6,495 matches
-
refuzat scoaterea din funcție a unor preoți consilieri care nu sunt atașați regimului de democrație populară și Uniunii Sovietice, că toți refugiații basarabeni, monahi și preoți, sunt găzduiți de bisericile și mânăstirile eparhiei, refugiații mireni primesc ajutoare și hrană de la Episcopie, iar mulți cântăreți care au fost la Opera din Chișinău sunt angajați în corul catedralei de la Huși. Apar multe documente, de la delațiuni despre ofițeri deblocați din armată găzduiți secret în chiliile mănăstirești, la trecerea de literatură religioasă spre Basarabia pe la
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
vadurile Prutului, la instruirea preoților de a-i învăța pe oameni agrotehnică pe terenurile lor mici spre a-i îndepărta de întovărășiri și colectivizare, la numirea unui lucrător special de informații care să organizeze supravegherea prin cei năimiți din interiorul episcopiei, până la acte guvernamentale care resping demersurile episcopului de a nu se lua cote țăranilor loviți de secetă și considerațiuni privind discreditarea hotărârilor de stat prin asemenea cerințe pe care ierarhul le repetă public. Cel mai elocvent dintre ele îl constitue
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
de cizma germană.Apoi,Societățile ,,Roumanian Relief Commitee of America” sau ,,The Roumanian Red Cross Society” au început să strângă fonduri pentru România,sub deviza: ,,Ajutați România,acest centru al civilizației latine din est”. Concomitent,românii americani au hotărât ca episcopia ortodoxă din Statele Unite să nu mai țină de mitropolia Sibiu,ci de cea din București.Preoții au declarat că doresc ,,să se sustragă din jurisdicția mitropoliei din Sibiu, până când în fruntea acestei mitropolii se va mai afla colaboraționistul Vasile Mangra
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
ei. Atât! Prin alcătuirea Simbolului de credință (Crezul), Întâiul Sinod Ecumenic a stabilit veșnic bazele dogmei trinitare. Mitropolitul Calinic Delikanis cercetează la muzeul britanic manuscrisul sirian, privind convocarea Sinodului de către Împărat: Constantin învingătorul, cel mai mare, mai respectat, către toți episcopii. Pentru mine nimic nu este mai de cinste decât religia și cred că acest lucru este clar pentru fiecare dintre voi... De aceea vă chem pe voi, toți frații mei iubiți, să vă adunați la Niceea. Fiecare dintre voi să
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
cât mai departe de granița cu Basarabia, ne-a salvat într-un fel nesperat. Episcopul ortodox Nicolae l-a încadrat pe tatăl meu în funcția de Șef al Serviciului Arhive, funcție pe care a deținut-o și la Ismail în cadrul Episcopiei Ismailului și Cetății Albe. Ceea ce a făcut însă peste așteptări episcopul Nicolae, a fost un gest de curaj, de sfințenie sufletească, dându-ne o locuință chiar în Palatul Episcopal, o adevărată cetate în plin centrul orașului. S-a întâmplat în
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
asemenea mod de abordare, ei fiind și oameni de știință, și oameni politici. Imediat după Revoluția din Octombrie, Basarabia a fost locul de refugiu al celor scăpați de urgia revoluționarilor, profesori, preoți, ofițeri albi. Alături de preoții români ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existența unui învățământ teologic de înaltă clasă la Chișinău, cu toții au format o adevărată frăție luptând pentru o viață liberă, liberă de teama bolșevismului acaparator, bun urmaș al imperialismului țarist. Politica de denigrare a Basarabiei și a basarabenilor
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
toate manifestările culturale românești din Catalonia, pentru promovarea limbii, tradițiior și obiceiurilor românești. Am fost onorată cu Diploma de Merit în cadrul Festivalului de Colinde și Datini de Crăciun "Bun ești, Doamne, Bun!" - Ediția I, II ,Barcelona 2013,2014 din partea Episopului Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. De asemea, la începutul anului 2014 am avut bucuria de a mi se acorda „Diploma de merit” pentru activitatea literară și patriotică în calitate de co-autor al volumelor apărute în cadrul seriei de antologii ale Editurii Națiunea
ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352801_a_354130]
-
