1,351 matches
-
și mizează pe o logică a învățării care ține cont de opiniile celorlalți. VI.1.4. Competențele didactice necesare învățării prin cooperare competența energizantă - capacitatea profesorului de a-i face pe elevi să dorească să se implice în activitate; competența empatică - abilitatea de a lucra cu elevii transpunându-se în situațiile pe care aceștia le parcurg; competența ludică - capacitatea profesorului de a răspunde jocului elevilor săi prin joc; competența organizatorică - abilitatea de a organiza colectivul în echipe de lucru; competența interrelaționară
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fie capabili să facă, după cum trebuie să aibă și unele calități cum ar fi buni la suflet, înțelegători, „entuziaști, drepți. Însă fundamentul pentru viitorii profesori este capacitatea lor de a construi o relație de cooperare cu cel care învață, abilități empatice, capacitate de a delecta, și înlătura problemele, de a negocia și de a trata lucrurile din perspectiva diferiților oameni implicați. În sfârșit, studenții au nevoie să aibă cunoștințe despre: materia lor, despre educație, pedagogie, dezvoltarea copilului, psihologie, precum și despre arta
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
să dispună de unele caracteristici personale considerate indispensabile: calmul și răbdarea, viziunea pozitivă asupra oamenilor, capacitatea de comunicare interpersonală, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, capacitatea de ași recunoaște propriile greșeli, realismul, capacitatea empatică, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei în realitate cu calitățile și defectele lor. 40 Majoritatea autorilor consideră că practicienii din domeniul consilierii trebuie să aibă în primul rând capacitatea de a construi și menține relații umane pozitive cu
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
anumite abilități, competențe ce țin de: a) posedarea limbajului; b) comunicarea verbală și non verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă la posedarea unui limbaj adecvat, coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
biblioteconomie și știința informării sunt avute în vedere competențe generale și competențe specifice. Competențele generale au în vedere: * cunoașterea conținutului și a problematicii contemporane ale biblioteconomiei; * verificarea aptitudinilor necesare pentru proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activității didactice; * capacitățile de comunicare, empatice și de parteneriat educațional; * disponibilitatea pentru formarea continuă și pentru perfecționarea profesională. Competențele specifice au în vedere: * asimilarea conținutului științific propriu disciplinelor biblioteconomice, metodelor și tehnicilor de informare; * realizarea corelațiilor interdiscipinare ale conținuturilor; * actualizarea, prelucrarea, esențializarea, ilustrarea și dezvoltarea conținutului
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă, fenomen cunoscut ca narcisism. Narcisiștii se caracterizează printr-o părere foarte bună despre ei înșiși , subevaluarea celorlalți, credința că aproape totul li se cuvine, lipsa exercițiului și abilităților empatice. Nu sunt deloc realiști cu privire la felul în care sunt percepuți de alții, evită dezaprecierile, prezintă o vie tendință de a domina în relațiile cu ceilalți, de a se impune,iar când se confrunt[ inevitabil cu deyaprob[ri devin adesea furioși
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sau care le imită pe cele originale. Interpretând rolul unor personaje istorice mai puțin obișnuite, elevii vor Înțelege mai bine conform experienței lor propriul rol și rolurile celor din jur cât și rolul personalităților istorice și Își vor dezvolta capacitățile empatice, gândirea critică, elocvența și puterea de decizie. După ce piesele sunt jucate se pot discuta cu elevii următoarele aspecte : cum s-au simțit În rolurile respective, de ce au tratat În modul respectiv situația sau personajul, ce au Învățat din experiența trăită
