1,007 matches
-
constituit și va continua să constituie o problemă de interes pentru diverși actori sociali, interni și externi: lumea științifică, mediile politice românești, sectorul guvernamental, interguvernamental și neguvernamental. Pe de altă parte, contextul general (socio-politic) al României - intrarea României în structurile euroatlantice și aderarea la Uniunea Europeană - a permis reorientarea politicilor către diverse categorii de populație serios atinse de tranziția către economia de piață, inclusiv a minorității reprezentate de romi. În acest context, începând cu anul 1997, Guvernul României a acordat o mai
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Peterson John, Shackleton, Michael, The institutions of the European Union, Oxford, 2002. Pinder John, Foundations of Democracyin the european union:From the genesis of parliamentary democracy to the european parliament, Macmillan, Londra, 1999. Popescu A., Diaconu I., Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, București, 2009. Popescu D., Năstase A., Coman F., Drept internațional public, Casa de Presă și Editură Șansa, București, 1997. Prelot M., Boulouis J., Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1990. Punnett R. M, British Government and
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
154 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, op. cit., p. 89. 155 Raluca Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 33. 156 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, vol. I, p. 49. 157 Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, 2009, p. 21. 158 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 101. 159 T. Brühl și R. Volker, From International to Global Governance: Actors, Collective DecisionMaking and United Nations in the World of the Twenty-First Century
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Curajul de a îndura durerea și angoasa nu e de tip violent, ci mai degrabă caracterizat de seninătate și de înclinația de a ierta. Astfel devin evidente legăturile etice și religioase ale acestei forme estetice. Filosoful româno-american desfide viziunea politicienilor euroatlantici care se pronunță pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că atît publicul, cît și cărturarii afirmă prezența religiei în cultură. Prăbușirea sistemului comunist este un argument în favoarea slăbiciunii "oricărui exponent
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de piață, concomitent cu lărgirea cooperării și integrării în structurile europene și euro-atlantice, procesul de dezintegrare și fragmentare a entităților statale multietnice. Sfârșitul bipolarismului a creat acea normalitate de condiții favorabile edificării unei arhitecturi de securitate perfecționate pentru întreg spațiul euroatlantic, dar și pentru zone precum Orientul Mijlociu, urmărindu-se, totodată, creșterea securității și stabilității la nivel global, în spațiul euroatlantic, evitându-se astfel retrasarea unor linii de divizare geopolitică a lumii. Schimbările sociale care au avut loc în spațiul european la
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
entităților statale multietnice. Sfârșitul bipolarismului a creat acea normalitate de condiții favorabile edificării unei arhitecturi de securitate perfecționate pentru întreg spațiul euroatlantic, dar și pentru zone precum Orientul Mijlociu, urmărindu-se, totodată, creșterea securității și stabilității la nivel global, în spațiul euroatlantic, evitându-se astfel retrasarea unor linii de divizare geopolitică a lumii. Schimbările sociale care au avut loc în spațiul european la sfârșitul secolului al XX-lea s-au reflectat mai ales în domeniile apărării și securității, acordându-se o atenție
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și a statului român; ea are ca domeniu de referință valorile, interesele și obiectivele naționale. Securitatea națională este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului, se fundamentează pe ordinea constituțională și se Înfăptuiește În contextul securității regionale, euroatlantice și globale (Președinția României, 2006, p. 2). Din punctul de vedere al analizei politicilor publice, securitatea națională poate fi concepută ca o problemă-cheie a politicii de securitate națională, ca un scop principal al guvernării și un deziderat al națiunii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Tendințele, scenariile, viziunea și strategiile sunt parte a procesului de decizie În politicile publice. Dintre acestea, elaborarea strategiei de securitate națională este cel mai important, cel mai vizibil și cel mai utilizat instrument În politica de securitate națională În comunitatea euroatlantică. Lecturi recomandate Bartholomees, Boone J. Jr. (ed.) (2006), Guide To National Security Policy And Strategy, ed. a II-a, US Army War College, Carlisle (PA). Dunn, William N. (1986), Public Policy Analysis: An Introduction, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Jordan, Amos
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Marian Zuleantc "Marian Zulean" Așa cum am arătat În capitolul precedent, formularea strategiei de securitate națională este o etapă-cheie a realizării politicii de securitate națională. Însă elaborarea strategiei de securitate națională nu este o practică universală a politicilor publice. În comunitatea euroatlantică se vobește de seturi de strategii naționale, organizate la fiecare nivel strategic. Chiar dacă nu există o teorie universală a strategiei, practica a impus utilizarea unor teorii de rang mediu, utile În formularea strategiei de securitate națională, dar și a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Strategia de Securitate Națională din 1999, prevede faptul că „misiunea principală a armatei este de a garanta cetățenilor României respectarea strictă a drepturilor omului Într-un stat suveran, independent, unitar și indivizibil, angajat activ În procesul de integrare europeană și euroatlantică, În condițiile unui regim politic bazat pe democrația constituțională, sub un strict control democratic civil asupra forțelor armate” (Strategia Militară a României, 2000, p. 4.). Spre deosebire de predecesoarea sa din 1997, Strategia de Securitate Națională din 2001, identifică amenințările nonconvenționale ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nici arestate, nici confiscate. 7. Integrare și identitate culturală Ca să ne exprimăm în termeni foarte jurnalistici, Europa devine tot mai mult o problemă la ordinea zilei. Pe plan politic și economic în primul rând. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice constituie, mai mult decât oricând, un adevărat imperativ național. Rezistențele de ordin geografic, în primul rând, apoi ideologice, național-comuniste sunt, în același timp, considerabile. Consecința directă este o violentă și profundă confruntare, inclusiv de idei, între europeni și național comuniști-izolaționiști
