1,300 matches
-
1957-1962 și 1963-1976 a fost prorector al Institutului Politehnic Timișoara, iar între anii 1962-1963 rector. Simultan, între anii 1957-1974 și 1976-1984 a fost șeful catedrei de mecanică a Facultății de Mecanică. În 1972 a fost distins cu titlul de profesor emerit. În domeniul cercetării științifice a abordat probleme de mecanică generală și analitică, ciocniri, vibrații, percuții, zgomote și influența lor asupra organismului uman. Lucrările sale reprezentative sunt „Sisteme vibropercutante” și „Systemes dynamiques à interaction percutantes”. A fost ales membru corespondent al
Gheorghe Silaș () [Corola-website/Science/307151_a_308480]
-
socialiste. Cântecele sale au redat cu entuzism epoca construirii socialismului în România. Pentru meritele sale din domeniul artistic și social, în anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și laureat al Premiului de Stat. Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic "Mama" (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul "Stejarul din Borzești" (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu. În domeniul
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
un manual de Analiză matematică (2 volume, litografiat). Că o recunoaștere a meritelor sale științifice, în anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în anul 1963 membru titular iar în 1964 a fost distins cu titlul de „profesor emerit”. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935. Gheorghe Călugăreanu impresiona nu numai prin vastă și temeinică să pregătire matematică, dar și prin largul sau orizont cultural. Absolvent al Conservatorului din București, pian
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
ca raportor, la Congresul cehoslovac de tuberculoză din Tatra. În anul 1960, a participat la Consfătuirea Internațională de Silicoză, Plovdiv (Bulgaria). A fost președinte al Societății de Științe Medicale, Filiala din Cluj (1962-1970). Vicepreședinte al Societății Române de Ftiziologie. Medic emerit din 1954. Membru corespondent al Academiei Române, de la 3 februarie 1965; membru corespondent al societății franceze de Studii Științifice asupra Tuberculozei (din 1928); membru corespondent al Societății Germane de Pneumoftiziologie (din 1965); membru consilier la Uniunii Internaționale contra Tuberculozei. (din 1963
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
prof. George Ciucu a fost decorat astfel: - Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a V-a; - Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei (1960); - Ordinul Muncii cls. a III-a în 1959 și cls. a II-a în 1970; - Titlul de „Profesor emerit al Republicii Socialiste România” (1972); - Ordinul „Meritul Științific” clasa I (1981). Părinți: Gheorghe Ciucu și Ana Ciucu. Copii: doi fii, Cristian Ion Gheorghe Ciucu (decedat la data de 5 aprilie 2011 - conf. univ. dr. la Facultatea de Fizică a Universității
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]
-
de aproximare sunt consacrați în literatura de specialitate. De asemenea, a publicat și a coordonat mai multe volume de analiză numerică și teoria aproximării. În anul 1997 a fost pensionat, dar a continuat să conducă programe de doctorat în calitate de profesor emerit consultant. Pe parcursul întregii sale activități a fost și a rămas un colaborator fidel al Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, și aceasta nu numai prin faptul că este redactorul șef al revistei "Revue d’Analyse Numérique et de Théorie de l
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
de om de știință a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. a III-a (1962) și a II-a (1963), Ordinul Meritul Științific cl. a II-a (1966) și Medalia Muncii. În 1970 a primit titlul de Om de știință emerit. A fost membru de onoare al Societății de Chimie Industrială din Paris, din anul 1970. Numele său îl poartă astăzi Institutul de Chimie „Coriolan Drăgulescu” din Timișoara.
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
Monumentelor Istorice, director al Institutului de istorie "Nicolae Iorga" din București (1948-1953), director al Institutului de studii româno-sovietice (1962-1964). Pentru activitatea sa științifică, Petre Constantinescu-Iași a primit titlurile de "Doctor honoris causa" al Universității Lomonosov din Moscova, "Om de știință emerit" și laureat al "Premiului de Stat". A încetat din viață la data de 1 decembrie 1977 în orașul București. Inițiat încă de pe băncile liceului în ideile socialiste, Petre Constantinescu-Iași a aderat în anul 1910 la Partidul Social-Democrat, organizația locală din
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
pe care a absolvit-o, la cursurile profesorului Miron Nicolescu), lector universitar din 1955, conferențiar universitar din 1964, ajungând în final în anul 1966 profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București. În anul 1991 primește titlul de profesor emerit. A câștigat dreptul de a susține doctoratul fără a avea sarcini didactice, dar datorită "dosarului" părinților săi este respins (în fapt lucra doar tatăl, mama fiind casnică, pentru a putea crește cei șase copii în viață din cei opt născuți
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în Parlament (1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei. În anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al României și, în același an, la 29 decembrie, reprezenta Loja Libertatea, din Chișinău, la Conventul anual al Marii Loji Naționale din România (MLNR). În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR. A
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
grup și colective, lucrările sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
perfecționarea măiestriei artistice, lucrând intens și participând la expoziții cu opere de-ale sale. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Iftimie Bârleanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” cl. IV, Premiul I pentru artă monumentală al UAP și Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
