2,623 matches
-
valori ale trecutului. Așadar, avem de-a face cu un pasionat om de cultură, care și-a dedicat întreaga viață idealului de cunoaștere a trecutului istoric, a tradițiilor și obiceiurilor populare. A fost un excelent colecționar al obiectelor arheologice și etnografice. Fiecare dintre noi am urmat drumuri diferite în viață, dar oriunde a mers învățătorul COSTACHE BURAGA a luat cu el câte ceva, de la fiecare, neuitând să-și iubească semenii. El a știut să adulmece frumusețea vieții, deslușindu-i cele mai adânci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare“ din Vaslui. Directorii acestei prestigioase instituții de cultură, profesorii Constantin Popescu și Ioan Mancaș, precum și muzeograful Doina Rotaru, s-au zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
muzeu, datată de aproape 300 de ani, să rămână acolo pentru sat. Dar lucrurile au luat o altă întorsătură după moartea sa. Majoritatea pieselor de mare valoare au dispărut iar celelalte care au rămas s-au degradat, în special partea etnografică și manuscrisele, acestea din urmă măcar de le-ar fi publicat poate că ar fi dăinuit. Parcă presimțind că munca sa de peste șaptezeci de ani se va evapora în neant, tata scria: ,, Că mult prea adâncă și nemăsurată e ceața
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Ioan Lahovari, General C.I.Brătianu și Grigore Tocilescu, Marele dicționar geografic al României, 1902 Nouveau petit Larousse ilustre`, 1935 Zach C. Panțu, Plantele cunoscute de poporul român, 1929 I.Simionescu, Flora României, 1939 S.Fl. Marianu, înmormîntarea la români, studiu etnografic, 1892 Josif Popovici, Dialectele române din Istria, 1909 Karl Weigel, E Ikon Epamanikon A Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anul 1929 și au avut 10 copii. Grijile pe care le presupune o familie atât de numeroasă nu i-au împiedicat însă să-și dedice peste 40 de ani din viață pentru constituirea unei colecții care cuprinde mărturii arheologice, numismatice, etnografice, de o certă valoare, ce relevă evoluția culturii materiale și spirituale a oamenilor din zonă. între anii 1970-2001, învățătorul Costache Buraga împreună cu soția sa, care i-a fost un permanent sprijin, a pus bazele, în casa lor, a uneia dintre
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Sfântului Niceta, o constituie Poemele XVII și XXVII ale Sfântului Paulin de Nola. Stilul poetic folosit de Paulin, spre a-și exprima dragostea față de un prieten drag, îngreuiază descifrarea faptelor istorice, dar nu le exclude. Dincolo de acest inconvenient, indicațiile geografice, etnografice și bisericești erau cunoscute lui Paulin, fără îndoială, din relatările lui Niceta, care i-a vorbit mult despre activitatea sa misionară atât în dreapta cât și în stânga Dunării, precum și despre călătoriile sale ecumenice. Sfântul Paulin a fost impresionat de activitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
un ecou asupra zilelor când poetul reflecta asupra destinului Basarabiei, la 1878. "Eminescu observă C. Jornescu și C. Petrescu nu a fost jurist și nu poate fi considerat ca atare, însă datorită gândirii sale integraliste, conceptele și ideile juridice, politice, etnografice, sociale și economice constituie un tot organic, un sistem de noțiuni, gânduri și instituții închegate."122 Să nu ne întrebăm de ce un specialist în drept de talia avocatului Titu Maiorescu n-a fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a fost făcută de România prin intermediul lui Nicolae Titulescu și nu s-a materializat. 42 A fost folosită ca rută a transhumanței. 43 Este o caracteristică întâlnită și în lungul Dunării: Sucidava, Singidunum, Drobeta. 44 Nu întâmplător, dintr-o perspectivă etnografică, sud vestul Transilvaniei și Banatul au păstrat afinități cu spațiul central și vest balcanic (inclusiv dinaric). 45 Multă vreme Dejul a concurat regional Clujul, valorificându-și poziția de la confluența Someșelor. 46 Până la trasarea căii ferate, valea superioară a Prahovei era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
