5,606 matches
-
declanșarea unor alunecări de teren, în bazinele superioare ale văilor tributare Rasnicului și Desnățuiului), datorită cărora se semnalează o înaintare regresivă a acestor văi, în general puțin evidentă față de aceea exercitată de afluenții Drincei, favorizați de baze locale de eroziune mult mai joase. Dealurile Drincei, se află la vest de subunitatea precedentă, cu care intră în contrast prin valorile ridicate ale densității fragmentării și energiei reliefului, de unde și amploarea proceselor actuale de modelare. Relieful de cuestă este pus în
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
ale densității fragmentării și energiei reliefului, de unde și amploarea proceselor actuale de modelare. Relieful de cuestă este pus în evidență de versantul estic semicircular al Drincei, în care se adâncesc văi obsecvente (Petra, Drăgoicii, Dobra), marcate de o puternică eroziune torențială în bazinele de obârșie și frecvente alunecări de teren. Dealurile Balota - Stârmina, reprezintă partea de nord-vest a piemontului, puțin extinsă în suprafață, constituită din roci aparținând tuturor etajelor și subetajelor pliocenului existente în regiune. Două elemente trebuie scoase în
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
luvisolurile și molisolurile, la care se adaugă în zonele de luncă solurile aluviale. Fertilitatea medie-ridicată a solurilor permite utilizarea agricolă acestora, în special pentru cultura cerealelor. Utilizarea pe scară largă a solurilor în agricultură a dus la o intensificarea a eroziunii, astfel se impune aplicarea unor agrotehnici antierozionale și executarea unor lucrări de combatere și stabilizare a proceselor geomorfologice. Condițiile pedogenetice zonale din cuprinsul Podișului Getic sunt favorabile formării și dezvoltării solurilor argiloiluviale brune luvice și solurilor luvice. Numai spre limita
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
I01 specii invazive non-native (alogene) A2. Detalii Au fost identificate în sit și în proximitatea lui 3 specii invazive: Pteridium sp., Asclepias syriaca, și Ambrosia sp. Cod Parametru Descriere A1. Presiune actuală K01.01 Eroziune A2. Detalii Zone cu martori de eroziune, rigole și ravene pe suprafețe cu panta mai mare de 15 grade (mai ales în zona drumurilor forestiere) ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra ariilor naturale protejate Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
I01 specii invazive non-native (alogene) A2. Detalii Au fost identificate în sit și în proximitatea lui 3 specii invazive Pteridium sp., Asclepias syriaca, si Ambrosia sp. Cod Parametru Descriere A1. Amenințare viitoare K01.01 eroziune A2. Detalii Zone cu martori de eroziune, rigole și ravene pe suprafețe cu panta mai mare de 15 grade ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact 5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 21 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
selectează în principal numai anumite plante și anumite părți aeriene pentru hrănire, conducând la scăderea diversității pajiștilor, în timp ce țestoasele consumă un număr destul de mare de plante, deci au un regim de hrană variat, copitele caprelor conduc la eroziunea solurilor, ceea ce duce la degradarea habitatelor, iar blana caprelor este o metodă cunoscută de transmitere a plantelor invazive și a speciilor ruderale, ceea ce conduce la ruderalizarea habitatelor și degradarea lor. Habitate parțial degradate au fost observate în zonele
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
asupra tipului de habitat > Medie dacă ne referim la: G01.03 vehicule cu motor; I01 specii invazive non-native (alogene); > Scăzută dacă ne referim la: A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor; B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi); H05.01 gunoiul și deșeurile solide; K01.01 eroziune; K04.02 parazitism; F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general G.9. Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat > Similar cu ceea ce s-a descris la punctul G.8, la care se adaugă: Scăzută dacă luăm în considerare: K04 Relații interspecifice ale
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
actuale asupra tipului de habitat > Medie dacă ne referim la: G01.03 vehicule cu motor; I01 specii invazive non-native (alogene); > Scăzută dacă ne referim la: A04.02.02 pășunatul neintensiv al oilor; B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi); H05.01 gunoiul și deșeurile solide; K01.01 eroziune; K04.02 parazitism; F04 Luare/preleva re de plante terestre, în general G.9. Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat > Similiar cu ceea ce s-a descris la punctul G.8, la care se adaugă: Scăzută dacă luăm în considerare: K04 Relații interspecifice
