1,457 matches
-
copiilor, dar și a acestora din urmă asupra părinților. În natura acestor instituții pot fi identificate limitele până la care o relație copil părinte poate să fie obiectivabilă. În acest cadru a fost formulată importanța unor factori "congenitali", care țin de ereditate și viață intrauterină și cei ce se datorează "anturajului", familiar, al prietenilor, etc. Lui Spitz i se datorează o contribuție importantă legată de geneza stadială, în patru etape a copilului, după prima lună de viață. Opera lui Erikson are ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au ajuns pînă la noi. În același timp, este o epocă de redistribuire a puterii politice. Efectele conjugate ale atacurilor din afară, ale rivalităților dintre regi și ale procesului de dizolvare internă pe care l-am semnalat deja tendință către ereditatea funcțiilor comitale și a *beneficiilor vasalice duc la un adevărat transfer de putere publică de la eșalonul regal către eșaloane inferioare, care permit o mai bună asigurare a protecției și o încadrare a populațiilor. Deja Francia occidentală s-a dezmembrat în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
așa se explică interesul său pentru Lorena -, slăbește din ce în ce mai mult. Încă de la sfîrșitul secolului al IX-lea, mai marii regatului, adică prinții locali și episcopii, se simt destul de puternici pentru a alege ei înșiși pe rege, introducînd principiul electoral în detrimentul eredități în familia carolingiană. Astfel, vreme de un secol, din 888 pînă în 987, alternează regi carolingieni (Carol cel Simplu din 893 pînă în 923, Ludovic al IV-lea, Lothar și Ludovic al V-lea din 936 pînă în 987) și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe partizanii ultimului carolingian, Carol de Lorena (unchiul regelui defunct), celor ai lui Hugo Capet. El arată rolul decisiv jucat de mai marii regatului, laici și ecleziastici, cu ocazia succesiunii regale, precum și ezitarea între două moduri de desemnare: alegerea sau ereditatea. În sfîrșit, el face portretul regelui ideal la acest sfîrșit de secol al X-lea: un rege care servește și care apără interesele celor mari. 10. Societatea feudală Progresiv, în decursul Evului Mediu, se elaborează o organizare originală a societății
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de fapt. În drept, regele are îndatoriri față de supușii săi și față de Dumnezeu, în fața căruia este răspunzător de actele sale. De altfel, el trebuie să respecte un anumit număr de reguli obișnuite desemnate sub numele de "legi fundamentale" ale regatului: ereditatea coroanei în ordinea primogeniturii cu excepția femeilor (legea numită salică), inalienabilitatea domeniului, independența puterii regale. Există de asemenea limite de fapt pentru absolutism: imensitatea relativă a regatului, legată de încetineala comunicațiilor, vigoarea particularităților locale și a limbilor regionale, numărul mic al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
permite controlul funcționarilor. Sully și redresarea financiară și economică. Sully, numit superintendent la Finanțe, reușește să redreseze situația financiară datorită unui control strict al cheltuielilor și al încasărilor. Acestea au crescut prin crearea *paulettei, drept anual plătit de funcționari în schimbul eredității funcțiilor lor. Ridicarea economică este rapidă, dovedind vitalitatea profundă a regatului în ciuda stării lamentabile în care se găsesc anumite regiuni către 1598. Henric al IV-lea și Sully se raliază *mercantilismului conform căruia trebuie să vinzi în străinătate mai mult
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
funcții (oficii), numit astfel după numele finanțistului Paulet, primul care a întărit perceperea acestei dări. Funcționarii care se achitau de acest drept anual, egal cu a șaizecea parte din prețul funcției lor, o puteau transmite moștenitorului lor. Se consacra astfel ereditatea funcțiilor. Pavăză. Scut pe care era ridicat regele germanic cu ocazia ceremoniei de urcare pe tron. Pecetluită (ceramică). Desemnează fabricarea de obiecte din pămînt ars prin turmarea realizată în atelierele unor olari care imprimau numele firmei lor pe fundul vasului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
crescut de modelul care îl locuiește. Tematizînd această a doua linie semantică a libertății cea a dezvoltării nestingherite, complete , Sfîntul Pavel (Galateni, 4, 4-7) vorbește despre trecerea de la condiția de copil/rob la cea de fiu/moștenitor, capabil să asume ereditatea divină înscrisă în ființa lui, să colaboreze la actualizarea ei, pentru a participa în Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a creației lui Labiș Este esențial să acceptăm faptul că lumea e diversă, că fiecare țară include în interiorul său o diversitate culturală și etnică. În același timp, trebuie să recunoaștem beneficiile acestei diversități, bogăția ei. Ralph Linton definește cultura ca „ereditatea socială [...], configurația comportamentelor învățate și a rezultatelor lor, ale căror elemente componente sunt împărtășite și transmise de către membrii unei societăți date”. De acestă dată culturii nu-i mai sunt asociate note apreciative. Cultura este o moștenire socială pe care grupul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
obiectul și acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
obiectul și acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Factorii creativității au asemănări cu cei ai Învățării eficiente. Au fost studiați de numeroși psihologi. Pe lângă coeficientul de inteligență, un rol important În creativitate Îl au factorii: ereditatea, capacitățile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire și investigație și altele. Creativitate și progres tehnic 34 Analizând actul creator În evoluția sa, de la formele cele mai simple și până la creația superioară, Irving A. Taylor (1914-1983) deosebea patru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Factorii creativității au asemănări cu cei ai Învățării eficiente. Au fost studiați de numeroși psihologi. Pe lângă coeficientul de inteligență, un rol important În creativitate Îl au factorii: ereditatea, capacitățile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire și investigație și altele. Creativitate și progres tehnic 34 Analizând actul creator În evoluția sa, de la formele cele mai simple și până la creația superioară, Irving A. Taylor (1914-1983) deosebea patru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ideatică și practică, În toate domeniile. Trebuie cunoscut, stimulat și valorificat acest potențial. Factorii creativității au asemănări cu cei ai Învățării eficiente. Au fost studiați de numeroși psihologi. Pe lângă coeficientul de inteligență, un rol important În creativitate Îl au factorii: ereditatea, capacitățile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire si investigație și altele. Creativitatea se poate manifesta În toate etapele de vârstă, pe tot parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Desigur, prima
