1,945 matches
-
R. Searle, La Construction de la réalité sociale, Gallimard, 1998. 156 Considerăm necesar să facem distincția, în această dezbatere, între constrîngerea gramaticală care ne obligă să folosim expresia "în lume" și faptul de a uita să analizăm teoria asupra lumii, poziția epistemologică pe care o implică acest mod de a vorbi. 157 David L. Rosenhan, "Être sain dans un environnement malade", in L'Invention de la réalité, coordonat de Paul Watzlawick, éditions du Seuil, 1988, pp. 131-160. 158 Fernando Pessoa, 1988, p. 39
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
BRĂILEAN AURELIAN P. PLOPEANU ECONOMIE POLITICĂ Prefață de Tiberiu Brăilean INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins PREFAȚĂ. De la ființa economică la economia ființei /11 Capitolul 1. CLARIFICĂRI NOȚIONALE ȘI METODOLOGICE / 17 1.1. IDEE, TEORIE, DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
amplificate, în care adevărurile deja cunoscute sînt neglijate în favoarea noilor revelații. Într-adevăr, uneori pare că economia a fost propulsată pe principiul simetriei, care cere ca fiecare nouă teorie să fie totdeauna exact reversul celei vechi"1. 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE Vom încerca în continuare o scurtă trecere în revistă a diverselor metodologii elaborate de economiști, filosofi sau istorici ai științei, cu scopul de a recenza criteriile de scientificare explicite sau implicite și de a examina adecvarea lor la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Economii = Investiții. Problematica schimburilor internaționale este abordată numai într-o manieră episoidală. 5.2.4. Alfred Marshall (1842 1924) Marshall a fost creatorul Școlii de la Cambridge, de orientare marginalistă, și unul dintre promotorii mainstream-ului economic. Acesta nu a rupt legăturile epistemologice cu clasicismul economic (Adam Smith, John Stuart Mill, David Ricardo, Thomas Malthus, J. B. Say, Cournot sau Dupuit), deoarece a încercat să îl concilieze cu noua orientare neoclasică. De asemenea, s-a vrut a fi puntea de legătură între reprezentanții
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și lingvistic al "țării de aici". Legătura nu e niciodată complet ruptă, pe de o parte, rădăcina nu e niciodată înfiptă adînc, pe de altă parte, avem de a face mai curînd cu o structură rizomică, pentru a evoca modelul epistemologic definit de Deleuze și Guattari. Orice element îl poate influența pe un altul și reciproc, fără să existe subînțelesuri ierarhice și fără ca această coexistență să sufoce specificitatea unuia sau altuia. Imaginea bibliotecii lui Marius Daniel Popescu ne apare ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Rațiunii, iar înaintașii lor mai îndepărtați încă, prin cel al Frumosului. Acum, ni se propunea adorarea Omului, în toată superbia sa arogantă de stăpînitor al universului, și a Progresului inevitabil. Dar, treptat, știința și-a băgat coada în toate constructele epistemologice, hazardul s-a impus ca lege și absurdul sau nonsensul existenței a invadat conștiințele. În tot acest timp, Mallarmé trăia retras din lume și străin de aceste dezbateri sau, cel puțin, așa se credea, sculptîndu-și meticulos straniile bibelouri poetice. În
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de unde un fel de bisau plurilocație și de dedublare a subiectului, potrivit unei logici "fisionale", cum o numește Jean-Claude Kaufmann. O a doua explicație posibilă pentru această fascinație exer citată de spațiul intermediar e legată de ultimele cercetări științifice și epistemologice, care au condus la concluzia că nu există actualizare absolută. Heisenberg, de exemplu, în acord cu Husserl, Heidegger, Gadamer sau Cassirer, a afirmat fără încetare că trebuie suprimată distincția rigidă și artificială dintre Subiect și Obiect, că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și obligate să coabiteze în interiorul paradoxului nu fac decît să indice o unitate superioară, o coerență regăsită pe un alt nivel de realitate, legitimată și definită de conceptul terțului inclus. Gîndirea contemporană nu se mai poate lipsi de acest principiu epistemologic, spre care conduc și ultimele descoperiri științifice, dar și semnalele imaginarului, niciodată satisfăcut sau conținut într-o aserțiune monovalentă. Cioran nu ar fi deschis, probabil, niciodată cutia lui Schrödinger, s-ar fi mulțumit să gloseze în jurul motanului, un mort-viu, la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
