1,763 matches
-
TV, 18.X.2006) Pe ce vrea să vorbească? (A. Crețulescu, Realitatea TV, 9.II.2007) Eu când merg la emisiunea de folclor vorbesc despre folclor. Am patru televiziuni de folclor și muzică, da? Pot vorbi pe audiențe, nu pe etnografie și tradiții, bun. Mă cheamă pe handicapați, vorbesc de handicapați, că am un picior de lemn. (S. Prigoană, "Cotidianul", 12.XII.2007) Fii primul care comentează pe articolul [...]. (www.9am.ro, 3.VI.2008) Nu am convocat conferința de presă
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema abordată În teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord [sic! Deci nu În regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, În cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine În legătură cu ritualurile din calendarul popular. După toate aparențele, pe aceeași direcție se Înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă În Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
autoreferatul tezei de doctorat. Rămîne confuz dacă autorul are În vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra Întregii Bucovine de nord, aflată În cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este În legătură cu ritualurile din calendarul popular bucovinean. 2. Se vorbește despre ritualica calendaristică a bucovinenilor, cultura ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
satele comunei Tibănești în străinătate, la muncă, în special în Spania: locuitorii satului Războieni au părăsit aproape în totalitate satul, având ca destinație preferată Spania, și în special regiunile: Madrid (zona înconjurătoare), Toledo, Ciudad Real, Consuegra. I.6. Aspecte de etnografie și folclor local Podiș ul înalt al Ș acovățului (porțiunea nord vestică a Podiș ului Central-Moldovenesc) reprezintă una din subunitățile care formează unitatea etnografică relativ complexă a Ținutului Iașilor. Aici se întâlnesc o serie de sate vestite ca Mădârjac (pentru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau procedee specifice altui obiect de învățământ; 3. apelul la valori și modele oferite de alte discipline de învățământ; 4. utilizarea unui limbaj comun cu alte discipline. Religia realizează corelații cu multe discipline: literatura, istoria, geografia, arte (muzică, pictură, sculptură), etnografie, arhitectură, etc. Literatura are valențe deosebite în procesul educării copilului în spiritul binelui, adevărului și dreptății, în formarea unor atitudini pozitive: cinstea, curajul, demnitatea, iubirea, prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar și cu etnografia și folclorul. O abordare interdisciplinară se poate realiza și prin utilizarea conceptelor esențiale, concepte care apar în toate domeniile cunoașterii. De exemplu conceptul de „arbore”, îl întâlnim în cele mai diverse discipline: de la tehnologia informației la religie. În Sfânta Scriptură
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hașdeu studiază folclorul din perspectiva comparatista, extinzandu-și cercetările până în spațiul iranian și sanscrit. Dealtfel, se pare ca Hașdeu este primul care folosește termenul de folclor în cultura română, și îl definește că totalitatea culturii populare, în strânsă legătură cu etnografia. Tot el este cel care a scris Arhiva istorică a României ce cuprinde culegeri științifice de documente istorice, filologice, literare naționale și internaționale. Ca istoric, este autorul monografiei Ioan-Voda cel Cumplit, o evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice face obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
semnificația ei în diversele universuri culturale umane. Asupra acestei probleme dorim să ne oprim în continuare, fără a emite pretenția unei tratări cuprinzătoare a temei, cât semnalarea importanței sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a fost explorată viața socială din paleolitic, în ciuda acordului general cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele decenii, o semnificație nouă, la fel de apetent etnocentrică, cea de personificări ale adaptării. Devenite, pentru arheologia procesuală, expresii pure ale raportului dintre ecologie și societate, sau laboratoare pentru verificarea miniaturală
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acestui tenace echilibru: „Odată recunoscute aceste relații, nu ne mai mirăm de ce strămoșii preistorici au rămas atât de mult la nivelul în cauză și începem să ne uimim, dimpotrivă, cum de au putut trece de el”(Lenski 2002: 104). 3. Etnografia „revizuită” În fapt, fie și din rațiunile minime, pur ecologice, deja sugerate de etnografie, trebuie să admitem posibilitatea unei anume diversități în organizarea social-economică a epocii paleolitice și, cu siguranță, o evoluție variabilă a acesteia în timp. Faptul devine cu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
au rămas atât de mult la nivelul în cauză și începem să ne uimim, dimpotrivă, cum de au putut trece de el”(Lenski 2002: 104). 3. Etnografia „revizuită” În fapt, fie și din rațiunile minime, pur ecologice, deja sugerate de etnografie, trebuie să admitem posibilitatea unei anume diversități în organizarea social-economică a epocii paleolitice și, cu siguranță, o evoluție variabilă a acesteia în timp. Faptul devine cu deosebire evident dacă se ține seama de criticile aduse, începând cu anii ’80 ai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ea impune și recrutarea, de către arheologia preistorică, a analogiilor din sânul acelor societăți în care aceste condiționări structurale se manifestă cel mai limpede, cele ale vânătorilor-culegătorilor actuali și subactuali. Însă, arheologia paleoliticului trebuie să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
multe contexte etnografice, și caracterul său originar. Pentru unii autori, natura simbiotică sau cel puțin relația structurală stabilită între societățile agrare-păstorești și vânătorii culegători este atât de solidă azi, încât ei nu ezită să sublinieze că societățile „primitive” cunoscute de etnografia prezentului sunt mai degrabă componente și nu antecedente ale societăților complexe (Sassaman 2004: 229; pentru o perspectivă similară, dar diferit argumentată, vezi Binmore 2001). Ironic, sunt tocmai populațiile care au servit drept arhetip pentru societățile paleolitice, boșimanii din Kalahari, cele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
