1,259 matches
-
Contiguitatea nu împiedică discutarea oarecum separată a părților componente, pentru a percepe mai bine întregul, fără a-l neglija nici un moment. Examinarea pieselor se face în numele mașinăriei. Chiar detestatelor "cronici de ocazie", Sebastian le spune "literatură", desigur și în sensul etimologic al cuvântului: scrierea unui text strict formal, tot ce se scrie referitor la o problemă sau un anumit domeniu. Mai trebuie menționat că se resimte, cu voie sau fără voie, "mâna" scriitorului Sebastian și în articolul gazetarului de opinie, în afara
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
anume expresivitate involuntară a registrului popular-arhaic folosit de autori). Dicționarele noastre, care și-au impus de mai multă vreme principiul de a nu explica, de a nu da decît informații indirecte asupra evoluției sensurilor și de a furniza în secțiunea etimologică doar sursa imediată, omit narațiunea indispensabilă, care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
și nici în alte dicționare curente (cum nu le-am putut verifica pe toate, evit aici generalizarea). Doar în dicționarul lui Tiktin, de la începutul secolului, reeditat de Paul Miron cu adăugiri (1986-1989), poate fi găsită formă lexicala, dar cu sensul etimologic "prietenie" (care se găsește în rusă, ucraineană, sîrbă), ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice de la numele propriu de produs (marca, firma) la un nume
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
credință, rugăciune, și făcătorii de timp. Partea a doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu note de subsol, despre colinde, dă exemple, pe zone și datini. Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea colindei (corindă, horindă) din horă, de citit cu aplecare și cu
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
limbi; radio a rămas cu vocala finală din etimon, primind totuși un u în articulare și în terminația de plural (radioul, radiouri). Tiparele prototipice de accentuare din română - dar, probabil, și modelul termenului german Radio (accentuat: Rádio), indicat de secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural, în vreme ce forma de bază a fost tot mai des accentuată pe silaba inițială
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
să adopte unele fonetisme „străineze” (vorba lui Luca Pițu): ü, ö... L. N.: Și atunci? Ș. F.: Știu și eu că asta-i veilleuse-a românească și că nu avem alternativă. Veieză, totuși, ar suna mai bine. Ideală (și fonic, și etimologic) ar fi, însă, forma propusă de Ion Vinea, prin ’914, fără urmări: vegheză! L. N.: Să revenim în camera de lucru... Este de neuitat refrenul „Doamnelor golance, domnilor golani”! Ce a rămas, oare, din incontrolabilul elan al celor dintâi ani
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
mari descoperiri ale vieții moderne, esențiale pentru comoditatea traiului - au lăsat urme interesante în limba română. Exemplul cel mai bun pare a fi termenul flit, înregistrat în DEX cu definiția "insecticid folosit contra muștelor, țânțarilor, puricilor etc.", însoțită de indicația etimologică "denumire comercială". În mod previzibil, Dicționarul academic (DA, tomul II, F-I, apărut în 1934) nu înregistra cuvîntul; dicționarul-tezaur își respecta astfel principiul de a ignora împrumuturile recente, adesea efemere, și de a aduna în paginile sale în primul rînd
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
13.12.2006); "George Vintilă "flituit" în adolescență!" (Suceava News, 28.09.2007), "Milică, flituit pe motiv de Băsescu" (Ziarul, 27.06.2006) etc. Între atîtea exemple figurate, e o surpriză să mai întîlnești în textele contemporane cîte o utilizare etimologică, în care flit să fie folosit ca denumire generică pentru un insecticid, eventual reactualizată prin numele unui produs mai recent: "eu așa am scăpat. Dar am dat și cu flit (raid) la greu... Dai cu Flit prin toate încăperile, pe la
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