producerea povestirilor 20 (the production of narrative), sau, în linii mari, modalitatea în care înțelegem procesul textualizării cunoașterii pe care am construit-o în legătură cu trecutul (fără a ne îngriji de modul în care înțelegem această cunoaștere din punct de vedere epistemologic). Istoria poate fi privită, așa cum sugerează Hayden White, ca o "narrative prose discourse, al cărui conținut este mai mult imaginat decât descoperit" partea "imaginată" reprezentând modalitatea în care istoricul își aranjează și își prezintă materialul pe care a lucrat"21
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de standarde sau puncte de referință. Reprezintă poststructuralismul o dezvoltare a structuralismului sau o formă de revoltă împotriva lui? Această întrebare se lovește de două tipuri de probleme: problematica delimitării (unde sfârșește structuralismul și începe poststructuralismul?) și problematica epistemologică (care este diferența dintre structuralism și poststructuralism în ceea ce privește cunoașterea?)50. Deși au existat voci care au afirmat că poststructuralismul nu este decât o continuare a tezelor structuraliste (a se vedea termenul de Neostrukturalismus, utilizat de Manfred Frank și de alți
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al XX-lea vrea să plaseze literatura în centru și să trateze știința și filosofia, în cel mai bun caz, ca genuri literare"312. Predominanța filtrului literar de lectură și interpretare a textelor din diverse arii culturale implică numeroase consecințe epistemologice și determină o regândire a modalității de construcție a unui discurs mai degrabă din perspectivă retorică, decât din punctul de vedere al utilizării unei metode. Valorificarea mai accentuată a literaturii față de filosofie este clar remarcată la un scriitor ca Paul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realul este încastrat în regulile codului, iar subiectului nu-i mai revine decât sarcina de a răspunde la testările codului. Astfel, din obiectul consumat, utilizat (după cum a fost el prezentat în primele lucrări) se ajunge deja la o altă perspectivă epistemologică în relația obiect subiect: "astăzi, obiectul nu mai este "funcțional" în sensul tradițional al termenului, el nu vă mai servește, ci vă testează. Noi trăim mai puțin ca utilizatori decât ca lectori și selectori, celule de lectură. Dar atenție: de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
propriile sale discursuri decât la vreun alt referent extern. Interpretarea întreprinsă de King este într-adevăr transpusă într-un cadru nou, dar rămâne discutabilă măsura în care argumentele prezentate sunt suficiente pentru a susține pănă la capăt tezele inițiale. Dualismul epistemologic subiect obiect invocat (și care la un moment dat intervine în argumentația lui King ca un punct de asociere a teoriei baudrillardiene cu cartezianismul) este prezent și la Baudrillard, dar acesta este foarte nuanțat pe parcursul lucrărilor sale, culminând cu teza
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
său de a concepe teoria și teoretizarea lucrurilor. De altfel, respingerea corespondenței dintre realitate și descrierile sale teoretice i-a adus concepției lui Baudrillard calificativul de "anti-program", iar Barry Sandywell consideră chiar că acesta ia forma unei ""puneri între paranteze" epistemologice radicale, care în mod sigur dobândește un moment "ontologic fundamental". Poate că acesta este indiciul către dimensiunea filosofică a reflecțiilor lui Baudrillard"573. Ireconcilierea teoriei cu realitatea și transformarea ei în eveniment rămân astfel caracteristici de bază ale concepției lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezvoltarea științei nu era concepută ca un proces de acumulare, linear, ci mai degrabă discontinuu, presupunând salturi între paradigme de ordin incomensurabil, mutații exemplare. Apariția unei științe sau dezvoltarea sa se află mai curând sub incidența unei rupturi de ordin epistemologic (expresie uzitată începând cu opera lui Bachelard) decât sub tutela generală a unor principii. Pe scurt, "paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni" (Thomas Kuhn, op. cit., p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Age", apărut în anul 1977. 208 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 167. 209 Ibidem, p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două ilustrări. Quine, de exemplu, face o lectură negativă a conceptului pe aliniamentele experimentului mental propus în Word and Object și care se finalizează cu teza indeterminării traducerii radicale. Această teză trebuie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în ultimul timp de către cercetători din România, celelalte două pe care le cunosc fiind anarhetipul lui Corin Braga și cosmodernismul lui Christian Moraru, cei trei termeni având toate șansele de a deveni baze euristice de pornire pentru discipline umaniste și epistemologice dintre cele mai atractive. Deimografia e un cuvânt bine ales și datorită asocierii dintre destrucție și sexualitate, pe care el o sugerează. Istoria comparată a mitologiei și a mentalităților face distincție între culturi ale spaimei și culturi ale serenității, linia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
