1,899 matches
-
mod providențial spre unitatea popoarelor, spre fraternitatea dintre toți oamenii». Iar părintele Lombardi continuă, exortându-l pe papa să nu dedice prea mult timp pentru Italia, în defavoarea altor națiuni catolice din restul lumii. Aș câștiga mai mult chiar și Italia. Conferința episcopală italiană ar crește în responsabilitate și în inițiative. Și lansează ideea călătoriilor misionare ale papei. Un vis care va începe să se realizeze cu Ioan XXIII (1958-1963), cu Paul VI (1963-1978) și, mai ales, cu marele apostol misionar Ioan Paul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e fondat pe Evanghelie și ne este transmis de un mărturisitor al Evangheliei. E un mesaj experimentat, verificat prin viața lui, de-a lui «sfințenie toată Evanghelie». Ne-a amintit-o și monseniorul Giuseppe Amari, succesorul monseniorului Carraro la catedra episcopală, la Casa San Zeno cu prilejul concelebrării solemne a 30 de ani de la moartea sa în bazilica Sant'Anastasia (4 decembrie 1984), care a văzut preamărirea adusă în ziua funeraliilor sale de Biserica veroneză: «Don Calabria a predicat Evanghelia cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
semn al unei confruntări pe plan religios din care ,,schismaticii” îi influențau pe noii veniți ,,alcătuind un singur popor cu amintiții români”. Pe de altă parte papa s-a văzut silit să explice regelui de a da românilor un vicar episcopal propriu, dependent de episcopul catolic al cumanilor, dar potrivit ,,cu acea națiune” în speranța că se vor îndepărta de ,,pseudo-episcopii” lor. În anul 1374 în aceeași episcopie cumană reconstituită sub denumirea de episcopia Milcovului sub autoritatea regelui Ungariei, aceeași populație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Hușilor (3000 lei), prefectura județului Fălciu (3000 lei) și Camera de Agricultură (1000 lei). Clopotul dăruit de Victor Ion Popa a costat 14000 lei. Echipa Regală de la Dodești a fost vizitată de Nifon Criveanu, singurul oltean care a ocupat scaunul episcopal de la Huși. Cantina din Dodești a fost susținută financiar de regele Carol al II-lea (100000 lei). („Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1938”, Tipografia și Librăria George Cerchez, Huși, 1938, p. 78 - 79) Ion Ionescu amintește și pe preotul sachelar
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
Fălticeni, s-a dus, Întradevăr, la P.F. Patriarh, care a aprobat ca Vasile Orac să fie hirotonisit diacon. Ca elev la școala de cântăreți din Iași, a pregătit 6 colegi să devină preoți. Dascăl apoi, purta la biserică totdeauna cârja episcopală, sau a mitropolitului. Curând, tata s-a stins din viață. L-au condus la cimitir și au slujit șase preoți. În sicriu, nu-l mai interesa nici un titlu, dar mărturia Prea Fericitului Teoctist că a cântat cu Vasile Orac la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de multe altele. Dacă Renașterea a fost precedată de înființarea universităților, și din acest punct de vedere Italia trebuie plasată pe primul loc. Universitatea din Paris În majoritatea țărilor din nordul Alpilor, universitățile au fost fondate pe structura unor școli episcopale mai vechi. Este și cazul Universității din Paris, care va deveni un important centru de studii teologice și filosofice, aflat sub influența directă a Vaticanului, atent la imperativul ținerii sub control a mișcării științifice, pe care o intuia ca fiind
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de Peyronie (susținând punctul de vedere au Universității din Montpellier) întemeiază Academia de Chirurgie, ca urmare a prestigiului impus de renumitul chirurg de la Hôtel-Dieu, Ambroise Paré (1509-1590). Universitatea din Oxford Și în Anglia, primele universități au fost precedate de „școli episcopale”. Asemenea școli existau în Oxford, dar și în Salisbury, Lincoln, Hereford și altele; de asemenea, și în Irlanda. Pentru Universitatea din Oxford, prima atestare documentară datează din 1190, referindu-se la un „Studium generale”. În 1173, deja, istoricul jurist Vacario
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
