1,625 matches
-
de care a profitat generația noastră. Când însă citești această istorie, îți dai seama că e făcută din convulsiuni. Mă tem că ne îndreptăm iarăși spre o serie de crispații. Vom putea rezista, după ce am trăit într-un regim de euforie? Putină durere este ca un toxic ce imunizează organismul împotriva otrăvirii. Era unul în antichitate care lua otravă în doze mici. - Mithridat, zise Suflețel. (Smărăndache, care era la masă, notă imaginea și răspândi anecdota că Pomponescu se familiariza cu toxicele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al fel; • sunt emotiv și rațional, și ceilalți sunt la fel; • există întotdeauna soluții de rezolvare a problemei; • problema nu sunt nici eu, nici celălalt; problema nu este nimeni. În ceea ce privește emoțiile resimțite, enumerăm: • calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
limba vremii decât ceea ce este caracteristic...’’ Editorul susține că ,,lipsa sarcasmului’’ lui Machiavelli în proza lui Caragiale ar marca, la autorul român, intenția de reabilitare a femeii. De fapt, Caragiale își dezvoltă tema fără nici un fel de ură misogină, cu euforia povestitorului și a dramaturgului care știe să pună în scenă și să și facă eroii să vorbească așa fel ca să li se poată surprinde toate cutele caracterului. Însă lipsa misoginismului nu implică deloc la autorul care circumstanțiază atât de bine
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a fondului emotiv cu conținut etic, involuând spre forme mai primitive de afectivitate: afecte patologice, incontinență afectivă, euforie nemotivată, anxietate etc. În ceea ce privește tonalitatea afectivă, dispoziția se pot întâlni în patologie forme de afectivitate exagerată, supradozată, o deprimare a tonusului afectiv sau o lipsă de rezonanță afectivă (pe care bolnavul o înregistrează subiectiv). 4.1.8.1. Tulburările cantitative
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
afectivității, care depășește parametrii normalității. Astfel, se produce o dezechilibrare importantă a vieții psiho-afective trăită cu o tonalitate excesivă fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, fiind percepută ca o trăire neplăcută, penibilă și dezagreabilă. Trăiri pozitive (plăcute): 1) Euforia care este caracterizată prin bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mulțumire, fericire trăită într-o postură contemplativă. Este întâlnită în schizofrenie, tulburările de personalitate, la oligofreni și în isterie. 3) Moria, apare tot ca o trăire pozitivă, din care lipsește tonalitatea și faptul că nu este adecvată situației. Ea este euforia fără haz, demersul bolnavului fiind presărat cu glume grosiere, care contrastează cu starea somatică și cu capacitățile bolnavului de a-și da seama de starea în care se află. Apare în tumorile cerebrale frontale și este cunoscută sub denumirea de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din structura personalității se poate ajunge la amplificarea sau diminuarea trăirii afective, deplasând-o spre un pol sau altul, determinând distimie (Dindelegan, 2004)120. Este de menționat că între polul pozitiv și cel negativ al afectivității, adică între depresie și euforie, trăirile afective sunt nuanțate, acest aspect oferind unitate universului afectiv uman. Trăirile afective ar putea fi astfel plasate pe un continuum, polii semnificând nu de puține ori "incapacitatea de a face față propriilor noastre emoții" (Marian, 2004)121. 8.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puterea de a seduce și captiva pe ceilalți este o realitate. Găsești lucruri interesate despre oameni neinteresanți. Senzualitatea este permisivă iar dorința de a seduce și de a fi sedus, irezistibilă. Sentimentele de ușurare, intensitate, putere, bunăstare, omnipotență financiară și euforie, le pătrund adânc în măduvă. Dar, undeva, totul se schimbă. Ideile rapide se succed mult prea rapid și sunt prea multe; o confuzie copleșitoare înlocuiește claritatea. Memoria se deteriorează. Umorul și preocuparea pentru prieteni sunt înlocuite de teamă și îngrijorare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
degrabă de consecințele emoționale ale gândurilor. Sunt ușor de recunoscut după aceste emoții care le însoțesc și care sunt de durată mult mai mare decât ele. Gândurile automate sunt legate în depresie de pierdere, spre deosebire de situațiile de câștig care declanșează euforia în afara contextului depresiv. Distorsiunile cognitive în procesarea informației sunt: 1) gândirea dihotomică -persoana vede evenimentele în termeni de "totul sau nimic"; 2) inferența arbitrară sunt trase concluzii fără a fi susținute de evidențe sau în ciuda evidențelor; 3) abstractizarea selectivă persoana
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
numită tulburare unipolară. Depresia are două forme de bază: varianta unipolară implică apariția emoțiilor negative, a pierderii interesului pentru activitățile cotidiene. În forma bipolară, cunoscută adesea sub denumirea de tulburare maniacal depresivă, pacienții experimentează de asemenea episoade maniacale care implică euforie, grandomanie, indiferență care poate conduce spre comportamente impulsive foarte variate, ce pot fi regretate ulterior. Tulburarea bipolară apare la doar 1-2% din populație, fiind de obicei tratată cu medicamente care stabilizează dispoziția, cum ar fi litiu, în timp ce tulburarea unipolară afectează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
succes, atunci probabil că poziția teoretică adoptată de Wohlforth se va dovedi solidă. În mod alternativ, se poate ca neorealiștii să fi avut dreptate când au făcut predicții pesimiste referitoare la viitorul sistemului internațional, la începutul perioadei ce a urmat euforiei de după căderea Zidului Berlinului. Dată fiind natura totalmente conflictuală a istoriei internaționale și tendința demonstrată a sistemului westfalic modern de a se prăbuși într-o multipolaritate instabilă și o balansare a marilor puteri în stil neorealist, cu siguranță că acest