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului de elevi. „O comportare rigidă, lipsită de tact și înțelegere, de o minimă capacitate empatică, excesiv de punitivă (eventual) poate determina rezultate slabe la învățătură și un indice formativ scăzut al influențelor educative” (ibidem, p. 228). Manifestată prin fugă, absenteism, violență, orientare spre alte activități etc., teama de școală este provocată de dificultăți de adaptare și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe baza unei cunoașteri obiective de sine se formează spiritul autocritic, judecata realistă, principialitatea, modestia, echilibrul moral. „Având cunoștință de sine (luând act de el însuși) și încercând să se dezvăluie pe sine, autoreflectând, educatorul are o posibilitate mai mare (empatică, analitică, psihologică) de a-l cunoaște pe celălalt, de a fi mai atent și mai nuanțat în raport cu reacțiile, comportamentele și frământările elevului”. (Albu, 2002, p. 68). Cunoscându-și sau încercând să-și cunoască din ce în ce mai bine stările sufletești, educatorul poate determina
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
2. În perechi - fiecare elev completează un cerc, cu câte una din problemele de comparat; apoi le suprapun și realizează „diagrama perechii”, completând asemănările. 3. Se prezintă mai multe produse și se analizează. 4. 5. Se realizează evaluarea. Empatia Metodele empatice pun elevul În situația de a juca un rol, de a Înțelege modul de a gândi, de a simți și de a acționa al „celuilalt”, care Îi poate fi contemporan sau nu. Elevul trebuie săși precizeze anumite decizii pornind de la
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
altădată etc. Realizarea acestor teme conduc la dezvoltarea creativității și a capacității de exprimare În scris, solicitând, În plus, utilizarea informației Într-un nou context. Metoda poate fi utilizată În orele de verificare a cunoștințelor. „Motivează-ți decizia” Această metodă empatică presupune parcurgerea unor etape: 1. Elevii trebuie să selecteze cauzele unor acțiuni, fapte istorice, pornind de la informațiile furnizate de către Învățător sau preluate dintr-o sursă istorică. 2. Elevii primesc sau Își asumă un rol. 3. Elevilor li se cere să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
grupe. Elevul poate juca rolul Împăratului Traian, argumentând decizia de a cuceri Dacia, sau poate enumera trei motive pentru care ar vrea să fie unul dintre membrii echipajului lui Magellan. „Convinge-ți auditoriul/publicul că ești...” Este tot o metodă empatică, prin care elevul este pus În situația de a juca un rol, de a intra În pielea unui personaj dintr-o epocă istorică. Elevului trebuie să Înțeleagă modul de gândi și de a acționa al personajului pentru care a optat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
-i ajuta să Înțeleagă mai ușor anumite perioade istorice, anumite personaje din diferite epoci. Simularea prin joc de rol duce la creșterea gradului de adaptabilitate și la ameliorarea relațiilor dintre persoane, dezvoltând gândirea critică, capacitatea de exprimare și pe cea empatică. Jocul de rol poate fi: - Prescris, dat prin scenariu - participanții primesc rolul care le este foarte bine descris; - Improvizat, creat de cel care interpretează. În acest caz, se pornește de la o situație dată și fiecare participant trebuie să-și dezvolte
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
acțiunilor proprii depind și de acțiunea celorlalți. c) Jocul este un mijloc de post analiză și anticipare a relațiilor interpersonale. Această funcție a jocului constă În luarea și jucarea rolurilor sociale deținute de alte persoane. Această funcție poate educa capacitatea empatică a individului, deoarece ea pune persoana În situația de-a prelua În mod imaginar rolurile altor persoane și de a le juca Într-un mod care să corespundă comportamentului real. d) Jocul este o cale de Învățare a comportamentului de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
pozitivă În care subiectul simte o stare de atenționare usor exaltată În a crea condiții de reușită și stare de confort psihic pentru persoana simpatizată, ajutând-o, protejând-o și făcându-i bucurii. Simpatia reciprocă este expresia unei Înțelegeri intuitiv empatice. Dragostea, sentiment de mare intensitate se conturează În perioada pubertății ca trăire tainică, neliniștitoare, mai puternică decât simpatia, uneri cu manifestări de conduită bizare. In adolescență, dragostea se contureză ca o trăire complexă de atașament, emoționalitate exaltantă pentru persoana iubită
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
