative care punctează etapele de dezvăluire succesivă a multiplelor fațete ale creației. Hermeneutica înseamnă procesualitate a gândirii aplicate și își cheamă în ajutor puterea reflexiei, câștigând de partea sa mișcarea interioară și emergențele subiective. De aici, receptorul creației devine beneficiarul unui act de inducere împărtășită, transformând, prin asumarea propriei conștiințe de sine, actul contemplativ în privilegiu caracteristic condiției civilizate. De la o asemenea condiție pornind se înnobilează finalitatea artei și fenomenul estetic este integrat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
simplitatea stazei intermediare). Corelarea alterității cu propria interioritate este, deci, un demers la origine cognitiv (o origine de tip rațional, autentică și esențială, care îmbrățișează conceptual nucleul afectiv arhaic și dezvăluie o preeminență a regnului ideal asupra oricărui punct de emergență inconștientă). Identitatea și identificarea de tip dispozițional care se întemeiază pe sedimentarea modelelor parentale trebuie cel mult integrată unui demers reciproc-exploratoriu, care aduce în teritoriul unei conștiențe de tip opțional ceea ce înainte era doar tropism emoțional. Latura nereflectată a atracției
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
compun. Universul motivațional individual este nucleul de modelare al tendințelor cu expresie comunitară, iar mecanismele auto-referențiale nu sunt exclusiv întoarceri asupra propriului sine (reveniri cu funcție de finalizare procesuală). Ele pot constitui un nou început relațional și pot reprezenta principiul de emergență pentru noi desfășurări evenimențiale. În interioritate se revine cu un scop pragmatic legat de optime strategii de inserție și legat de necesități colective cu semnificație etică. Conștiința de sine înseamnă disciplină exersată (pe latura moralității) și funcționează ca bază pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
complex al umbrelor misterului domestic. Astfel, deprinderile reflexive se înscriu și ele, susținute de schemele achiziționate ale inteligenței, în această dinamică esențială care construiește din banale sau elementare demersuri cognitive veritabile ordine de capacitate. Menirea lor autentică se confundă cu emergența în interioritate a unei lumini deschizătoare de drumuri și de perspective și cu blânda provocare a universului subiectiv la comportament manifest. Binomul conceptual capacitate-eficiență implică prin definiție relația și, deci, existența deplin statutară a doi poli de tensiune interacțională. Iar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
revoltelor apăreau mai întâi în marile orașe de provincie acelea marginalizate de puterile comuniste și că, bineînțeles, prăbușirea se definitiva în capitale, cum au confirmat-o evenimentele din decembrie, inițiate la Timișoara mai devreme decât la București. Era însă această emergență a localului un indicator al endogeneității mișcărilor populare? Nimic nu îmi permite să afirm acest lucru... 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Evenimentele din decembrie 1989 din România
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
o anumită formă de mimetism în gazetărie: "Duminica" (București, 1890) era inspirat din "Journal de Dimanche", "Dimineața" (București, 1904) a fost o variantă autohtonă a cunoscutului "Le Matin" și exemplele pot continua. Demne de reținut sînt și numeroasele referințe la emergența și afirmarea jurnalismului modern, dezvoltarea presei de mare tiraj, presa în timpul celor două războaie mondiale și altele. Lucrarea este în același timp un omagiu adus jurnaliștilor dintotdeauna, aflați într-o luptă permanentă pentru afirmarea libertăților de expresie. MARIAN PETCU INTRODUCERE
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Arcul de cerc pe care se mișcă poezia lui Nichita Stănescu este unul impresionant. Poetul debutează în plin realism socialist (primele versuri le publică în 1957, întâiul volum, Sensul iubirii, în 1960) și încheie, cu Noduri și semne (1982), în emergența postmodernismului. Există, firește, mulți autori mai longevivi decât el - dar aici nu este vorba despre vârsta efectivă, a omului, ci de vârsta creativă, a scriitorului. Nichita Stănescu a parcurs pe cont propriu etapele poeziei românești postbelice și, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în anumite sectoare cartea s-a menținut pe poziții puternice, nu la fel se întâmplă în cazul pornografiei, unde influența ei s-a redus considerabil. De fapt, dacă trebuie să acordăm o importanță considerabilă transformărilor tehnologice începând cu tiparul în emergența și evoluția literaturii pornografice, n-ar trebui totuși să subestimăm importanța interdiscursului în care această literatură este inclusă în fiecare epocă în parte. M. Foucault, urmărind posibilitatea de a studia "interdicțiile care afectează discursul despre sexualitate", subliniind astfel că este
