2,756 matches
-
unul de pe malul celălalt - că a văzut că cineva e la apă -, a venit peste sloiurile de gheață cu o barcă. M-a scos din apă, am ajuns pe mal. S-a tras o rachetă de semnalizare, a venit o escortă, m-au dus la colonie și în felul acesta am scăpat. Și prin câte alte situații de acest gen n-am mai trecut!? Dumnezeu a avut grijă, a întins mâna asupra mea și m-a protejat. C. I.: Aveați norme
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un soldat, pe nume Brânză. Eu aveam niște mustăți așa mari lăsate și poate că eram mai mare decât Brânză cu doar câțiva ani, dar el făcea către mine: "Băi, moșule, stinge dracului focul ăla c-o să vină șeful de escortă și mă bagă la izolare la noapte!" "Măi, nepoate - i-am răspuns eu, care eram foarte bătrân -, nu vezi că sunt bolnav!?" " Te văd că ești bolnav, cum să nu te văd? Dar dacă vine șeful de escortă stau la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
șeful de escortă și mă bagă la izolare la noapte!" "Măi, nepoate - i-am răspuns eu, care eram foarte bătrân -, nu vezi că sunt bolnav!?" " Te văd că ești bolnav, cum să nu te văd? Dar dacă vine șeful de escortă stau la izolare la noapte și, cine știe?, nu numai la noapte!" "Lasă-mă măcar să fac ceaiul ăsta!" "Bun, fă ceaiul și stinge odată focul, că mă pui pe mine pe jar!" Un soldat, un băiat foarte bun, soldatul Brânză
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sărit în apă s-o descâlcească dar când a ieșit era total schimbat ca atitudine și dispoziție. El era un bărbat cu bună dispoziție permanentă, cântând mai mereu câte o arie de operetă - firește, pe unde-i permiteau soldații din escortă -, cu un zâmbet permanent pe figură. Cum vă spuneam, a ieșit din apă cu o tristețe inexplicabilă. "Măi, Loredan, ce s-a întâmplat cu tine, de ce ești trist omule, ce s-a întâmplat în apă? Te-a mușcat vreun pește
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am spus nimic, am tăcut din gură. Asta era pe la ora două și jumătate și m-au ținut până la ora zece, când am plecat de acolo, numai într-o panică și sub amenințări. Ori gardianul, ori brigadierul, ori șeful din escortă, ori vreun soldat din escortă îmi tot repetau: "să vezi ce-o să-ți facă!" Eu eram tânăr, credeam toate prostiile, toate anomaliile. C. I.: V-a lovit cineva? S. M.: Nu, n-am mâncat bătaie, v-am mai spus. Când ne-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din gură. Asta era pe la ora două și jumătate și m-au ținut până la ora zece, când am plecat de acolo, numai într-o panică și sub amenințări. Ori gardianul, ori brigadierul, ori șeful din escortă, ori vreun soldat din escortă îmi tot repetau: "să vezi ce-o să-ți facă!" Eu eram tânăr, credeam toate prostiile, toate anomaliile. C. I.: V-a lovit cineva? S. M.: Nu, n-am mâncat bătaie, v-am mai spus. Când ne-am întors seara la ora
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
închisoarea, adică drept pedeapsă ori carceră ori înapoi la penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă minte și el". Da, bine! Rămâi aici între porți!" Eu am rămas între porți, brigada a plecat la dormitoare iar brigadierul și cu Petrică Burchișan au intrat în camera de gardă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă minte și el". Da, bine! Rămâi aici între porți!" Eu am rămas între porți, brigada a plecat la dormitoare iar brigadierul și cu Petrică Burchișan au intrat în camera de gardă. Iar acolo în camera de gardă ce-or fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