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este resimțită ca prilej de frustrare și ca permanent coșmar, în celălalt izolarea în limitele proprii este gustată cu rafinamentul nobil al celor care nu au nevoie pentru a supraviețui decât de ei înșiși. Ea nu generează plictisul ci, dimpotrivă, euforia pe care ți-o poate oferi vidul sau plinul ființei proprii. Iată de ce un ratat se poate oricând sinucide, dar un leneș, niciodată. Și cum ar putea fi leneșul nefericit? El nu are proiecte, pentru a cunoaște neliniștea care se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Lenea se naște din respectul nemărginit față de identitatea noastră imobilă, față de limitele în care ne-a turnat natura și în care discontinuitatea actului încă nu a pătruns. Spiritul încă mai este aici aproape de inerția materiei, pe care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui "înăuntru". Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un nivel de speriat, încât ajunsesem în prima parte a secolului XX cea di000n urmă țară din Europa în ceea ce privește ocrotirea sănătății. În octombrie 1907 s-a înființat la București Căminul moașelor rurale, pe lângă Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noastre sunt amenințate, furia, că sunt blocate de un obstacol, În fața căruia ne frământăm, tristețea reprezintă constatarea unei pierderi. Decepția sau frustrarea ne informează că speranțele noastre nu s-au Împlinit. Disperarea, că nu se vor mai Împlini. Experiența estetică, euforia creatoare, emoția muzicală, fervoarea religioasă sunt probabil sentimente care ne indică prezența unor aspirații mari, cu care ne naștem, ne dezvăluie Împlinirea unei dorințe importante. De aceea toate culturile, din toate timpurile și de pretutindeni, au inventat muzica, poezia, pictura
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
exagerată, dar nici egoismului diabolic? Despre asta va fi vorba În capitolul următor. VII. Societăți inteligente și societăți stupidetc "VII. Societăți inteligente și societăți stupide" 1 Capitolul acesta, care vi se poate părea cel mai anevoios, În mine trezește o euforie specială, pentru că voi analiza marea creație a inteligenței. Până acum am studiat-o ca facultate personală. Poate exista În regim privat, dar și În regim public, fără să trebuiască să iasă din cel individual. În prima situație, activitatea ei se
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie, agresivitate, teamă, stupor, negativism, catalepsie, tulburări vegetative (Pirozynski et al, 1994). Mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie, agresivitate, teamă, stupor, negativism, catalepsie, tulburări vegetative (Pirozynski et al, 1994). Mai rar poate îmbrăca aspectul euforiei cu agitație psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
e o capodoperă. Pe de altă parte, știu că nu mai am mult de trăit. Și totuși, nu simt moartea. Mă va lua ea atât de repede Încât să n-am răgazul să o simt? E Înșelătoare, fără nici o Îndoială, euforia care m-a făcut să mă bucur de această subită contracție a vieții mele aflată sub amenințare. Presentimentul morții e, cu siguranță, legat de ideea de sinucidere - În fond, o moarte anunțată, un final implacabil pe care paginile de jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
memoriile publicate mult mai târziu de fiul său regăsim, în linii mari, aceeași viziune, nealterată de versiunile ulterioare ale relatării evenimentelor: "pentru România, războiul nu se sfârșise în 1918", ca pentru Aliații învingători. Țelul declarat al unirii a însemnat o "euforie a începutului" în acest război, care "nu putea dura însă la infinit" și avea nevoie de alte realități care să o susțină. Ele au fost deopotrivă militare și politice, căci după prelungirea luptelor efective a urmat "războiul diplomatic" (Constantin Kirițescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vizuale a mecanismelor înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale și simbolice (cf. Wundt), din punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
impresia poate să se fi dovedit fatală, într-o mare măsură, pentru realizările ei pe ansamblu. Exilul nemuritor (1979-1987) Conversația este tot ce contează până la urmă. (Christopher Isherwood către John Lehmann la sosirea în America)88 A stăruit până în 1969 euforia publicării Pietrei filozofale (care până la urmă i-a confirmat celebritatea), ea constatând că se bucura de cronici atât de bune. Marguerite și Grace au plecat spre Europa în toamna lui 1968. Când s-au întors la Mount Desert în primăvara
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
etc.) celui care-l parcurge. În dihotomia text de plăcere/ text de desfătare, posibilă în funcție de gradul intimității pe care cititorul o stabilește cu textul ce-i captează atenția, parodia își găsește locul printre textele de plăcere, cele care mulțumesc, dau euforie pentru că "vin din cultură, nu rup cu ea" și sunt legate de o "practică confortabilă a lecturii"330. Textul parodic are în permanență nevoie de "umbra sa: această umbră înseamnă un pic de ideologie, un pic de reprezentare, un pic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
spațiul orașului se află și Oleg Kostoglotov, în ziua externării sale. Orașul este o lume distinctă de cea din care tocmai ieșise, un întreg univers, care îl fascinează la început. Pentru el, aceasta este ziua libertății depline, care îi produce euforie, dar, de fapt, este numai o breșă în viața lui de deportat. Când se trezește din euforie, Kostoglotov își amintește care este locul lui în lume, hotărât de alții, și înțelege, cu durere, că nu își permite să trăiască dragostea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cea din care tocmai ieșise, un întreg univers, care îl fascinează la început. Pentru el, aceasta este ziua libertății depline, care îi produce euforie, dar, de fapt, este numai o breșă în viața lui de deportat. Când se trezește din euforie, Kostoglotov își amintește care este locul lui în lume, hotărât de alții, și înțelege, cu durere, că nu își permite să trăiască dragostea alături de Vera Gangart, pentru că ei aparțin pentru totdeauna unor lumi nu numai diferite, dar și incompatibile. Kostoglotov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]