2,278 matches
-
ideal de relație părinte-copil, cel bazat pe înțelegere reciprocă, comunicare. Mai aproape de copilărie, așadar, putem ajunge prin acordarea atenției cuvenite nevoii de comunicare și relaționare a copilului cu părinții, prin toleranță, prin iubire necondiționată și prin aplicarea multor exerciții de empatie. Doar și noi am fost copii și ar trebui să ne amintim foarte bine cum e. Cum e să fii copil, cum e să fii certat, criticat, cum e să se ridice tonul la tine, cum e să nu reușești
PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE – UN PARTENERIAT DE SUCCES. In: Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
umanist descris de același autor ca fiind un ghid al copilului, plasându-se pe poziții egalitare, având un sistem de valori, atitudini și credințe care susțin comportamentele educative de tipul încrederii și autonomiei. Relația părinți-copii este centrată pe respect reciproc, empatie, schimb de opinii, persuasivitate și valorificare complementară, având ca bază exemplul pozitiv al părinților (Ciofu, 2004; Boroș, 1992). Un astfel de părinte cultivă și încurajează încrederea în resursele interioare ale copilului, stimulând dorința de dezvoltare precum și un înalt nivel de
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
unui învățământ de calitate, conținutul învățământului, stilul de învățare, metodologia didactică. Prin pregătire științifică și măiestrie didactică profesorul are un contact pozitiv cu elevul favorizând procesul educativ. Calitățile esențiale ale unui dascăl cu vocație ar trebui să fie: capacitatea de empatie, dragostea pentru copii, spiritul de echitate, tactul pedagogic, stăpânirea de sine și delicatețea sufletească, pasiunea pentru disciplina pe care o predă, calități ce asigură eficiența muncii didactice. Atunci când relația profesor-elev este negativă, ca urmare a unor insuficiențe și neîmpliniri ale
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
din program. I. Consolidarea În partea a treia a ședinței se inițiază discuții, iar părinții sunt antrenați în ași expune părerile și opiniile referitoare la noile idei prezentate. Formatorul trebuie să conducă eficient intervențiile verbale ale părinților, dând dovadă de empatie și reflexivitate; sarcina să este de a antrena părinții să relateze cele spuse în lecție legat de propria experiență; în cazul în care părinții nu au înțeles materialul prezentat, formatorul trebuie să evite să facă judecăți de valoare și de
PROGRAME EDUCATIVE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
ei; g. să-i asculte pe cei din jur și să le aprecieze ajutorul; h. să le predea abc-ul igienei proprii. Copiii și părinții pot învăța multe unii despre alții, doar printr-o acțiune de comunicare bazată pe înțelegere, empatie și afectivitate. Cercetările arată că în prima perioadă a vieții pentru a-și satisface nevoile elementare copilul depinde în întregime de părinți cu care are și primele relații sociale. Privat de aceste relații el nu-și formează deprinderi corecte, învață
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
majoritatea își dau seama că sedentarizarea este o schimbare prin care vor trebuie să treacă, doar o parte nesemnificativă dintre ei au ales să trăiască în așezarea „Regele Faisal”. Potrivit lui Donald Cole, cauzele au fost lipsa de cunoștințe și de empatie a planificatorilor, lipsa de comunicare dintre aceștia și beduini și preferința beduinilor de a se sedentariza acolo unde aveau deja rude, respectând, astfel, afilierea tribală care ar fi fost „secționată” de sedentarizarea făcută de sus. Mulți dintre ei ar fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să procedeze din acest punct de vedere tind să fie responsabili și de încredere. Ei înțeleg, interacționează și relaționează bine față de alte persone și au spirit de echipă. a) empatia - aptitudinea de a fi conștient , de a înțelege și aprecia sentimentele și gândurile altora. b) relațiile interpersonale capacitatea de a stabili și menține relații reciproc avantajoase, caracterizate prin intimitate, prin oferirea și primirea afecțiunii. c) responsabilitatea socială - capacitatea de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