brigadă, printre care și eu și Aurel. Că de!, lucrasem pe post de cioplitori de piatră și de acum asta era meseria noastră. Și tot așa căram pietre. Erau însă și zile când nu ieșeam la muncă pentru că nu aveam escortă. Ieșeam ultimii din colonie, eram 17-18 oameni. Mi-am zis: "ce să umblu eu prin colonie fără rost!?" M-am dus la bucătărie să fac treabă. Azi oleacă, mâine oleacă, m-am împrietenit cu ăia de la bucătărie. Eu, prost la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Puiești!" "Păi, fratele mamei a avut uleiniță la Puiești!" "Cine, conu Ștefan?" "Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine, ne duceam la moară, la alimente... Bineînțeles că se trăia foarte bine, nu te întreba nimeni nimic. Dar caporalul care ne escorta pe noi era un bețiv ordinar. Bea câte jumătate de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și ne-a prins comandantul că a aruncat pistolul de l-a luat de la poartă și nu-l avea, că-l aruncase în mașină. C. I.: Cine era comandant? S. M.: Unul care era evreu pe jumătate, metis, îl chema Lazăr. Escorta noastră a răspuns imediat: "Nu-s ei de vină, ci eu!" Iar comandantul a zis: "Hai, plecați să nu vă mai văd!" Dar noi ne țineam și de alte prostii, pentru caporalul Tudorică: mai vindeam din marfă. Ne-au prins
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am dat în primire ce-am avut eu și gata, ne-au dat drumul. Din 17, numai doi am plecat la gară. Restul au plecat la penitenciarele de unde erau veniți ca să-și ia bagajele, dar s-au dus tot cu escortă. Și ce să vezi, nea Tudorică îmi zice: "Ne întâlnim la Dorobanțu!" Și ne-am întâlnit și am băut și am petrecut și am scăpat și trenul până la urmă. Și dacă mă întrebi și azi, de unde-i Tudorică?, nu știu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să-mi spună, ba l-am luat și eu la întrebări, mi-a povestit de două ori și atunci mi-am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la stânga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără îndoială, timp să „vină la pescuit” (p. 286). La arestările făcute noaptea au fost cruțați câinii din gospodării, ademeniți cu carne și momeală (p. 239), în timp ce, sub pretextul fugii de sub escortă, oamenii erau omorâți în păduri, administratorii închisorilor fiind grijulii să le parvină hainele celor asasinați (p. 328). Au fost situații când familiile celor uciși au primit, abia după mulți ani și insistențe, actele de deces, „fabricate” chiar în dublu exemplar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fi păzit. De remarcat că autoritățile i-au evacuat numai pe evreii din acele sate, nu și pe români. Femeile au fost duse pe jos, fără hrană, la Iași; pe drum au fost jefuite de țărani, iar comandanții soldaților din escortă le-au maltratat. Întreaga avere a evreilor din toate satele - casele, gospodăriile auxiliare, magaziile, furajele și tot ce se putea lua - a fost furată de către vecini. Evreii din satul Copou XE "Copou" , cam 300 la număr (acest sat, care la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au fost Închiși În magazie sub paza jandarmilor, Șerban XE "Șerban, Petru" a ordonat, după afirmațiile sale, să li se dea apă „pentru a se spăla de sânge și de băut”97. Imediat după aceea evreii au fost evacuați, sub escorta unei patrule de jandarmi, la Chestură „pentru cercetări”, inclusiv cei trei evrei În agonie și cel cu ochiul scos. Șerban XE "Șerban, Petru" nu s-a Întrebat nici atunci și nici după aceea ce s-a Întâmplat cu evreii la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe salariații Căilor Ferate - directori, funcționari, muncitori - Îndeplinindu-și fiecare munca lui, alergând pe peroane cu formularul corespunzător pentru transportarea „jidanilor”, cum s-a notat În rubrica „felul Încărcăturii” (vezi infra), coordonând transportul cu stațiile apropiate, așteptând șefii polițiștilor din escortă, avizul delegatului Marelui Stat-Major În gară, telefoane de la comandanții de pe raza gării - comandantul postului de poliție, comandantul gărzii, comandantul militar al gării ș.a. -, toate acestea concomitent cu respectarea orarului de mers al trenurilor obișnuite și verificarea meticuloasă a pasagerilor sosiți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
