2,179 matches
-
a unui fenomen social? Poate într-o zi oamenii vor interpreta întrebarea, „Poți să explici aceasta?” prin „Poți să realizezi aceasta?” Desigur că MBA este doar la începutul dezvoltării sale ca o nouă metodă de explicare și realizare a fenomenelor emergente. Dar deosebirea fundamentală față de modelarea bazată pe ecuații care producea soluții analitice, este că MBA produce fenomene emergente ce nu pot fi, în nici un caz, deduse din astfel de soluții. 2) MBA constituie o descriere naturală a unui sistem În
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să realizezi aceasta?” Desigur că MBA este doar la începutul dezvoltării sale ca o nouă metodă de explicare și realizare a fenomenelor emergente. Dar deosebirea fundamentală față de modelarea bazată pe ecuații care producea soluții analitice, este că MBA produce fenomene emergente ce nu pot fi, în nici un caz, deduse din astfel de soluții. 2) MBA constituie o descriere naturală a unui sistem În cele mai multe cazuri, MBA este cel mai natural mod de a descrie și simula un sistem compus din entități
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o abordare din ce în ce mai detaliată a unui sistem real. 3.3.7. Aplicații și exemple de modele bazate pe agenți în economie Aplicațiile agenților și modelelor-bazate-pe-agenți sunt extraordinar de diversificate în privința domeniilor abordate: economic, industrial, comercial, financiar, militar, informatic, ș.a. Fenomenele emergente abundă în lumea reală. S-a înțeles treptat că astfel de fenomene sunt dificil de previzionat și chiar contraintuitive. În domeniul economic, principalele domenii de interes pot fi clasificate în patru grupe: 1) Fluxuri: fluxul de cumpărători din magazine, transport
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
reușite, beneficiile obținute fiind: o mai bună și eficientă planificare a infrastructurii de transport, reducerea timpului mediu de ajungere la slujbă de la 20-30 de minute, la 10-12 minute, scăderea semnificativă a emisiilor de gaze poluante, prevederea din timp a fenomenelor emergente care pot să apară (ambuteiaje, blocaje ale traficului ș.a.) pentru a putea lua măsurile necesare activității lor. Astăzi TRANSIMS este utilizat în majoritatea aglomerărilor urbane și industriale din SUA cu rezultate foarte bune. 2) Piețe Dinamica piețelor este rezultatul interacțiunii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
necesare activității lor. Astăzi TRANSIMS este utilizat în majoritatea aglomerărilor urbane și industriale din SUA cu rezultate foarte bune. 2) Piețe Dinamica piețelor este rezultatul interacțiunii dintre o mulțime de agenți, fiecare având comportamente diferite. Acest lucru conduce la fenomene emergente care pot fi descoperite utilizând MBA. Începând cu lucrările de pionierat ale lui Arthur ș.a., 1997, MBA au fost tot mai mult utilizate în simularea funcționării piețelor reale. O astfel de aplicație a fost realizată de Grupul Bios pentru NASDAQ
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
servicii Internet. Deoarece aceste companii învață și evoluează continuu, ar fi fost extrem de dificil de obținut aceleași rezultate utilizând alte tipuri de metode simulare. 3) Organizații Un alt domeniu bine reprezentat în MBA este simularea organizațiilor complexe. Modelarea comportamentelor colective emergente din organizații sau din părți ale acestora într-un anumit context sau la un anumit nivel de descriere reprezintă una dintre primele aplicații ale MBA, inițiată de preocupările lui Longton și Schelling. Dar, în timp, modelarea și simularea organizațiilor a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemului ca un întreg emerge din comportamentele individuale ale agenților. Astfel de medii virtuale promovează cooperarea, coordonarea și negocierea între agenții controlați de modele comportamentale prefixate (proiectate de utilizator) și care fiind direcționate de om pot urmări anumite scopuri. Comportamentul emergent al modelului și relațiile acestuia cu utilizatorul uman pot face dinamica sistemului simulate mult mai clară. 4.4.1. Principiile simulării bazate pe agenți Simularea și lumea reală sunt două extreme ale unui spectru larg de sisteme, putând fi imaginată
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