128 Este cazul numelor de genul Vlahos sau Vlahopol. 129 Se aproximează la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua de azi s-a menținut denumirea zonei Valașco Mezirecie. 134 Chiar dacă vorbesc o limbă slavă, aceste comunități sunt cultural etnografic mai apropiate de români. 135 Pot fi întâlnite frecvent nume ca Măgura, Chicera și derivate de Pietrosul, Rotundul etc. În Transcarpatia, toponomia majoră este vest slavă, mai precis slovacă. 136 Avem în vedere trăsăturile folclorice. 137 Mai târziu, în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
empirice este observarea participativă, prin care antropologia - ca „autocunoaștere” umană - răspunde cerinței de „transcendere a lumii «obiectului» de cunoaștere” (acesta „împărtășind aceeași condiție existențială” cu cercetătorul, ca „subiect” de cunoaștere). Devenită (cu B. Malinowski, 1922) un „ingredient obligatoriu” al metodologiei etnografice a antropologiei, observarea participativă include învățarea limbii vernaculare și adoptarea modului de viață local, în completare cu folosirea interviurilor nestructurate și a informatorilor-cheie (citarea unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă de factori de „control al calității datelor comparate” (cf. Raoul Naroll, 1973), includ participarea etnografică, învățarea limbii și descrierea precisă a trăsăturilor culturale (toate acestea fiind, de fapt, convergente cu observarea participativă). În planul „condiției conceptuale”, autorul pune în lumină trei noțiuni majore ale disciplinei, constitutive demersului teoretic al acesteia, și anume: cultura, personalitatea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau arii de specializare ca antropologia economică, antropologia politică, antropologia religioasă etc. Deși adoptat în opoziție cu interpretarea „superorganicistă” a culturii promovată de A.L. Kroeber, conceptul de personalitate (rezultat în primul rând din uzul unei terminologii psihologice în textele etnografice) se dovedește „cosubstanțial” cu cel de „cultură” (într-o formulare pe care Anthony C. Wallace o adaptează, în 1961, la definiția dată culturii de Tylor). Ca atare, „personalitatea” este abordată în antropologie într-un mod „integrativ” (ca „structură a personalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
disciplinei la Centrul Rainer (1964) și cu problematica rural-urbană a antropologiei românești (abordată de o manieră „integralist-dinamică”, în contextul „ecologic, idiosincratic, și sociocultural” al județului Argeș). Cele două „stații-pilot” de la Berevoiești și Câmpulung-Muscel intră într-o rezonanță nativă cu metodologia etnografică a antropologiei culturale, așa cum studiul orientărilor de valoare din România în raport cu datele adunate de Eugene P. Banks (pentru Iugoslavia) și Zdenek Salzamann (pentru Cehoslovacia) se situează într-o perspectivă comparativă la fel de relevantă pentru practica internațională a disciplinei. Cartea profesorului Geană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
zilnice. Am discutat deja despre superficialitatea primei afirmații. Nici a doua și a treia nu îmi par întru totul conforme realității, așa cum o percep eu și cum reiese din diferite date pe care le voi invoca, dar și din descrierea etnografică a celor trei studii de caz, ca și a altor evenimente din viața de zi cu zi menționate în carte. Mai exact, contest prima parte a fiecăreia dintre afirmațiile doi și trei. Valul 1999-2001 al European Values Survey/World Values
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a CA. Activitatea cognitivă distribuită este urmărită în practica obișnuită a ședinței CA. 4. Metoda și procedura de studiu Metoda utilizată, observarea directă, participativă, a fost ghidată de ceea ce Hutchins (1995a) numește „etnografie cognitivă”. Pentru înțelegerea naturii cognitive a metodei etnografice, reamintim că în metodologia cogniției distribuite unitatea de analiză nu este individul, ci sistemul cognitiv sociocultural. Când individul este unitate de analiză, procesele cognitive sunt interne. În sistemul cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
multe tipuri: evaluare după derularea unui proiect/program, evaluare înainte și după, evaluare comparativă statică (măsurare după, prin grup experimental și grup de control), evaluare longitudinală comparativă (măsurare „înainte” și „după” prin grup experimental și grup de control). Multe evaluări etnografice se circumscriu primului tip, fiind probabil și cele mai răspândite. Ele nu permit însă, la fel ca și cel de-al doilea tip, evaluarea măsurii în care proiectul a generat schimbări la nivelul unei comunități. Chiar dacă s-ar identifica anumite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