germană pentru a ne conduce până la Chestură”. Groparii nu știau ce se petrece În oraș, iar despre pogrom aflaseră de la soldații germani. În drum spre Chestură au văzut „cadavre și oameni bătuți pe toate străzile pe care am trecut”26. Escorta germană și intervenția ofițerului german pe lângă patrula românească de a trimite groparii Înapoi la muncă din cauza amplasării bucătăriei În apropierea cimitirului a salvat viața groparilor evrei: la Chestură au primit imediat permisii de circulație, fiind trimiși Înapoi la muncă. „Am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nu satisfăceau cereri absurde; lupte pe viață și pe moarte pentru orificiile de aerisire și În jurul ferestrelor astupate, care au creat grămezi de cadavre și au provocat sufocarea celor slabi și răniți; focul tras direct În interiorul vagoanelor de către polițiști din escortă și soldați În trecere; Încercările de evadare care s-au terminat Întotdeauna prin zdrobire pe linii sau prin Împușcare; și, În cele din urmă, slăbiciunea totală a trupului și a sufletului, care a stins dorința de a trăi, speranța de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
orășel din județul Ialomița XE "Ialomița" (de aici numele Călărași-Ialomița, XE "Călărași-Ialomița" pentru a-l deosebi de Călărași-Lăpușna XE "Lăpușna" din Basarabia XE "Basarabia" ). Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" l-a numit pe sublocotenentul Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" comandant al escortei 100. Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , declara un consilier juridic la Curtea de casație, „nu s’a manifestat a fi cuzist, legionar sau antisemit”, și ăsta era adevărul 101. Magistratul Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a lucrat la Procuratura Tribunalului din Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
jandarm. Ordinele care interziceau jandarmilor să fie umani - și chiar să vândă apă - au fost date atât de Triandaf, XE "Triandaf (locotenent)" cât și de adjunctul său, plutonierul Anastasie Bratu XE "Bratu, Anastasie" : „El a spus la o parte din escortă că nu-i voie să se dea apă sau mâncare și așa este ordin și să ținem socoteală că e timp de război și se pedepsește aspru care calcă șordinulț”109. Se pune Întrebarea: cine i-ar fi putut ordona
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
păzit de un număr de gardieni publici”126, și mai târziu a aflat că vagoanele n-au fost deschise, iar evreilor nu li s-a dat nici apă, nici pâine ( În anchetele ulterioare, el a adăugat prezența unor germani În escorta trenului și În diferite stații). Este adevărat, a auzit din toate vagoanele țipete, „să li se dea apă și să fie scoase cadavrele”, și el a fost acela care a ordonat deschiderea vagoanelor și să se dea evreilor apă la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
supraviețuitorii evrei... până la Roman XE "Roman" a durat parcursul vreo 2 zile și vreo 2 nopți, În care timp nu s’a permis deportaților aflați În vagoane să li se dea apă sau alimente, aceasta din ordinul dlui comandant al escortei”. La Întrebarea anchetatorului a răspuns că Într-adevăr a văzut un evreu sărind de la fereastra mică „drept pe linia ferată, fiind tăiat În două de către trenul nostru”. Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" era „Înarmat cu un pistol pe care-l purta
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Târgul Frumos" . Apa - ca și germanii - a apărut retroactiv, la proces. Iar pâinea, pe care primarul târgului a Încercat să susțină că a avut grijă să o dea evreilor a fost Împărțită, Într-adevăr, dar nu evreilor, ci jandarmilor din escortă, după cum a mărturisit polițistul trimis s-o aducă În gară134. Vin țiganii Cu cât s-au deschis mai multe vagoane, cu atât a crescut numărul morților care se găseau În ele, a pus primarul Totoescu: XE "Totoescu" . „În anumite vagoane
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]