1,135 matches
-
principala modalitate de reconsiderare a poziției științei în cultura europeană și în domeniul cunoașterii. Cu toate că am identificat noile roluri ale epistemologiei este acest termen adecvat pentru noile scopuri sau ar trebui folosiți alți termeni cum ar fi cel de post epistemologie (ca adaptare a conceptului de "valoare post epistemică"11)? Într-adevăr, schimbările din interiorul epistemologiei au restructurat rolul pe care îl juca știința, dar asta nu însemnă că ar trebui să introducem o nouă formulă care să cuprindă prefixul post-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
am identificat noile roluri ale epistemologiei este acest termen adecvat pentru noile scopuri sau ar trebui folosiți alți termeni cum ar fi cel de post epistemologie (ca adaptare a conceptului de "valoare post epistemică"11)? Într-adevăr, schimbările din interiorul epistemologiei au restructurat rolul pe care îl juca știința, dar asta nu însemnă că ar trebui să introducem o nouă formulă care să cuprindă prefixul post-: post-epistemologie, post-epistemic. Această introducere ne-ar aduce în situația hilară de a ne manifesta într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se maturiza. Definițiile ar rămâne la nivel negativ, iar reforma ce se încearcă a se realiza ar rămâne incompletă (nu există reformă dacă în locul celor negate nu s-ar introduce principii teoretice noi). De aceea vom rămâne la conceptul de epistemologie, urmărind doar trăsăturile specifice manifestărilor contemporane care încearcă să aducă o reformă la nivelul epistemic. În dorința de a găsi anumite caracteristici specifice ideii de postmodernism în epistemologie, am căutat identificarea unor caracteristici specifice noii perioade din gândirea umană și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ar introduce principii teoretice noi). De aceea vom rămâne la conceptul de epistemologie, urmărind doar trăsăturile specifice manifestărilor contemporane care încearcă să aducă o reformă la nivelul epistemic. În dorința de a găsi anumite caracteristici specifice ideii de postmodernism în epistemologie, am căutat identificarea unor caracteristici specifice noii perioade din gândirea umană și le-am urmărit în universul epistemic. Pentru aceasta am folosit trăsăturile identificate de G. Vattimo, trăsături pe care le considerăm ca fiind cele mai explicite. Pornind de la textul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inductiv, și cea a lui K. Popper 16, care consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării introduce ideea subiectivității la nivelul experimentului fizic, universul cuantic fiind unul al probabilității. Din punct de vedere fizic nu putem determina cu precizie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării introduce ideea subiectivității la nivelul experimentului fizic, universul cuantic fiind unul al probabilității. Din punct de vedere fizic nu putem determina cu precizie poziția unei particule. Se introduce conceptul de câmp, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumină, din "întunericul" necunoașterii, cunoștințele necesare evoluției științei. Subiectul cunoscător trebuia să analizeze obiectul cercetării fără a exista interacțiune între acestea. Lucrurile nu mai stau la fel și la sfârșitul modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față nici noilor teorii fizice și nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pământului poate apare datorită sfârșitului resurselor sale. Indiferent de modul în care este imaginat sfârșitul, literatura din acest domeniu este suficient de vastă pentru a fi luată în considerare măcar ca un semnal de alarmă. Aflându-ne între ideile de epistemologie postmodernă sau post epistemologie ne gândim dacă modalitatea de a vedea lumea specifică celei de-a doua jumătăți a secolului XX este o nouă paradigmă 21 (o nouă formă de imaginar) sau doar o dezvoltare a vechii paradigme (atingerea unei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sfârșitului resurselor sale. Indiferent de modul în care este imaginat sfârșitul, literatura din acest domeniu este suficient de vastă pentru a fi luată în considerare măcar ca un semnal de alarmă. Aflându-ne între ideile de epistemologie postmodernă sau post epistemologie ne gândim dacă modalitatea de a vedea lumea specifică celei de-a doua jumătăți a secolului XX este o nouă paradigmă 21 (o nouă formă de imaginar) sau doar o dezvoltare a vechii paradigme (atingerea unei stări de maxim imagistic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce la un moment dat după sine o stare de preaplin imagistic: acesta este reprezentat de postmodernism. La nivelul epistemologiei, transformările au venit să completeze imaginea modernă. Toate noutățile sunt datorate unor descoperiri științifice. Negarea științei moderne pornește chiar din sânul acesteia. Noile descoperiri au provocat un nou mod de a percepe lumea. Toate aceste trăsături ne duc cu gândul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Bonardel, Francoise, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000. Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București 1994. Botez, Angela, "Postmodernismul și epistemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie august), 1994. Braudel, Fernard, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989. Bruno, Giorado, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994. Bruno, Giordano, Despre cauză, principiu și unu, Editura Humanitas, București, 2002. Bruno, Giordano