Londra și Birmingham, precum și forurilor care mi-au acordat burse de specializare sau alte forme de sprijin în străinătate: Arhiepiscopiei de Thyatira și a Marii Britanii, cu recunoștință față de Înalt Prea Sfințitul Grigorie, Consiliului Pontifical al Vaticanului pentru Unitate Creștină și Episcopiei romano-catolice de Orléans, cu mulțumiri pentru episcopul Gérard Daucourt, precum și Serviciului de Burse al Consiliului Mondial al Bisericilor. Înțelegere deosebită mi-au acordat Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Nifon Mihăiță - Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei și Decanul (în două mandate: 2004 - 2012
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
pe Facebook am fost „chinuit” de un nene care îmi spunea că el n-are nevoie de fraze ca să-i spun că Biserica lucrează, ci de cifre. Am început să-i postez căminul de bătrâni din județul Sălaj, faptul că Episcopia Devei a lucrat la îmbunătățirea calității vieții într-un spital, au fost copiii din Bucium de la noi din Făgăraș care au adoptat bunici, până când a apărut inclusiv raportul Patriarhiei Române, unde 19,5 milioane de euro au fost date pentru
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului *Carte veche românească din Fondul Cerneți de la Mehedinți de la Muzeul Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Cercetarea fondului de carte de cult, românească veche, aflat azi în grija Episcopiei Severinului și Strehaiei a relevat faptul că acesta nu cuprinde nici un exemplar din tipăriturile de cult, vechi, utilizate în actualele parohii din Simian, Parohia Cerneți, care includ și Bisericile fostului târg și oraș Cerneți reședința de județ până în 1841. Considerat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
lungul timpului patru biserici , pe care le găsim și azi. Un fond de carte veche de cult provenit din acest, areal însă există , iar faptul că acesta nu se află în prezent la depozitul de carte veche de cult al Episcopiei Severinului și Strahaiei se explică prin însăși sbuciumatul și sinuosul istoric al orașului Cerneți. Structura fondului ilustrează avatarurile acestei așezări. Incendii repetate și jafuri ale adalâilor din Insula Ada Kaleh. Conform studiului, Contribuții la cunoașterea patrimoniului de carte românească al
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
bine și eu la rândul meu să-i cunosc mai bine." În anul 1978 soția preotului Emanuil a primit un post de învățătoare la Oradea, copiii trebuiau să meargă la liceu au fost cauze pentru care părintele Emanuil a cerut Episcopiei să fie transferat de la Tria la Parohia Rontau unde după plecarea preotului Porumb Ioan satul a rămas fără popa. Ajuns aici, chiar de la inceput părintele Emanuil a inteles un lucru: cum că în Tria era mai liniștit, oamenii erau mai
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
toți cititorii revistei dumneavoastră , le urez „La multi ani”, sănătate, liniște și pace! Doamne Ajută! A consemnat, Ligya DIACONESCU Director al revistei Starpress www.valcea-turism.ro ----------------------------------------- Din scrierile Arhiepiscopului Ramnicului, Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: 1. Războiul de independență în documentele Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului Râmnicu - Râmnicu-Vâlcea, 1977, 105 p. 2. Preotul Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
urez „La multi ani”, sănătate, liniște și pace! Doamne Ajută! A consemnat, Ligya DIACONESCU Director al revistei Starpress www.valcea-turism.ro ----------------------------------------- Din scrierile Arhiepiscopului Ramnicului, Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: 1. Războiul de independență în documentele Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului Râmnicu - Râmnicu-Vâlcea, 1977, 105 p. 2. Preotul Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Ramnicului, Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: 1. Războiul de independență în documentele Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului Râmnicu - Râmnicu-Vâlcea, 1977, 105 p. 2. Preotul Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului Râmnicu - Râmnicu-Vâlcea, 1977, 105 p. 2. Preotul Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1997, 145 p. 7. Un pașoptist de seamă. Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Radu Șapcă - omul și opera, Râmnicu-Vâlcea, 1979, 124 p. 3. Mânăstirea Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1997, 145 p. 7. Un pașoptist de seamă. Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Hurezi, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1987, 29 p. 4. Un sfânt printre oameni, Sfântul Calinic Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1997, 145 p. 7. Un pașoptist de seamă. Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Cernicanul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, 94 p. 5. Istoricul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, Editura Episcopiei Râmnicului, 1977, Râmnicu-Vâlcea. 180 p. 6. Istoria Mânăstirii Govora, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1997, 145 p. 7. Un pașoptist de seamă. Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a celor pătimitori cu Dânsul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Valcea, 2001, 200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
7. Un pașoptist de seamă. Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a celor pătimitori cu Dânsul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Valcea, 2001, 200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi , Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2003, 306 p. 11. Visteria de cuvinte, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 406 p. 12. Omul și ordinea în lume, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 530 p. Articole și
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
și Argeșului, Râmnicu- Vâlcea, 1988, 367 p. 8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a celor pătimitori cu Dânsul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Valcea, 2001, 200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi , Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2003, 306 p. 11. Visteria de cuvinte, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 406 p. 12. Omul și ordinea în lume, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 530 p. Articole și studii: 1. „Păstrarea tezaurului arhitectonic național, cerința epocii actuale”, în Mitropolia
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
a fost secularizata, aceasta păstrându-și terenul agricol până în zilele noastre. Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, si o serie de alte zidiri au fost ctitorite de Episcopul Gherasim Safirim al Românului (1910 - 1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului - Noul Severin. El completează cu chilii aripa de miazăzi și de răsărit a incintei monastic. Se completează astfel lucrările edilitare sistate la anul 1888. Viața monahala de la Sfântă Mănăstire Frăsinei se aseamănă cu cea de la Sfanțul Munte Athos. În
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
fost „hărțuiți” și expuși pericolului furiei armatei bolșevice, trăind cu speranța sosirii grabnice a Armatei române. Cu toate acestea, unificarea națională de la 1 decembrie 1918 a pregătit și calea unificării Bisericii Ortodoxe Române și totodată a deschis calea pentru reînființarea Episcopiei Oradiei. La 23 aprilie 1919, Sinodul episcopesc al Mitropoliei Ardealului alcătuit din cei doi ierarhi: Ioan Papp de la Arad - pe atunci și locțiitor de Mitropolit - și Miron Cristea de la Caransebeș, a hotărât să intre în Sfântul Sinod de la București, urmând
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
mai exact, odată cu eliberarea ultimului petic de pământ românesc, consfințit prin intrarea Armatei Române, conduse de către Generalul Traian Moșoiu, în Oradea (20 aprilie 1919), contextul devine favorabil pentru a ducela bun sfârșit și idealul bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. În altă ordine de idei, vom reține faptul că, odată cu Episcopul Roman Ciorogariu (1852 - 1936) a fost reînființată în anul 1920, cu încurajarea Regelui Ferdinand I Întregitorul și prin decizia Senatului României, Episcopia Ortodoxă Română din Oradea, după ce, vreme
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. În altă ordine de idei, vom reține faptul că, odată cu Episcopul Roman Ciorogariu (1852 - 1936) a fost reînființată în anul 1920, cu încurajarea Regelui Ferdinand I Întregitorul și prin decizia Senatului României, Episcopia Ortodoxă Română din Oradea, după ce, vreme de mai bine de două secole, aceasta nu a mai avut păstor propriu, dăinuind numai în memoria colectivă a ortodocșilor bihoreni. În timpul episcopatului său, Eparhia Ortodoxă Română din Oradea va avea o nouă Reședință
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]