din rațiuni politice, nu după întinderea ori importanța credinței, și-au mutat capitalele eparhiale, după cum Domnul a modificat reședința ori Curtea domnească. Unde era reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate asemenea chestiuni era oprit amestecul autorităților civile de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astfel de justiții a fost preluată și de către domnii pământeni care, prin Ministerul de Culte s-au tot înfruptat de la proprietari până în anul 1843, când, în cazul marilor demnitari ai clerului, moștenirea s-a lăsat Departamentului bisericesc. Urmașul în scaunul episcopal de la Huși al lui Inochente, Iacob Stamate, instalat la 18 decembrie 1782, ajuns în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să se facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Lăpușna sau Orheiul, Soroca, Codrul și Greceniirămânând numai cu ținutul Fălciului, a fost bun prilej pentru episcop să ceară Divanului domnesc al lui Scarlat Alexandru Calimachi Vodă ajutor pentru ieșirea din sărăcie, mai ales că la 1813 arseseră și casele episcopale. Actul luării Basarabiei de către ruși a răcit unele simpatii tradiționale, transformându-le în antipatii naționale și politice față de cotropitor. Dacă Rusia nu ar fi smuls Basarabia din corpul țării, cum aprobase și răpirea Bucovinei de către Austria cu 35 de ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari, bogați, darnici și învățați. Prin activitatea lor, ei aparțin nu numai bisericii din trecut, dar și politicii și culturii - între aceștia numărându-se și mitropolitul Dositei Filitti care a trăit între anii 1784 și 1826, urcându-se în scaunul episcopal de Buzău, iar apoi în cel de mitropolit al Ungro-Vlahiei. În calitate de președinte al Eforiei școlilor, el a dat un avânt puternic culturii noastre de atunci, trimițând bursieri la învățătură în țări străine și tipărind multe cărți religioase. Dat în judecata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în prezentare și explicăm succint conceptul de propagandă. Existența și dezvoltarea unei prese care aparține unei instituții a fost considerată uneori ca expresie și formă de propagandă. În unele documente papale și episcopale se vorbește de "propaganda catolică prin presă". Acest termen de origine latină a fost folosit pentru prima dată de Papa Grigore al XV-lea în 1622, când s-a constituit Sacra Congregazione de Propaganda Fide (Sfânta Congregație pentru Propagarea Credinței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceasta primeau indicații pentru garantarea unității, deoarece "era necesar ca limbajul tuturor ziarelor catolice să fie unul și același"86. Chiaudano afirma că autoritatea ecleziastică era, de multe ori, infailibilă; iar când nu era, sfaturile veneau de la autorități ca cea episcopală sau papală și era de preferat obediența, pentru binele religiei. Ziaristul era sfătuit să fie prudent, ceea ce implica o bună cunoaștere a directivelor ecleziastice, deoarece autoritatea nu putea fi mereu prezentă-uneori chiar din dorința de a nu sufoca inițiativele și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din întreaga lume. Oficiile naționale aveau ca misiune principală vegherea asupra formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rolul acesteia în lumea contemporană. Au fost publicate numeroase documente conciliare și postconciliare 102, enciclici 103, aproximativ 30 de mesaje pontificale cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor, numeroase alocuțiuni ale Suveranului Pontif adresate profesioniștilor în comunicare, scrisori, declarații și mesaje episcopale. De-a lungul secolelor, intervențiile Papilor în conducerea Bisericii au fost variate, motivate întotdeauna printr-o intenție protectoare determinată de un anumit moment istoric. Informarea maselor a început să fie un domeniu de imixtiune pentru Papi cu multe secole în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate mijloacele de comunicare, să se organizeze oficii naționale (aflate sub supravegherea unei comisii episcopale) și asociații internaționale (înființate doar cu acordul Sfântului Scaun și care să depindă de el). Prin aceste mijloace și sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale erau legate de probleme morale sau doctrinare întâlnite în articolele de presă. În întrunirile episcopale, s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său, o centralizare teritorial-administrativă ecleziastică în limite etnice; ea avea o nouă structură ierarhică: arhiepiscopia cu sediul la Blaj și cu trei sedii episcopale sufragane (Oradea, Gherla și Lugoj) corespunzătoare geografiei politice a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Un element de noutate a fost acela de schimbare a jurisdicției noii forme de administrație teritorială ecleziastică ce până în acel moment ținea de cardinalul Primat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a considerat că cenzorul a fost prea indulgent (...); Aceasta însă a fost tot, pentru că nu ne-a reclamat în mod oficial la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]