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
The Resolution of Imagery Data, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1995. Stoianov, Yuri, Tradiția ascunsă a Europei. Istoria secretă a ereziei creștine în Evul Mediu, Editura Polirom Iași 1999. Sumption, Jonathan, The Albigensian Crusade, Faber & Faber, Londra, 1976. Tassoni, Luigi, "Epistemologia di Giordano Bruno: "Lo universo che č il grande simulacro, la grande imagine"", în Giordano Bruno e il Rinascimento quale prospetterea verso una cultura Europea senso frontiere, Editura Fundația Culturală Română, București, 2002. Tatakis, Basile, Filosofia bizantină, Editura Nemira, 2010
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cronologiile realizate în lucrările Giordano Bruno, Opere italiene, Leo S. Olschki Editione, Firenze 1999 și Giordano Bruno, Opere italiene, Editura Humanitas, București, 2002. 176 Giordano Bruno, Despre cauză, principiu și unu, Editura Humanitas, București, 2002, p. 33. 177 Luigi Tassoni, "Epistemologia di Giordano Bruno: "Lo universo che č il grande simulacro, la grande imagine"", în Giordano Bruno e il Rinascimento quale prospetterea verso una cultura Europea senso frontiere, Editua Fundația Culturală Română, București, 2002, p. 259; "Il discorso sull'immagine e
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totalitar a determinat o reacție firească de supraviețuire pe diverse planuri, prin emergența unor forme specifice de discurs care să asigure permanența culturală și spirituală a spaiului românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este strâns legată de apariția epistemologiilor moderne ale "noului spirit științific", anticipat de Hegel și reluat de Bachelard, Foucault, Derrida, Althusser și Deleuze. Încercarea de a reuni filosofia și știința constituie o provocare impresionantă pe care Lupașcu o lansează gândirii contemporane. Într-o lume în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
circulația valorilor religioase ce dau profunzime unei culturi, vom rămâne tributari sintezelor etnoteologice riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care cumpărau și vindeau recoltele. Daca aveau însă vreun ban, îl cheltuiau deîndată”. Incercând să-și explice această lume, psihosociologul de mai târziu admiră empirismul și scepticismul lor, izvorând din experiența nemijlocită și observă că această știință a vieții, această epistemologie a sensului comun „și-a pus amprenta și asupra mea”. Făceam parte, își amintește, din „două colectivități ale căror voci și gesturi se amestecau, din două lumi care se atingeau”. A doua observație importantă pe care avea să o facă
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de Salvador Dalí53, - ceea ce sugerează că avem de-a face cu o problemă de poetica generală șu nu doar una individuală - deși poetul român ține să se delimiteze clar de poetica suprarealista 54. În parafrază barbiana, procedeul preschimba ontologia, în epistemologie, si invită la lecturi paralele. Doar prin poiesis - înțeles schellingean că o a treia cale, născută din relația dialectica ("alia[nța] poeziei și științei - , poetul poate să iasă din izolarea lui aristocratica și să își regăsească dispoziția vatică, drumul către
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se poate trata, de exemplu, problematica discriminării pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate fi abordată o considerație metodologică întemeiată "pe elementaritatea locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sanjeev R. Kulkarni, "The problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. Marga, Andrei, Contractualismul lui John Rawls, http: //andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat 2 aprilie 2015. Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr. 1, 1951, pp. 20-43. , "Două dogme ale empirismului", în Materialismul dialectic și științele moderne - Epistemologie. Orientări contemporane, Ilie Pârvu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr. 1, 1951, pp. 20-43. , "Două dogme ale empirismului", în Materialismul dialectic și științele moderne - Epistemologie. Orientări contemporane, Ilie Pârvu (ed.), vol. 15, Editura Politică, București, pp. 33-59. , Word and Object, MIT Press, Cambridge (MA), 1960. Rawls, John, A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1971. Stich, Stephen P. și Nisbett, Richard E., "Justification
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sorea este licențiată în Filozofie și titulară a unui masterat în Filosofia umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie și Sociologia religiei. Este autoare a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unui masterat în Filosofia umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie și Sociologia religiei. Este autoare a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of Social Anthropologists), SASC (Societatea de Antropologie Culturală din
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]