4,229 matches
-
dificultăți de diferențiere ale lexicului pecenego-cuman de acela al mongolilor turcizați și al turcilor osmanlâi. Aceste dificultăți se datorează și lipsei unor texte vechi românești din perioada migrației turanicilor nomazi.29 NOTE 1. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 256-257; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 122. 2. V. Spinei, op. cit., p. 122-123; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 257. 3. V. Spinei, op. cit., p. 124-125; Istoria Românilor (tratat), vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
osmanlâi. Aceste dificultăți se datorează și lipsei unor texte vechi românești din perioada migrației turanicilor nomazi.29 NOTE 1. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 256-257; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 122. 2. V. Spinei, op. cit., p. 122-123; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 257. 3. V. Spinei, op. cit., p. 124-125; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 261. 4. V. Spinei, op. cit., p. 125-126. 5. Ibidem, p. 126-128. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
250-252. 7. V. Spinei, op. cit., p. 129-130. 8. Ibidem, p. 130-133. 9. Ibidem, p. 133-134. 10. Ibidem, p. 134-135; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 261-266. 11. Șerban Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura enciclopedică, 1993, p. 90; V. Spinei, op. cit., p. 157; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 438-439. 12. Ș. Papacostea, op. cit., p. 91; V. Spinei, op. cit., p. 157-158; Bor Sugarjav, Mongolia lui Cinghis Haan-trecut și prezent, București, Editura Rao, 2006, p. 50-60
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românilor (tratat), vol. III, p. 446-449; V. Spinei, op. cit., p. 160-163, 163-164. 20. V. Spinei, op. cit., p. 136-137. 21. Ibidem, p. 143-144. 22. Ibidem, p. 144-146. 23. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 411-413; N. Iorga, Istoria Românilor, vol. III, București, 1993, p. 22-27. 24. N. Iorga, op. cit., p. 45-50; Idem, Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, VIII, 1927-1928, p. 97-103
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nici minimalizată. Negustorii italieni au contribuit la intensificarea schimbului, la dezvoltatrea economică, la accelerarea vieții urbane și la progresul civilizației medievale în spațiul românesc.34 NOTE 1. Șerban Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura enciclopedică, 1993, p. 12-21. 2. Ibidem, p. 21-33. 3. Ibidem, p. 34-40. 4. Ibidem, p. 86-87. 5. Ibidem, p. 87-89. 6. Ibidem, p. 97-98. 7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
imperiul mongol, București, Editura enciclopedică, 1993, p. 12-21. 2. Ibidem, p. 21-33. 3. Ibidem, p. 34-40. 4. Ibidem, p. 86-87. 5. Ibidem, p. 87-89. 6. Ibidem, p. 97-98. 7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8. Ș. Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B. D. Grecov, A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
15. Ibidem, p. 173-176. 16. Ibidem, p. 176-177. 17. Ibidem, p. 177-179; V. Ciocâltan, Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998; Al. Gonța, Românii și Hoarda de Aur. 1241-1502, Munchen, 1983. 18. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 482-496. 19. V. Spinei, op. cit., p. 198-201; V. Neamțu, Istoria orașului medieval Baia, Iași, 1997. 20. Istoria Românilor, vol. III, p. 496-508; V. Spinei, op. cit., p. 201-203; N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, în AARMSI, 36
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ibidem, p. 61-66; Doc. Hurmuzaki, I/1, p. 132-133 și 249-253; D.R.H. D, I, p. 20-21 și 21-23; G. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârșitul secolului al XIV-lea, București, 1942. 26. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. III, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 91-97. 27. Ibidem, p. 98; Ș. Papacostea , op. cit., p. 67-68; 28. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 258-262; Ș. Papacostea, op. cit., p. 69-70. 29. Ș. Papacostea, op. cit., p. 71-72, 72-75; N.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de frontieră a Europei, București, Humanitas, 2012, p. 61-62; Idem, De ce este România altfel ?, București, Humanitas, 2012, p. 7-8. 5. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 304-308. 6. Ș. Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și Imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993; p. 114-130; Istoria Românilor ( tratat), vol. III, p. 562-564. 7. Istoria Românilor, vol. III, p. 564-566. 8. D. Onciul, Originile Principatelor Române, în Scrieri istorice, București, 1968; Gh. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București, Editura Eminescu, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Lapedatu, Cum s-a alcătuit tradiția națională despre originea Țării Românești, București, 1924. 16. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 310-311; Șt. Meteș, Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, București, 1977, p. 22-36; N. Iorga, Istoria Românilor, vol. III, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 134-136. 17. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 312-313; N. Iorga, op. cit., p. 136-139; M. Holban, Contribuții la studiul raporturilor dintre Țara Românească și Ungaria angevină, în Studii.RdI 15, 1962, 2, p. 315-347. 18. N. Iorga, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cercetări științifice 11, 1960, 1, p. 61-81; Idem, Observații cu privire la procesul de formare și consolidarea statului feudal Moldova, în AIIAI, 1979, p. 162-186; Istoria Românilor, vol. III, p. 585-586. 29. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59; Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei..., în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139; V. Spinei, op. cit., p. 297; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Gengis-han, București, Editura științifică și enciclopedică, 1980, p. 136-165. 31. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 318-319; Gh. Postică, Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994; Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995; V. Spinei, op. cit., p. 300-304. 32. V. Spinei, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Idem, Studii asupra evului mediu românesc, București, 1984. Idem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Idem, De la Romanii la România. Formarea unei națiuni, în SMIM 17, 1999, p. 45-54. Idem, Geneza statului medieval românesc, București, 1999. Pascu Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Editura Dacia, 1971. Idem, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1904-1905, p. 247-322. Roska M., Mormântul german de la Valea lui Mihai, în An. Stud. Cl., Cluj, II, 1932, p. 69-72. Russu I. I., Etnogeneza românilor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Idem, Les Roumains et les Sicules, Cluj, 1998. Rusu M., Transilvania și Banatul în secolele VI-IX, în Banatica, 4, 1977, p. 169-213. Sabău I., Circulația monetară în Transilvania în secolele XI-XIII în lumina izvoarelor numismatice, în SCN 2