agresivitate; să poți manipula stresul etc; Motivarea personală (utilizarea productivă a emoțiilor): să fii mai reprobabil; să fii capabil să te concentrezi pe sarcina și să îți menții atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și mai mult autocontrolat; Empatia: să fii în stare să privești din perspectiva celuilalt; să înveți să-i asculți pe ceilalti; să-ți îmbunătățești receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalți; Dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonal : dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
sine; Dimensiunea 2 - managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor și cuprinde: adaptare, autocontrol, conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre achiziții; Dimensiunea 3 - conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor și preocupărilor cuprinde:empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională; -Dimensiunea 4excelență în inducerea răspunsurilor dorite de altii:leadership, dezvoltarea celorlalți, influența, catalizator al schimbării, comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de muncă în echipă, colaborare. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
emoționale, , Editura Teora footnote> presupune parcurgerea ,mai multor etape. În primă fază este necesara identificarea propriilor emoții. Apoi urmează fază de asumare a responsabilității pentru emoțiile identificate, lucru dificil de realizat. Etapele următoare sunt din ce in ce mai grele, presupunând învățarea compasiunii și empatiei și încercarea de a le aplică în practică de zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
încredere în noi, devenim mai creativi și mai eficienți în munca. Căutați să lucrați în echipă. Oamenii care lucrează în echipa sunt mai eficienți decât cei care lucrează separat. Cempetiția dintre echipe da rezultate mai bune decât competiția dintre indivizi. Empatia este cea care ne încurajează să fim cooperanți. Liderul trebuie să insufle dorința angajaților de a se ajută unul pe altul și de a se baza unul pe celălalt oferind prime sau alte compensații mai mult pentru rezultatele colective decât
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
dezirabilitate socială. Înțelegerea emoțiilor personale se referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine. Înțelegerea emoțiilor celorlalți se referă la conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor și preocupărilor. Cuprinde: empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională Reglarea propriilor emoții se referă la managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor. Cuprinde: adaptare, autocontrol,conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre servicii. Reglarea emoțiilor celorlalți
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Dario Paez într-o carte despre construirea identității sociale: identificarea socială a individului parcurge cinci etape, cinci instanțe până la obținerea unei autonomii negociate cu alți actori sociali. Prima este etapa eului trăit: individul caută contacte, dorește afiliere și securitate, manifestă empatie emoțională cu ceilalți. A doua este etapa eului public și e legată de socializare, manifestându-se prin conformarea la normele interne ale grupului (adesea obținută prin recompense și pedepse). Eul colectiv se afirmă prin sentimentul de apartenență, prin efortul cognitiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu alții; în celelalte camere, suplimentare, ar fi aduse persoane total necunoscute”. În absența informației asupra unor detalii concrete, de viață zilnică, pe care unele cuvinte ale limbii de lemn le mascau, neevocând aspecte pe care să le trăiască prin empatie, conceptul abstract de comunism îi lasă oarecum „reci” pe îndepărtații semeni din Occident (și-i pot înșela încă azi, când «votează stânga», neînțelegând că totul se leagă și că ideile trebuie să se materializeze consecvent, în ceea ce a fost și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
exactă” pentru ușile pe care le deschide. Această breșă și ambivalența „construit-real” au fost folosite foarte abil de comunism, care și-a „potrivit” adevărurile după nevoile momentane de explicație, iar metoda a supraviețuit. Atitudinea față de adevăr deformează profund caracterul, emoționalitatea, empatia socială și aceasta este o mare problemă a moștenirilor comunismului. L.A.: N-aș crede că această complicitate era și conștientizată. Noi nu ne identificam, de regulă, cu ceea ce se întâmpla... D.G.: Dacă o să folosim polaritatea conștient-inconștient, atunci nu vom face