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
riscul deturnării campaniilor comunicaționale, și, prin asta, a persuasiunii guvernamentale, către un sens mai curînd politic decît unul instituțional sau educativ, precum și riscul utilizării personale a avantajelor obținute în urma gestionării resurselor colective. În același timp, comunicarea este necesară atît la emergența problemelor și elaborarea/luarea deciziilor, cît și la executarea lor, sau la control. Comunicarea locală presupune, la rîndul ei, mai mulți actori politici: aleșii locali, serviciile publice, grupările politice și asociative, mass-media și cetățenii. Pentru unii autori, comunicarea locală are
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se definește ca un ansamblu de sectoare sau probleme ce pot fi izolate definitiv în societate, pentru că orice problemă, în societate, poate deveni politică. Politica se hrănește din mize economice, sociale, culturale, religioase, etnice, lingvistice etc. Activitatea politică privește, deci, emergența problemelor colective, revelația cerințelor adresate autorităților publice, elaborarea unor proiecte de soluții, conflictul dintre aceste proiecte și modalitatea lor de reglementare. În fiecare dintre aceste procese, este implicată comunicarea, iar contribuția sa în activitatea politică este omniprezentă, fie că este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ordine mondială în informație și în comunicație, mai dreaptă și mai eficientă" (ca să reamintim subtitlul raportului întocmit de Mac Bride 51). Analizele relațiilor internaționale inspirate de sistemism subliniază importanța fluxurilor comunicaționale. Au fost emise și teorii privind rolul informației în emergența ipotetică a unei opinii publice internaționale. De asemenea, perspectiva deschisă de caracteristicile sistemului internațional de producție și de difuzare în masă determină înțelegerea funcțiilor strategice ale dezinformării, înțeleasă ca o manipulare a informației, considerată obiectivă. Însă impactul comunicării în ordinea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ani anteriori. Aici se disting foarte limpede efectele unei conjuncturi politico-instituționale asupra intensificării comunicării la vîrf în cadrul statului. Însă comunicarea guvernamentală o depășește pe cea a premierului. Ea atestă un proces de instituționalizare a comunicării publice, care se traduce prin emergența structurilor diferențiate. În Franța, în cea de-a IV-a și apoi în cea de-a V-a Republică, s-au succedat și adesea au dispărut miniștri sau secretari de stat însărcinați cu informația. Între 1963 și 1968, Serviciul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
unei exploatări individuale de către beneficiarii avantajelor obținute grație întrebuințării resurselor colective, poate fi acceptată persuasiunea guvernamentală? Tot astfel, ne putem întreba despre limitele impuse comunicării ce slujește politicile publice. Informarea și comunicarea sînt factori indispensabili la toate nivelele ciclului politicilor: emergența problemelor, elaborarea și luarea deciziilor, executarea și controlul. S-a stabilit o tipologie a modelelor teoretice de formare a agendei politice și care pune în evidență într-un grad mai mare rolul comunicării în acest domeniu 65. Trebuie făcută o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
decizie a autorităților publice 98. Pentru Padioleau, "problemele agendei politice traduc mereu operațiuni simbolice de construcție și reconstrucție", mai ales din partea "antreprenorilor politici". Cariera unei controverse se descompune în patru etape, în care variabilele comunicării își schimbă rolurile. Fazele de emergență, de specificare și de difuzare sînt marcate de lupta în care se aruncă antreprenorii politici, promotori sau adversari ai cauzei vizate. Obiectivul promotorilor îl constituie propagarea mișcării lor și mobilizarea sprijinului de opinie. Dincolo de publicul de identificare direct vizat, trebuie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]