armonizează diferite piese muzicale pe instrumente, pentru Orchestra Radiodifuziunii Române. Moare la data de 7 mai 1963 la București, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat la Bozovici, în localitatea sa natală. A fost distins cu titlul de "Artist Emerit" (1955), pentru merite deosebite în activitatea artistică și în domeniul radiofoniei. La 7 mai 1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa, Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută de Maria Banu și
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
viață religioasă, socială și politică. În perioada 1996-1997, imediat după finalizarea cursurilor doctorale, Corneliu Onilă va activa ca asistent universitar în cadrul "Facultății de Teologie Protestanta" a "Universității Marburg" - Germania, la catedră de "Teologie și Spiritualitate a Bisericii Ortodoxe", sub îndrumarea emeritului profesor Hans-Martin Barth. Revenit pe meleagurile natale, ieromonahul Corneliu Onilă își va începe în toamna anului 1998 carieră de profesor la "Seminarul Teologic Liceal Ortodox « Sfanțul Ioan Gură de Aur »" din Huși, liceu proaspăt reînființat la insistențele părintelui episcop Ioachim
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca, ce a avut loc la finele anului 2015. Pentru medalia de bronz obținută cu echipa României la Campionatul European din 2010, Ada Nechita a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului. La începutul anului 2016 își întrerupe cariera sportivă, fiind însărcinată. În vara anului 2007, Adriana Nechita (Ada) s-a căsătorit cu vâlceanul Cătălin Olteanu, având-o ca nașă pe Mária Török-Duca, fostă handbalistă a Oltchim-ului, care a
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
București. A fost ales ca membru titular al Academiei Române (1955) și apoi ca membru al Academiei de Științe Medicale (1969), al cărui președinte a fost în perioada 1969-1977. Aurel Moga a obținut în anul 1963 titlul de "Om de știință emerit". A fost ales ca membru al numeroase organizații profesionale cum ar fi: Societatea internațională de cardiologie, Societatea unională de terapeutică din Moscova, Societatea medicală "J.E. Purkině" din Praga, Comitetul consultativ pentru cercetarea științifică medicală de pe lângă Organizația Mondială a Sănătății (1971-1974
Aurel Moga (medic) () [Corola-website/Science/308016_a_309345]
-
20. În semn de apreciere pentru rezultatele deosebite ca și pentru contribuția adusă la îmbogățirea zestrei de medalii a pugilatului românesc, Cuțov a fost decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa a II-a și i s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. Vicecampionul olimpic de la Montreal a părăsit ringul vieții în anul 1993.
Simion Cuțov () [Corola-website/Science/308099_a_309428]
-
s-ar fi mulțumit cu locul șase. Nu după mult timp de la marea victorie, Iosif Sârbu află de la medicul oftamolog că ochiul drept nu mai trebuie forțat în nici un fel. Într-un astfel de moment cel care devenise primul maestru emerit al sportului, nu s-a gândit să renunțe la activitatea sa și să se retragă în plină glorie, gândindu-se cum să continue cu celalt ochi. Atunci a aflat că un alt tirist, maghiarul Takács a reușit să tragă cu
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
desfășoare proba. După contestații din partea oficialilor români, lui Ivan i s-a acordat dreptul de a participa la recalificări. Următoarele curse, recalificări, semifinale și finală, au fost câștigate de Ivan într-o manieră categorica. Începând din anul 1968 este Maestru Emerit al Sportului, în 1982 este declarat Maestru Internațional al Sportului, iar din 1991 a devenit Antrenor Emerit. <br> În anul 1990 i s-a decernat din partea Comitetului Olimpic Internațional cea mai înaltă distincție a acestui for, respectiv Ordinul Olimpic Colanul
Ivan Patzaichin () [Corola-website/Science/308108_a_309437]
-
la recalificări. Următoarele curse, recalificări, semifinale și finală, au fost câștigate de Ivan într-o manieră categorica. Începând din anul 1968 este Maestru Emerit al Sportului, în 1982 este declarat Maestru Internațional al Sportului, iar din 1991 a devenit Antrenor Emerit. <br> În anul 1990 i s-a decernat din partea Comitetului Olimpic Internațional cea mai înaltă distincție a acestui for, respectiv Ordinul Olimpic Colanul de Platina, fiind al treilea sportiv român deținător al acestui ordin. În anul 2000 a primit Ordinul
Ivan Patzaichin () [Corola-website/Science/308108_a_309437]
-
-se cu bronzul. După ce s-a retras din activitate competițională a devenit antrenor la cluburile bucureștene Progresul, Vulcan și Steaua. Printre elevi săi s-au numărat campionii olimpici Constantin Alexandru și Vasile Andrei. Pentru realizările sale a fost numit maestru emerit al sportului și a primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de ofițer. A murit în anonimat, în 2006 sau în 2007, potrivit surselor. Fiind despărțit de soție, el trăia singur într-o garsonieră și aruncase toate medaliile, diplomele și
Dumitru Pârvulescu () [Corola-website/Science/308119_a_309448]
-
1974 și Minsk, în 1975, două medalii de argint și una de bronz la trei campionate europene, ca și alte numeroase medalii cucerite în turnee internaționale din Bulgaria, Germania, Franța, Suedia, Iran... Timp de zece ani, între 1980 - 1990, maestrul emerit al sportului, Vasile Iorga, a fost antrenorul lotului național de lupte libere și unicul selecționer pentru loturile naționale de lupte. Vasile Iorga s-a stins din viață la 6 aprilie 2003. Prin Hotărârea Consiliului Local Municical Nr. 46 din 29
Vasile Iorga () [Corola-website/Science/308120_a_309449]
-
Roma 1960, dar nu a putut urca pe podium. Alături de Ștefan Ardeleanu, Iuliu Falb, Tănase Mureșanu și Mihai Țiu, a cucerit medalia de aur pe echipe la Campionatul Mondial din 1967 de la Montreal. Pentru aceasta realizare a fost numit maestru emerit al sportului. La Jocurile Olimpice din 1968, cu 19 de victorie și două înfrângeri, a câștigat primul titlul olimpic din istoria scrimei romanește. A fost declarat cel mai bun scrimer din lumea de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS). A fost
Ionel Drîmbă () [Corola-website/Science/308158_a_309487]