societățile epocii au cunoscut o diversitate uriașă de contexte ecologice și, la rigoare, nu există nici un motiv pentru a refuza existența, în decursul epocii paleolitice, cel puțin a întregului spectru de societăți vânătorești documentate etnografic. Ceea ce ne oferă, în fapt, etnografia nu este atât un model social trans-istoric, cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nu se remarcă înainte de răspândirea agriculturii. Un astfel de spor demografic, foarte aproape de zero, pare a sugera că situația și evoluția demografică a vânătorilor-culegători paleolitici era, inclusiv în ultimii 100.000 de ani, mai rea decât orice ar putea susține etnografia populațiilor cunoscute. Concluzia este cu atât mai surprinzătoare cu cât ratele de creștere amintite mai sus sunt caracteristice unor populații din medii marginale, cu un nivel tehnologic modest, și există suficiente motive pentru a crede că, cel puțin în anumite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reprezintă argumente puternice pentru a postula concentrarea geografică a acestor comunități, a căror M. ANGHELINU, L. NIȚĂ 69 expansiune a urmat cu strictețe gradiente pur ecologice, cel puțin până acum 500.000 de ani (Gamble 1999; Roebroeks 2006). 7. Sfidând etnografia: Neanderthalienii și societățile lor Omul de Neaderthal reprezintă indubitabil un tip endemic, european, a cărui morfologie se stabilizează către 200.000 ani (Finlayson 2005). Nu vom insista asupra statutul său taxonomic sau cognitiv, sistematic prejudiciat de propria dispariție în favoarea omului
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
solidaritatea grupurilor transpare din tratamentul acordat defuncților, inclusiv copiilor. Dimensiunile mici ale unităților de subzistență impun cu necesitate prezențe suficient de consistente la nivel regional pentru a permite, cu o regularitate rezonabilă, interacțiuni și fuziuni între grupuri. 8. Mai aproape de etnografie? Paleoliticul superior „Revoluție” cognitivă și culturală (Mellars & Stringer 1993), sau, mai degrabă, catalizator al unor inovații acumulate gradual în decursul întregului Pleistocen superior și chiar în etapa anterioară acestuia (McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009), paleoliticul superior este, oricum, asociat unei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lună ei pictând și documentându-se nu numai în împrejurimi, ci și pe traseele turistice și spirituale ale Moldovei. La finalul taberei, lucrările sunt expuse la Tescani și la Bacău, o parte din ele revenind Muzeului Județean de Artă și Etnografie, care are astfel o bogată colecție de artă contemporană. Foarte frumos. Ce faceți cu lucrările adunate? Sunt expuse periodic, fie la galeriile muzeului, fie în alte galerii din județ. Muzeele mai achiziționează? În afară de Muzeul de Artă, care este beneficiarul direct
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lună ei pictând și documentându-se nu numai în împrejurimi, ci și pe traseele turistice și spirituale ale Moldovei. La finalul taberei, lucrările sunt expuse la Tescani și la Bacău, o parte din ele revenind Muzeului Județean de Artă și Etnografie, care are astfel o bogată colecție de artă contemporană. Foarte frumos. Ce faceți cu lucrările adunate? Sunt expuse periodic, fie la galeriile muzeului, fie în alte galerii din județ. Muzeele mai achiziționează? În afară de Muzeul de Artă, care este beneficiarul direct
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
370 volume), P. M. Câmpeanu (255 volume), T. L. Maiorescu(74 volume), V. A. Urechea (80 volume), G. Ibrăileanu, basarabeanul Paul de Gore (periodice, majoritatea în limba rusă, dar și opere de rezistență ale literaturii române), Petre Caraman (lucrări din domeniul etnografiei, folclorului, slavisticii, etc.), Th Simenschy(opere de referință din domeniul orientalisticii), Iorgu Iordan, Natalia Al. Epure (peste 4.000 de volume, cărți, periodice și manuscrise). Importanța Bibliotecii constă în raritatea exemplarelor oferite: „Dovadă stau unicatele de periodice din BCU Iași
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
000 de volume, într-o sală de lectură. În cele 12 dulapuri, erau depozitate cărți cu următoarea tematică: bibliografii generale (naționale și internaționale), enciclopedii și biografii, dicționare, teologie-religie, filosofie pedagogie, limbă și literatură, istorie (arheologie), arte, sociologie, economie, drept, geografie etnografie, matematici, fizico-chimice, științe biologice, medicină, tehnică, limba și literatura română, istoria românilor, geografia României. Înăuntrul fiecărei secțiuni s-a păstrat ordinea: bibliografii speciale, reviste, dicționare și enciclopedii de specialitate, chestiuni de metodologie și istorie a științei, texte și izvoare, introduceri
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
GRĂDINARU Prefață de Nicu GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (Nicu Gavriluță) / 7 Introducere / 21 Capitolul I. Înțelegerea lumii contemporane / 27 I. Confuzia termenilor / 27 II. Mizele antropologiei / 29 III. Lumea contemporană / 36 Capitolul II. Obiectele antropologiei / 41 I. De la etnografia de urgență la antropologia generală / 41 II. Diversificarea domeniilor / 43 III. Construcția obiectelor / 47 1. Rudenia / 48 2. Economie, mediu, ecologie / 55 3. politicului / 63 4. Antropologia religiei / 72 5. Antropologia performanței / 79 6. Film etnografic și antropologie vizuală / 83
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca, pe lângă inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la "etnografie" și "etnologie"; "antropologie" și "sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, prețuiesc sensibilitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]