JAS, Netlogo). În continuare se încearcă îmbunătățirea acestei posibilități prin trecerea la reprezentarea tridimensională [Cacciaguerra, 2004]. Recent, ultimele versiuni ale lui Netlogo promovează un alt tip de vizualizare tridimensională [Wilensky, 2005]. Apar însă și limite datorate posibilității apariției unor comportamente emergente complexe în orice simulare cu modele bazate pe agenți. Două ar putea fi cauzele acestor limite. Prima cauză este legată de simplicitatea modelului bazat pe agenți considerat. De regulă, modelele bazate pe agenți sunt simple prin natura lor, ceea ce reflectă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a celor sociale datorită restricțiilor rigide și necesități de a demonstra afirmațiile care stau în spatele acestora. Deci este destul de dificil de a implementa modele de simulare bazate pe agenți care pot fi apoi folosite pentru a genera comportamente noi și emergente. Totuși, prin reducerea exigențelor legate de precizia statistică a rezultatelor acestor modele, se pot depăși, cel puțin în parte, dificultățile descrise într-un mod eficient. Pentru aceasta este necesar ca modelele bazate pe agenți să fie capabile să interacționeze între
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
specificitate în categoria mai largă a sistemelor complexe. K. Dooley (2002) se referă la trei principii care trebuie să stea la baza definirii unui sistem adaptiv complex. Primul principiu afirmă că ordinea și controlul în astfel de sisteme sunt proprietăți emergente și nu predeterminate. Al doilea principiu specifică faptul că istoria lor este ireversibilă, iar al treilea principiu este acela că viitorul în aceste sisteme este incert. De exemplu, economiile de piață pot fi considerate sisteme adaptive complexe în raport cu principiile lui
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dintre aceștia se modifică. Leigh Tesfatsion (2005) definește sistemul adaptiv complex pornind de la o definiție mai veche dată sistemului complex de către Flake (1998). Astfel, conform acestuia, sistemul complex are două proprietăți: sistemul este compus din unități interdependente; sistemul are proprietăți emergente, deci proprietăți apărând din interacțiunile unităților care nu sunt proprietăți ale unităților individuale însele. Arătând că introducerea unei singure definiții a sistemului adaptiv complex este dificilă, Tesfatsion propune mai multe variante, și anume: Definiția 1: Un sistem adaptiv complex este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să învețe; comportamentul lor se poate atunci adapta în timp, atât în raport cu ceilalți agenți cât și în funcție de mediul în care evoluează. Adaptarea înseamnă deci, în esență, că agenții și sistemele în care ei sunt încorporații coevoluează. Comportamentul unui CAS este emergent și acesta reprezintă un punct cheie în înțelegerea unor astfel de sisteme. Așadar, un sistem adaptiv complex reprezintă mai mult decât suma părților sale componente (sinergie). În plus, fiecare agent și fiecare CAS este inclus într-un alt sistem adaptiv
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
alege din mai multe alternative posibile, ceea ce poate determina o traiectorie anumită de evoluție pentru fiecare individ. Alternativele disponibile, totuși, sunt restricționate de starea curentă a persoanei și de starea peisajului (fitness landscape) pe care persoana îl ocupă. Deci comportamentul emergent al persoanei este nu o problemă de șansă, ci rezultatul alegerii făcute de persoana respectivă dintr-o mulțime finită de alternative posibile. Odată cu o alegere făcută, există o dimensiune istorică și o evoluție ulterioară care depind de alegerea critică; dar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Selection, 1993) arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă Darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, paternele structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor individuale, acestea reprezentând mai mult decât suma părților componente și sunt dificil de prevăzut studiind doar elementele considerate individual. Emergența este procesul care determină apariția unei noi ordini împreună cu autoorganizarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
doi (autopoiesisului), atunci când se referă la emergență spunea că ea reprezintă tranziția de la regulile locale către principiile globale sau stările generale care însoțesc întreaga mulțime de agenți. De pildă, el afirmă că activitatea neuronală a creierului uman reprezintă o proprietate emergentă și de aici sunt posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care devin parte a istoriei indivizilor și instituțiilor și, la rândul lor, afectează evoluția acestor entități. De exemplu, apariția de noi cunoștințe și idei în cadrul unei echipe, firme sau chiar la nivelul întregii societăți poate fi descris ca un proces emergent deoarece rezultă din interacțiunile dintre indivizi și nu este suma ideilor existente, ci ceva cu totul nou și posibil neașteptat. Odată ce ideile sunt articulate, ele formează o parte a istoriei fiecărui individ, dar și a istoriei comune a echipei, firmei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și a istoriei comune a echipei, firmei sau societății - procesul nu este reversibil - și aceste noi idei și cunoștințe pot fi utilizate pentru a genera alte idei noi și noi cunoștințe. În această viziune, învățarea organizațională și socială reprezintă proprietăți emergente - nu sunt doar simple ajustări sau însumări de noi idei, ci un proces bazat pe interacțiunea dintre indivizii ce aparțin echipei, firmei sau societății care creează noi modele mentale, împărtășite de toți indivizi din cadrul sistemului respectiv. Atunci când învățarea conduce la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