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ideatică și practică, În toate domeniile. Trebuie cunoscut, stimulat și valorificat acest potențial. Factorii creativității au asemănări cu cei ai Învățării eficiente. Au fost studiați de numeroși psihologi. Pe lângă coeficientul de inteligență, un rol important În creativitate Îl au factorii: ereditatea, capacitățile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire si investigație și altele. Creativitatea se poate manifesta În toate etapele de vârstă, pe tot parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Desigur, prima
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după tipul civilizației vremii și societății lui. Pentru societate, școala este un instrument de asimilare intelectuală și morală a tineretului, de socializare și integrare a acestuia În mecanismul vieții. Școala a fost și este mijlocul cel mai important pentru transferul eredității sociale de la o generație la următoarea. În Îndeplinirea rolului său instructiv educativ, școala se bazează pe slujitorii instituției, personalul didactic. Dacă doctrina socială asigură conținutul instructiv-educativ al Învățământului, slujitorii asigură căile și mijloacele de propagare a doctrinei respective În rândul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după tipul civilizației vremii și societății lui. Pentru societate, școala este un instrument de asimilare intelectuală și morală a tineretului, de socializare și integrare a acestuia În mecanismul vieții. Școala a fost și este mijlocul cel mai important pentru transferul eredității sociale de la o generație la următoarea. În Îndeplinirea rolului său instructiv educativ, școala se bazează pe slujitorii instituției, personalul didactic. Dacă doctrina socială asigură conținutul instructiv-educativ al Învățământului, slujitorii asigură căile și mijloacele de propagare a doctrinei respective În rândul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1870) era de părere că învățarea socială poate determina comportamentul deviant, dar considera majoritatea criminalilor ca fiind degenerați din punct de vedere biologic. O altă manieră de a explica comportamentul deviant a fost aceea de a pune acest comportament pe seama eredității, iar metoda de studiu era studierea arborelui genealogic. O altă teorie a fost cea care făcea legătura între comportamentele deviante și fizicul uman. Exista credința că tipurile musculare (mezomorfe) au mai multe șanse de a deveni delincvenți decât cei cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce determină delincvența juvenilă pot fi împărțiți în două mari categorii: factori interni, individuali și factori externi, sociali. În prima
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întâlnită și la alți autori, este considerarea devianței ca o însușire biologică unitară moștenită. În secolul al XIX-lea aceste teorii sunt reluate de Francis Golton și Karl Pearson. Aceștia au măsurat gradul de asemănare sau de corelare dat de ereditate. Urmând pașii acestora, la începutul secolului XX, Charles Goring (1913) explică crima ca pe o moștenire ereditară motivând prin asemănarea crimelor făcute de părinți și cele făcute de copiii lor, și prin asemănarea crimelor fraților. Deasemenea susținea că tinerii, ai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lungă de timp, cât părintele a fost închis, nu a avut influențe asupra delincvenței minorului. Ca o măsura de prevenire, Goring propunea interzicerea reproducerii persoanelor delincvente. În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W., 1965). Influența eredității asupra delicvenței a fost studiată și prin prisma teoriei adoptivilor (Amza, T., 2000) conform căreia copiii infractorilor adoptați în familii integrate social devin infractori. Cercetăriile ulterioare înlătură motivațiile pe care se bazează aceste teorii. Claire Valiér (1998, apud Hollander, 1922
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
există. Omul moștenește anumite tendințe spre reacțiune, adânc înrădăcinate, care sunt în ceea mai mare parte egoiste și care vin în contact cu spiritul său gregar" Astfel, se poate vorbi de moștenirea unor structuri psihice care pot favoriza conduita criminală. Ereditatea înseamnă transmiterea însușirilor și caracterelor fizice, psihice de la părinți la copii prin mijlocirea plasmei germinative. Cercetarea rolului eredității asupra criminalității s-a facut prin mai multe metode: metoda cercetării cromozomiale, metoda genealogică, metoda gemenalogică. Metoda cercetării cromozomiale La organismele superioare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care vin în contact cu spiritul său gregar" Astfel, se poate vorbi de moștenirea unor structuri psihice care pot favoriza conduita criminală. Ereditatea înseamnă transmiterea însușirilor și caracterelor fizice, psihice de la părinți la copii prin mijlocirea plasmei germinative. Cercetarea rolului eredității asupra criminalității s-a facut prin mai multe metode: metoda cercetării cromozomiale, metoda genealogică, metoda gemenalogică. Metoda cercetării cromozomiale La organismele superioare materialul genetic este concentrat în nucleul celulelor germinale, mai exact în cromozomi. Fiecare cromozom este constituit din ADN
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
exclusiv caracterele paterne ale unui tată criminal sunt de 1: 8.388.608 (Rostand, J., 1996). De aici rezultă o consecință importantă: delincvența nu implică prezența unei gene specifice, dar s-a demonstrat corelația dintre anumite accidente cromozomiale și delicvență. Ereditatea poate însemna doar o anomalie biochimică care perturbă relațiile individului cu mediul său. Comportamentul antisocial este o formă de manifestare a unei tulburări organice. Accidentele cromozomiale care determină un astfel de comportament sunt după Maximilian C. (1979, pp. 45-59): * Femeile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]