va înlocui mașinile cu pârghii și roți dințate prin mașina cu abur produs prin arderea cărbunilor. Lupta cu relativismul și scepticismul a fost dusă de J. Locke (1632- 1704) nu pe terenul metafizicii, cum era obiceiul, ci prin restabilirea valorii epistemologice a faptului psihologic. El a continuat cu definirea liberalismului în cele două perspective care funcționează și astăzi politic și economic -, precum și a noțiunii de "stat de drept". Declarația americană de independență a preluat ideile sale republicane și liberalismul. Reflecțiile despre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ruinarea patrimoniului cultural și altele. Recensămânul din 2011 indică pierderea a peste un milion de oameni față de recensământul anterior, precum și menținerea valorii negative a raportului dintre nașteri și decese. România are în prezent 200.000 de copii autiști. Prezentarea situațiilor epistemologice și curriculare ale disciplinelor cele mai strâns legate de "spirit" științele sociale și științele umane oferă alte insatisfacții intelectuale pentru înțelegerea crizelor prezente și a perspectivelor de depășire a lor. La tendința separării reciproce a acestor discipline se adaugă accentuarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând trei discipline: istoria, sociologia și psihologia. Dacă Occidentul le separă atât din punct de vedere metodologic, cât și al scopurilor epistemologice, islamul le apropie, căutând întotdeauna asemănările dintre ele. H. Corbin a găsit că ele sunt foarte aproape de progressio harmonica din muzică: când se trece spre acut se aud mai multe armonice. În situația aceasta este psihologia, care urmează atât dimensiunea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
compoziția farmaceutică, alopatia) cu similitudinea (adică intuiția sau viziunea imaginală prin evestrum), întărită de patru postulate: calitativitate, transsubiectivitate, gnosticism, logică trivalentă, ce pot fi citite într-o lectură bachelardiană a "filosofiei lui nu" și o logică transfinită lupasciană; (4) contribuții epistemologice ale unor cercetători occidentali și estici (Lupașcu completat de Eliade, Ghyka, Vâlsan și alții întâlniți de autor), stabiliți în Occident după anii de formare în România; (5) câteva condiții ale noului spirit antropologic: revenirea la zei, la Hristos sub semnul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că în gândirea tradițională cu acel "eu gândesc", sensul are trei direcții de cercetare: natura, omul și Dumnezeu. Unificarea se face pe baza similitudinii omului cu natura în cadrul actului creator al lui Dumnezeu. Cealaltă precizare provine de la noțiunea de "profil epistemologic" propusă de G. Bachelard (1884-1962). Un asemenea profil îl produce un concept, chiar cu sferă mai îngustă (cum ar fi "masa", "forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p. 193) În medicină, fostul său coleg F. Dagognet înlocuia cauzalitatea bolii cu pluralismul și ciclicitatea "materiei" bolii, adică istoria, cultura și evoluția ei. Un pluralism epistemologic îmbinat cu simbolul a susținut și E. Cassirer. După toate aceste contribuții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p. 193) În medicină, fostul său coleg F. Dagognet înlocuia cauzalitatea bolii cu pluralismul și ciclicitatea "materiei" bolii, adică istoria, cultura și evoluția ei. Un pluralism epistemologic îmbinat cu simbolul a susținut și E. Cassirer. După toate aceste contribuții reținem sinteza: "Întreaga "criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea să rezulte din această distorsiune dintre specificitatea obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu, epistemologia modernă pune cumva în circulație inevitabila tăietură epistemologică în măsură să epureze problematica și, mai ales, să mascheze prin confuzii sterile recunoașterea omului ca obiect al științelor umane (e drept că acestea din urmă au, în zilele noastre, tendința să-și înfunde ceva mai adânc capul lor de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]