de o confuzie reală). În internet circulă deja glosări, explicații și ilustrări ale formei - „Ice Age 3 rulează (i.e. rules)" (teampit.wordpress.com); „Ai fost, bă, la concertu' de aseară cu Iris ?- Clar, Iris rulează! (dicționarurban.ro) -, discuții semantice și etimologice și chiar reacții de enervare: „ ce, măi copii? Țigarete, clătite? Vai de viitorul țării, cu puștanii ăștia care nu știu nici limba română, nici engleza..." (tpu.ro). Echivalarea pur formală rules-rulează este întărită de o serie de apropieri semantico-pragmatice care
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale unor amatori convinși că pot reconstitui limbi originare, limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
cu variantele lor regionale și socio-culturale, care au putut influența la un moment dat limba română. Colaborarea specialiștilor încearcă să compenseze raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
de cuvinte", deci neinteresantă din punctul de vedere al tehnicii lexicografice. Totuși, dacă ceea ce urmărim nu e atît progresul științei lingvsitice, cît atestarea limbii vorbite și efortul de formare a unei limbi de cultură, textul devine foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
salveze prin ipoteza unei origini latinești (din involvere), care nu a fost acceptată de specialiști. În DA, i se indică o lungă serie de sinonime populare și regionale: bruș, boboloș, cocoloș, blucă, boț, bulz, lostopană, colcov etc. Recent apărutul Dicționar etimologic al limbii române (A-B, 2011) trece în revistă soluțiile propuse și constată că pentru bulgăre nu există, încă, nicio explicație mulțumitoare.
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
se specializeze cu un sens impropriu, ilogic, dar tot mai răspîndit. Cred că mulți dintre vorbitorii limbii române au constatat că există în uzul curent opoziția plat / mineral, în care mineral e interpretat ca "gazos", "efervescent" etc.: sens total nemotivat etimologic, dar ilustrativ pentru căile imprevizibile ale evoluțiilor semantice. Povestea e simplă și ține de istoria obiectelor, a produselor: pe piața românească, pînă în 1989, apa minerală era exclusiv (sau aproape exclusiv?) carbogazoasă; una din experiențele comice trăite de mai mulți
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
să provină dintr-o contaminare recentă cu engleza, în care același concept („spațiu secret, al pregătirilor sau al detaliilor ascunse ale unei acțiuni”) este exprimat prin formulă behind the scenes. E totuși posibil să fi acționat și o difuza conștiința etimologica, care a permis actualizarea sensului originar al fr. coulisse, intrat în română în secolul al XIX-lea. Sensul vechi din română este omis în DEX, dar apărea în Dicționarul limbii române, Litera C (1940): „bucată de pânză pictată și întinsă
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
90, când a fost folosit într-un reportaj; majoritatea vorbitorilor nu-l cunoșteau, așa că zai și barjă au devenit, pentru scurtă vreme, termeni la modă și obiect de ironii publicistice. Substantivul zacherlină, cuprins și în DEX, primește aici o explicație etimologică; nu e însă înregistrată expresia, probabil de circulație foarte limitată, evocată de Andrei Pleșu într-un articol mai vechi (a da cu zacherlină-n proști). E instructivă (pentru evocarea vieții cotidiene în textele vechi românești) succesiunea de citate în care
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
din pușcărie, pe care ei le consideră inumane" (HotNews, 16.09.2006). Pușcărie e un cuvînt destul de vechi, din familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar fi devenit
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar fi devenit un tipic loc de detenție (Tiktin); Ciorănescu, în schimb, înclină să creadă că e vorba de o metaforă în
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
dobîndă) pînă la astrágaloi (jocul cu arșicele) și hestíasis (ospăț public), cititorul e trecut printr-o lecție de cizelare verbală la capătul căreia interesul pentru limba română crește proporțional, căci intuiești că, dacă spiritual ruptura de greci e patentă, afinitățile etimologice rămîn latente. În fine, un alt exemplu de inadecvare la tiparul modern: pentru elini, munca nu era doar o corvoadă care îți omora timpul, luîndu-ți răgazul de a contempla frumusețile creației, dar pe deasupra era un act umilitor, hărăzit îndeobște sclavilor
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]