culturii Pentru a surprinde esența culturii și caracteristicile ei, antropologii au recurs adeseori la metafore asociate cu domenii dintre cele mai variate (vezi HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html). • Păpușile etnografice. O metaforă simplă, atemporală, dar comercială a culturii este „păpușa în costum național”. De vânzare în târguri și magazine de suveniruri, ilustrând copertele cărților și ale revistelor, păpușile evocă imaginea locuitorilor și, odată cu ea, cultura respectivă, esențializată în câteva elemente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puternic organ de asimilare a unor influențe străine. Ea figurează ca atare de pildă în matricea stilistică a poporului românesc (Blaga, 1936/1985, p. 275). Într-o remarcabilă pagină de literatură, Blaga descrie imaginea românilor ca o defilare de păpuși etnografice însuflețite: Parcă ar ieși dintr-o biserică acest mic popor, atât e de vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
corpuri”. (Stone, 1991, p. 13Ă. Perspectiva capitolului de față se alătură acestor considerații care valorizează importanța concretizărilor corporale în spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării aplicat lumii online ignoră realitățile concrete ale evenimentelor derulate în Internet, diversele studii etnografice dezvăluind manierele în care utilizatorii se raportează cyberspațiului și/sau realității virtuale în termeni corporali, chiar viscerali. Interacțiunea senzorială, perceptivă, inclusiv cea erotică a umanului cu tehnologiile ordinatorului indică dorința relucrării corporalității umane în diverse ritmuri, vibrații și intensități. Aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de identitate conturat concomitent cu apariția Internetului este teoretizat de către Sherry Turkle (1995Ă, teoreticiană recunoscută ca o deschizătoare de drumuri în domeniul identității postmoderniste în spațiul virtual. Sociolog și psihanalist la Massachusetts Institute of Technology (MITĂ, cercetătoarea a realizat studii etnografice, aflate printre primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bărbaților (în special albi, educați și înstărițiă li se permite participarea activă. Astfel, mai degrabă decât să fie pasive și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria cu practica în mod intrinsec. Dacă o parte a cyberfeministelor au o retorică a victimizării (de la circumstanțele online ale ignorării la cele ale hărțuiriiă, ca urmare echivalării faptului de a fi neconectat/ă cu faptul de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre toate categoriile artei populare" 120, însoțind omul în toate momentele esențiale ale vieții: naștere, nuntă, moarte. Etimologic, hora provine de la grecescul horos, hará (bucurie), harein (a fi vesel) 121 și există sub forma unor variante lingvistice diferite, în funcție de regiunile etnografice. În Transilvania, horea este numele unui cântec tărăgănat, în sistem "parlando rubato" (asimetric), iar, în Maramureș și Oaș, hora lungă denumește cântecul liber, cu sonorități ciudate, sughițate, "cu noduri". În ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, hora se numește brâu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitic polifonic: III.1. DISCURSUL MITIC UN DISCURS POLIFONIC Filosofic și antropologic, mitul este considerat "o povestire anonimă aparținând unui corpus de narațiuni transmise oral între membrii unor grupuri sociale cu culturi proprii, aparținând lumii antice și popoarelor de interes etnografic".5 Termenul de mit provine din grecescul mythos care înseamnă "discurs, povestire". La Homer, mitul este cuvântul rostit și ascultat, o strategie, dar și "proiect, ordine, sentință și tactică". La Hesiod, mitul este o revelație, un discurs inspirat, asimilat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țaran Viorel, sat. Colacu, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, 70 de ani. MARIAN, Simion Florea, Sărbătorile la români, I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Fundației culturale române, București, 1994. MARIAN, Simion Florea, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]