utiliza mijloacele de sancțiune fizică privesc copilul ca pe o modalitate de a-și satisface propriile lor nevoi, soliciâandu-l În a Înterprinde acțiuni ce depășesc posibilitățile și abilitățile lui psihice și fizice. Ei Întâmpină mari dificultăți În a stabili legături empatice cu propriii copii și În a satisface nevoile acestora de dependență. Tulburări psihologice și psihiatrice. Destul de frecvent, se constata că părinții care-și maltratează fizic copiii prezintă diverse tulburări psihologice și psihiatrice. O altă Încercare de tipologizare a părinților abuzivi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ajută pe subiect sa nu dea curs oricărei provocări de natură agresivă. Desigur, munca educativă, desfasurată atent și temeinic, conduce la formarea mai generală a unor deprinderi și abilități de raportare și comunicare interpersonală și socială, la formarea unor capacități empatice și a unor aptitudini pentru parteneriat, toate acestea functionând la rândul lor, ca mijloace de frânare și reducere până la disparitate a tendințelor de adoptare a comportamentelor agresive. In acest sens, școala poate juca un rol important, cu atât mai mult
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să-și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității și acordă cercetătorului, cu capacitățile lui autoreflexive și intuitiv empatice, cu experiențele lui, un rol primordial în cunoaștere;reflexibilitatea ca suport al obiectivității, prin reflecția asupra condiției cercetătorului și a metodelor și tehnicilor utilizate. O astfel de reflexibilitate este necesară pentru a arăta obiectivitatea distanței și condițiile sociale care o
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în acțiunea de formare - dezvoltare permanentă a aobiectului educației (preșcolar, elev, student). Determinantă este capacitatea de comunicare pedagogică a educatorului. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare pedagogică a profesorului dar și de capacitatea sa de conduită empatică efectivă care stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor „actorilor educației”. Aptitudinea pedagogică angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
explicate științific, ci doar prin prisma sufletului, a sensibilității, a comunicării. Ce se întâmplă atunci când avem un copil ce frecventează învățământul de masă și celălalt are o anumită deficiență ? De obicei copiii sunt foarte prietenoși și mult mai deschiși, mai empatici decât adulții. Unii părinți nu acceptă ideea că un copil cu dizabilități are nevoie de o altfel de abordare și-l supun pe acesta la o activitate care pentru un copil normal reprezintă doar normalitatea, pentru celălalt nefiind decât o
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
un lucru pe care celălalt nu poate să-l facă și astfel este apreciat. Sfaturi pentru părinți: - învățați-vă copiii să fie prietenoși ! - învățați-vă copiii să fie buni ! - învățați-vă copiii să fie sinceri! - învățați-vă copiii să fie empatici, să înțeleagă neputința, slăbiciunea altor copii ! - învățați-vă copiii ce înseamnă: “prietenie”,”respect” și” încredere” ! Pentru cei care nu înțeleg de ce trebuie să fim mai înțelegători cu copiii care sunt altfel decât ai lor, le propunem următorul exercițiu: Fiți pentru
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
în discursul anilor 2000, în prim‑plan va trece formarea caracterului. Organizațiile așteaptă astăzi comportamentele bărbaților și femeilor de caracter. Caracterul, spune Kerjean, este mai important decât CV‑ul, el însă trebuie format, construit. Forjarea caracterului echivalează cu dezvoltarea capacităților empatice, de adaptabilitate, de responsabilitate și de integritate. Se înțelege de la sine că „lipsa” caracterului liderilor sau fragilitatea lui creează mari dificultăți organizațiilor (vezi Kerjean, 2002). 4.2. Dificultăți psihosociale tc "2. Dificultăți psihosociale " Aceste dificultăți sunt și mai numeroase, esența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a doua situație (opunerea noțiunilor respective) creează diferențe artificiale, „forțează” realitatea să se încadreze într‑o serie de scheme logice prestabilite. A afirma, așa cum face Zaleznik, că liderii manifestă atitudini active față de scopuri, iar managerii atitudini pasive, că unii sunt empatici, iar alții nu, aceasta înseamnă a truca realitatea de dragul argumentelor logice, a o forța să se încadreze în șirul raționamentelor prin opoziție. Diferențierea și opunerea celor două noțiuni ar putea prezenta cel mult un interes academic, teoretic, orice diferențiere contribuind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]