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul sens al cuvântului, fără empatie, o inteligență poate deveni insuportabilă nu numai pentru sine, ci și pentru ceilalți. Experiențele cu meditația transcendentală nu trebuie să ne mire și nici să ne facă să ne îndoim de calibrul intelectualilor respectivi sau de lipsa lor de spirit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limitate. Crizele psihice ale omenirii continuă astăzi în locurile unde oamenii se ucid reciproc în urma unui delir psihotic religios sau de altă natură. Crima presupune cel puțin o fază psihotică în momentul desfășurării ei, de sciziune afectivă și anulare a empatiei. Eu nu mai cred așa de mult în condiționările economice sau materiale ale conflictelor mileniului trei, dar asta este o altă poveste. După mine, a vorbi despre „istoria sau voința poporului” este o ipocrizie și o nedreptate față de cel care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că nu ai nici una. Trecutul nu ne dă automat și soluțiile cele mai bune, mai ales dacă nu învățăm să gândim sau nu ne schimbăm mentalitatea. Este vorba, în primul rând, despre preluarea unor responsabilități, dezvoltarea spiritului moral și a empatiei față de suferința provocată altora prin greșelile noastre. Maturizarea socială are doar un singur indicator și acesta nu este inteligența, ci empatia, capacitatea de rezonanță emoțională la mediu. Apoi, și pentru faptul că renegarea realității duce la pierderea simțului realității, ceea ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau nu ne schimbăm mentalitatea. Este vorba, în primul rând, despre preluarea unor responsabilități, dezvoltarea spiritului moral și a empatiei față de suferința provocată altora prin greșelile noastre. Maturizarea socială are doar un singur indicator și acesta nu este inteligența, ci empatia, capacitatea de rezonanță emoțională la mediu. Apoi, și pentru faptul că renegarea realității duce la pierderea simțului realității, ceea ce destabilizează psihicul cel mai puternic. Absența empatizării și practica renegării sunt periculoase pentru sănătatea psihică individuală, dar și pentru mentalitatea unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colegi, profesori, familie, anturaj etc.). Convorbirea, ca metodă de cunoaștere a persoanelor cu cerințe speciale 1, poate fi liberă sau structurată, spontană sau dirijată pe o tematică anterior fixată. Ea presupune cu necesitate respectarea personalității subiectului, competențe psihosociale din partea intervievatorului (empatie, sociabilitate, răbdare, intuiție) și rigoare în consemnarea răspunsurilor. În practică, de cele mai multe ori, metoda convorbirii este asociată cu observația, completând astfel suma de informații cu privire la subiectul cercetat. Convorbirea, în contextul cunoașterii elevilor cu cerințe speciale, poate îmbrăca mai multe forme
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un sistem de afinități elective, polemică țintește două mize complementare, ținând atât de statutul canonic al autorilor comentați, cât și de metodă de lectură a scrierilor acestora. Ambele componente sunt tematizate în introducerea la Între extreme. Pe de o
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
explicația atunci când sunt analizate mecanismele nonconștiente sau extraconștiente. Înțelegerea are însă capacitatea de a sesiza relațiile interne și profunde, prin penetrarea în intimitatea fenomenelor, respectând totodată originalitatea și indivizibilitatea lor. Omul are capacitatea de a pătrunde sensul „totalității trăite” prin empatie sau, după cum se mai exprimă Jaspers, prin „plonjare în psihic”. Rezultatele acestei metode, calitativ infinit mai fine decât cele ale explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unde sentimentul, trăirea ocupă locul central. O asemenea realitate subiectivă nu poate fi analizată cu mijloacele obiective ale științei. Singura posibilitate de sesizare a ei este ca subiectul cunoscător să-și utilizeze capacitatea sa naturală de intuire a celuilalt, de empatie, să caute să se identifice mental cu celălalt, să se introducă în situația acestuia și să încerce să-și imagineze ce stări subiective a putut avea el. A-l cunoaște pe Cezar înseamnă a încerca să te imaginezi tu însuți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]