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul, naționalismul etnicist, xenofobia (cu vechi reflexe și antisemite), antioccidentalismul agresiv. în genere, toate barierele și forțele, care se opun direct și indirect integrării euroatlantice. Pe toate planurile. Despre oraș, o întreagă ideologie țărănistă sămănătoristă-poporanistă a întreținut mituri perimate și prejudecăți grave. Pentru a rămâne doar la elementul strict cultural, s-a pretins că orașul nu este specific, deci el nu exprimă ființa neamului. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
respingere, cu motivație profund naționalistă. În tot cazul, de neasimilare sau de mare indiferență. Căci, de fapt, pe cine poate să intereseze Europa ca să ne exprimăm simbolic în Codrul Vlăsiei? În sfera politică la putere sau în opoziție ideea integrării euroatlantice valorează doar atât cât valorează și au consistență și structurile socio-economice ale țării. Nivelul de dezvoltare și al conștiinței civico politice, al instituțiilor noastre democratice, al opiniei publice în general, este încă o dată hotărâtor. Iar acesta, din nefericire, nu este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deocamdată, în România. Sub presiunea unor factori externi, predominant economici, se adoptă unele măsuri legislative europene. Dar ele au doar un caracter pur formal. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, educată la Moscova sau în spirit comunist, nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
anexa la prezentul ordin. Articolul 2 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 La data publicării prezentului ordin orice dispoziție contrară se abrogă. Articolul 4 Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Direcția juridică, integrare euroatlantică, cooperare interinstituțională și internațională și managementul informațiilor clasificate, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 5 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Iulian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165264_a_166593]
-
aspecte pozitive semnalate sunt: a) de ordin general: ...�� - înființarea Ministerului Administrației și Internelor că minister integrat al cetățeanului și comunității; - capacitatea de adaptare a structurilor funcționale la schimbările și cerințele mediului socioeconomic, precum și la obiectivele naționale de integrare europeană și euroatlantica; - elaborarea actelor normative în conformitate cu standardele Uniunii Europene și acquisul comunitar; - crearea cadrului instituțional pentru desfășurarea procesului de descentralizare administrativă și financiară; - transparență în relațiile cu mass-media; - însușirea și utilizarea unor noi instrumente de management în diferite domenii; - crearea și operaționalizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]
-
de credite externe 3.645.184.330 85 02 Plați de dobânzi și comisioane 587.112.328 01 Administrație centrala 505.299.044 02 Apărare națională și operațiuni de menținere a păcii 31.690.725.659 03 Acțiuni de integrare euroatlantica și pentru constituirea forței de reacție rapida 9.874.179.944 04 Parteneriat pentru pace 197.854.537 05 Plați compensatorii 359.650.902 5501 ORDINE PUBLICA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 44.274.028.777 01 CHELTUIELI CURENTE 36.768.967
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]
-
de credite externe 3.645.184.330 85 02 Plați de dobânzi și comisioane 587.112.328 01 Administrație centrala 505.299.044 02 Apărare națională și operațiuni de menținere a păcii 31.690.725.659 03 Acțiuni de integrare euroatlantica și pentru constituirea forței de reacție rapida 9.874.179.944 04 Parteneriat pentru pace 197.854.537 05 Plați compensatorii 359.650.902 5501 ORDINE PUBLICA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 44.274.028.777 01 CHELTUIELI CURENTE 36.768.967
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170314_a_171643]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167055_a_168384]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167056_a_168385]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167057_a_168386]
-
va fi republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 28 august 2003. Nr. 1.040. A = DIRECȚIA INTEGRARE EUROPEANĂ, EUROATLANTICA ȘI PROGRAME B = DIRECȚIA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI DREPTURILE OMULUI C = DIRECȚIA ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE, STUDII ȘI DOCUMENTARE D = DIRECȚIA DE AVIZARE A ACTELOR NORMATIVE E = DIRECȚIA ORGANIZAREA INSTANȚELOR, RESURSE UMANE ȘI STATISTICĂ JUDICIARĂ F = DIRECȚIA JUDICIARĂ G = DIRECȚIA PUBLICITATE MOBILIARA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152116_a_153445]
-
nici un fel de amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului din spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale", este acum un membru respectat al O.N.U. și face eforturi notabile să se integreze în structurile euroatlantice. Indiferent de greutățile provocate de apostolii lașității, contaminați ireversibil de sindromul obedienței față de imensitatea Estului, "apostoli" care, din păcate, mai au un cuvânt greu de spus, Republica Moldova își va continua, în ciuda dificultăților, drumul său normal și natural, "în concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Facultatea Titu Maiorescu din București). Are gradul de ambassador și a publicat numeroase studii (cărți ș.a.) de specialitate. * Autorul este profesor universitar la S.N.S.P.A., titularul cursurilor de Dreptul muncii, Drept internațional și comunitar al muncii și Organizații europene și euroatlantice. De-a lungul timpului, a fost desemnat vicepreședinte al Comitetului de Angajare și Muncă al Consiliului Europei, membru al Consiliului de Administrație al O.I.M. (1994-1996), vicepreședinte al Conferinței O.I.M. (1996), membru al Consiliului de Administrație al Colegiului Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]