construite pe baza noii concepții sunt mai bune decât cele anterioare. Piețele financiare, în particular piețele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulțime de agenți interdependenți și conectați care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenți. Agregarea acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în „punctele critice”, deci schimbările mari apar ca rezultat al acumulărilor unor stimuli reduși ca intensitate dar care, în momentul declanșării, se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Procesele feedback existente pe piețele de capital fac ca astfel de fenomene să aibă o viață scurtă, având succes, de regulă, acei investitori, care profită cel mai repede de oportunitățile care se ivesc datorită unor perturbații externe sau unor comportamente emergente neașteptate. Considerând piața de capital ca un sistem adaptiv complex trebuie să reconsiderăm întreaga concepție privind comportamentul investitorilor pe astfel de piețe. Perioade de stabilitate, urmate de schimbări rapide, existența unor puncte critice, absența oricăror mișcări regulate în evoluția indicatorilor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
izolată și separată de mediul său înconjurător - vom înțelege adevărurile fundamentale despre ceea ce face economia să lucreze.” (Baden și Lewin, 1999). Deci ecosistemele biologice și ecosistemele digitale pentru afaceri au o serie de proprietăți comune cum sunt: interacțiunea, interdependența, comportamentul emergent, autoorganizarea, feedbackul, neliniaritatea ș.a. De asemenea, trebuie subliniat că amândouă tipuri de sisteme funcționează ca niște organisme și nu ca o mașină. În plus, nici ecosistemele biologice și nici ecosistemele digitale pentru afaceri nu sunt optimizatoare ale propriului lor comportament
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de subsisteme. Și, pentru că orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin subsistemelor din care este format, ci derivă din interacțiunea dintre ele. Fiecare nivel de organizare a materiei sau comunității umane conține o mulțime de subsisteme, care sunt alcătuite și ele, la rândul lor, din niște
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându-și capitalurile speculative din țările emergente într-o perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mai lentă). FMI (2010) arată că putem calcula și ajustarea structurală a deficitului bugetar în anul curent, astfel ajustarea structurală în anul curent = bt - bt-1 - a(gt - g*) = = (1 - e) (b* - bt-1). Și mai mult, având în vedere specificul țărilor emergente/în dezvoltare în perioadele de absorbție puternică, regula fiscală AGBBR poate fi încărcată cu un element de ajustare legat de dezechilibrul extern (dezechilibrul de cont curent). În cazul României, am explicat în capitolul 2 în detaliu necesitatea luării în considerare
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Gestionarea activelor-pasivelor Necesarul de finanțare brut curent Măsoară revenirea și cererea nouă de împrumut a guvernului Cota din datoria pe termen lung ca și coeficient din datoria totală Indică vulnerabilitatea riscului de schimb valutar; se aplică doar economiilor de piață emergente; exprimat în procentaj din datoria totală Datoria nonrezidenților ca parte din datoria totală Un indicator al riscului de piață mondială Scadența medie ponderată a datoriei guvernamentale generale Un indice care vede în viitor al modificărilor vulnerabilității la ceea ce se simte
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
piață; exprimat în ani Datoria externă pe termen scurt Oferă informații privitoare la cererea probabilă de resurse valutare puse la dispoziție pentru a corespunde cu costurile de întreținere a datoriei externe pe termen scurt; se aplică doar economiilor de piață emergente Sursa: Baldacci, E., McHugh, J., Petrova, I. (2011). “Measuring Fiscal Vulnerability and Fiscal Stress: A Proposed Set of Indicators”, IMF Working Paper 11/94, Washington, International Monetary Fund.
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]