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
un element neproductiv cu o suprafață de 3000 mp. Suprafața eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha. ... 12.9. Terase Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive și sunt amenajări de îmbunătățiri funciare/construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălțime minimă 1 m și lățime minimă 3 m. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă
GHID INFORMATIV din 2 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274232]
-
un element neproductiv cu o suprafață de 3000 mp. Suprafața eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha. ... 12.9. Terase Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive și sunt amenajări de îmbunătățiri funciare/construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălțime minimă 1 m și lățime minimă 3 m. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă
ANEXĂ din 30 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274261]
-
sisteme biotehnologice inovative, utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin măsuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinărilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pentru culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
sisteme biotehnologice inovative, utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin masuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinirilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pt culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
și vegetație; etc Fenomenele climatice și hazardele naturale asociate acestora care vor fi luate în calcul pe parcursul tuturor etapelor activităților prevăzute în cadrul acestei acțiuni, inclusiv pentru activitatea economică asociată investiției productive sunt: ploile torențiale, valurile de căldură, inundațiile, eroziunile pluviale, alunecările de teren etc. Vor fi luate în considerare atât efectele schimbărilor climatice din prezent, cât și cele din viitor. Soluții specifice vor fi puse în aplicare în cazul în care sunt identificate probleme în ceea ce privește adaptarea
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. Cuprinde complexul de roci eruptive unice prin forma și frumusețea lor și care s-au format prin modelare eoliană, dezagregare fizică și eroziunea aglomeratelor. Rezervația naturală 2.480 Rezervația Naturală Lacul Iezer, cu o suprafață de 322 ha, este un lac de baraj natural alimentat de pârâul Puturosu și înconjurat de tufărișuri de jneapăn, ienupăr pitic și smîrdar. 1.3.1. Bazele legale Interesul pentru conservarea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
and Seghedi, 2005; Seghedi et al., 2005, 2017, date nepublicate): A. 10,5-8,5 Ma. Cele mai vechi roci aparțin unor roci intruzive, subvulcanice (simbol IN pe schiță) de-a lungul unei fracturi orientate NV-SE; Aceste corpuri au fost exhumate prin eroziune în timpul Pliocen-Cuaternarului. Ele au fost datate intre 10,5-9,5 milioane de ani. Corpurile intruzive subvulcanice de la Strunioru -(1885 m) și Bistricioru- (1989 m) reprezintă astfel de intruziuni de mari dimensiuni situate în partea de nord-vest a masivului vulcanic. Activitatea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
mai înalte vârfuri, de unde coboară radiar către centru. Călimanul domină regiunile înconjurătoare, înălțându-se deasupra Munților Bârgău și a dealurilor din Podișul Transilvaniei. Denivelarea și individualizarea Călimanului sunt accentuate prin prezența depresiunilor formate în roci mai puțin rezistente, de eroziune, Toplița, Stânceni, Neagra, Lunca Bradului, Răstolița în Defileul Mureșului; Drăgoiasa, Bilbor și Secu la est; Țara Dornelor, la nord. Defileul Mureșului - limita sudică, este un culoar desfășurat între Toplița și Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Dornei. Partea cea mai înaltă a masivului constituie domeniul pășunilor alpine, cu izvoare abundente și viață pastorală relativ dezvoltată. Eroziunea fluvială foarte activă, dezagregările intense și glaciațiunea pleistocenă au modelat formele vulcanice inițiale. Craterele au fost distruse prin prăbușiri și eroziune, prezentând, în cazul calderei, diametre de până la 10 km, iar văile s-au adâncit cu circa 800 m. Versanții Masivului Călimani au aspecte foarte variate. Cel nordic, spre izvoarele Dornei și ale Negrei Șarului, este mai fragmentat, mai abrupt