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ianuarie până în iulie 1911 și, ca serie a doua, din mai 1937 până în august 1940, sub îngrijirea lui Horia Carp (care la un moment dat figurează ca director). Revistă ilustrată „pentru literatura și arta renașterii evreiești”, C. are un profil enciclopedic și se consideră „o tribună” de dezbatere, „tribună de cercetare și de muncă culturală constructivă”. La reapariție, într-un timp istoric dramatic, revista reia ideea neangajării politice, aducând câteva nuanțări: „Nu va face politică, dar își va spune cuvântul ori de câte ori
CULTURA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286578_a_287907]
-
CUVÂNT MOLDOVENESC, periodic de cultură și informație enciclopedică apărut la Chișinău, bisăptămânal, din mai 1913 până la 25 decembrie 1921, apoi neregulat, din 1932 până la 10 decembrie 1939. A fost editat, pe rând, de Nicolae N. Alexandri, Simion Murafa și Pan Halippa. Până la 1 decembrie 1920 a fost tipărit
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice, formula ca prim scop informarea de tip enciclopedic în pas cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
sau în rolul comisarului aulic Jankovici în filmul „Horea” de Mircea Mureșan, B. este, în același timp, director al Teatrului de Comedie din București (1960-1968) și cel mai longeviv director din întreaga istorie a Teatrului Național (1969-1990). Om de cultură enciclopedică, având întinse relații internaționale și beneficiind de toate onorurile sistemului (a fost membru al Marii Adunări Naționale, artist al poporului, președinte și apoi președinte de onoare al Institutului Internațional de Teatru), B. realizează nenumărate traduceri și adaptări pentru scenă ale
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
Notabile sunt și articolele pe teme filologice, etnografice, sociologice, pedagogice, geografice, medicale, colaboratorii fiind în general nume de seamă ale științei românești: Traian Herseni, Al. Borza, Valeriu L. Bologa, Gr. Antipa ș.a. Acoperirea atâtor domenii conferă revistei un caracter aproape enciclopedic, diversitatea fiind, alături de valoarea informației și de eleganța grafică, una dintre calitățile ei esențiale. I.M.
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
românilor transilvăneni, fie prin articole politice, fie prin activitatea sa din timpul revoluției de la 1848. C. este una dintre cele mai pregnante personalități ale culturii românești de la jumătatea secolului al XIX-lea. Își formase încă din adolescență o excepțională pregătire enciclopedică. Poliglotismul său era puțin obișnuit: știa limbile greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, franceză, engleză, maghiară. Cunoștea opera lui Im. Kant, Voltaire, J. Michelet, L. Feuerbach. Lecțiile de filosofie le preda având ca model manualul lui
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
terrorism, Mac Millan, Londra; Wilkinson, Paul, Terrorise and the Liberal State, Mac Millan, Londra. 5. Colectiv de autori Tratat de știintă militară, vol. 1-2, Editura Militară București, 2001; DEX Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedică, București; Lexicon Militar, Ediția a ll-a, revăzută, Editura Saka; Culegere de studii, Terorismul Istoric, forme, combatere, Editura Omega, București, 2001; Națiuni și naționalism, Editura Corint, București, 2002. 6. Periodice Buletinul Academiei de Înalte Studii Militare nr. 3/1996; Buletinul Academiei
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
spiritelor rele, chiar în Europa” (5, p. 195). 5. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric. Spicuiri folklorice și etnografice comparate, Editura Minerva, București, 1979. 6. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 7. Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei, București, 1969. 8. Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Editura Minerva, București, 1970. 9. Traian G(h)erman, Meteorologie populară. Observări, credințe și obiceiuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
literatură română veche, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 202-206 ; Moses Gaster, Literatură populară română, ediție îngrijită, prefață și note de Mircea Anghelescu, Editura Minerva, București, 1983, pp. 192-196 ; N. Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, vol. I, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, pp. 155-162 ; P. Saintyves, Essais de folklore biblique, Paris, 1922, p. 119. De remarcat că nici unul dintre cei trei copaci nu se potrivește la templul lui Solomon și nu se înțelege cum a reușit regele biblic să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din fructul lemnos al baobabului era încărcată de virtuți cosmogonice în miturile și riturile dogonilor (10, pp. 417-418). 72. Romulus Vulcănescu, Etnologie juridică, Editura Academiei, București, 1970, p. 75. 73. Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 74. Paul Henri Stahl, „L’Organisation magique du territoire villageois Roumain”, în L’Homme, XIII, 3, 1973, pp. 150-162. 75. Victor Kernbach, Miturile esențiale. Antologie de texte, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 76. Lazăr Șăineanu, „O pagină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 74. Paul Henri Stahl, „L’Organisation magique du territoire villageois Roumain”, în L’Homme, XIII, 3, 1973, pp. 150-162. 75. Victor Kernbach, Miturile esențiale. Antologie de texte, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 76. Lazăr Șăineanu, „O pagină din istoria medievală. Excursiune istorico-lingvistică II. Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521-528. 77. Spre deosebire de tron, patul nu pare a fi un simbol clasic pentru definirea unei divinități, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]