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
altitudinea de 1850-1.900 m apar două căldări mai mici, sub Pietrosu, trei căldări situate la înălțimea de 1870 m. Un peisaj inedit este acela modelat în vulcanoclastite, care acoperă mari suprafețe. Acestea au generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activă reușind să modeleze materialele rezultate din erupții explozive. Pe alocuri, "răsar" stânci uriașe de 4050m înălțime, constituite din elementele rotunjite, cu mărimi variabile. Adesea pot fi văzuți pereți verticali puși în evidență prin apariția crăpăturilor ce
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
lungime de circa 15 km, reprezintă un promontoriu îndreptat spre Vatra Dornei care separă cele două bazine ale Țării Dornelor, Cetatea Tămăului, Dragonii din Pietrele Roșii, Doisprezece Apostoli și Lucaciu. Tipul acesta de relief a luat naștere prin acțiunea de eroziune exercitată de apele de șiroire și de cele cu regim torențial care au reușit, de-a lungul timpului, să fragmenteze rocile vulcanoclastice, la acest proces adăugându-se dezagregarea termică, inclusiv cea prin îngheț- dezgheț datorată apei din fisuri și diaclaze
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Geambașu, 1981, a menționat faptul că din 3.780 ha de jnepenișurile în Călimani, 600 de ha au fost distruse în mare parte din cauza incendierilor în scopul întinderii pășunilor. Prin distrugerea acestora, stațiunile suferă evidente procese de degradare, de la eroziune pe terenuri în pantă, la stagnarea apei pe suprafețele orizontale, reactivarea depozitelor grosiere de pantă. De asemenea, este dereglat regimul hidrologic, este favorizată dispariția unor nișe ecologice, este modificat peisajul. Ca o concluzie, se propune declararea acestor fitocenoze monumente ale
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
a fost înregistrată specia, există o exploatare forestieră și o rampă pentru depozitarea buștenilor care afectează habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă. Activitățile din această zonă determină: modificări ale turbidității și compoziției apei; generează fenomene de eroziune care afectează habitatele din aval. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei: Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. D01.02 Drumuri, autostrăzi Drumuri forestiere bine întreținute, circulate, mai ales în sezonul estival. Prezența căilor de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Activități silvice Exploatarea forestieră afectează habitatul forestier, zonele de lizieră și habitatele adiacente, prin tăierea, transportul și depozitarea arborilor în zonele de lizieră. Aceste acțiuni degradează habitatul speciei prin: micșorarea/fragmentarea suprafeței habitatului; distrugerea vegetației; modificarea configurației terenului; apariția fenomenelor de eroziune; apariția poluării. Toate modificările afectează supraviețuirea speciei. Au fost observate exploatări forestiere sau urme ale acestora în apropierea locurilor unde a fost înregistrată specia. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei: Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
în vigoare cu privire la interdicțiile de construire în zonele inundabile și de protecție a lacurilor de acumulare și nu pot solicita despăgubiri pentru lipsire de folosință sau executarea unor lucrări de protecție, apărare și consolidări de mal în cazul eroziunilor provocate de valuri și regimului de exploatare a acumulărilor. (5) Este interzisă emiterea autorizațiilor de construire pentru imobilele situate parțial sau integral în zona de protecție a lacurilor de acumulare. Articolul III Exceptarea de la obligația achitării tarifului de utilizare
LEGE nr. 207 din 1 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285127]
-
12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole GAEC 4 - Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă Solul (protecție și calitate) GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă Biodiversitate
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
pe care le desfășoară trebuie să dețină astfel de documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei 2. Sunt interzise lucrările solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V), indiferent
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]