12,242 matches
-
indivizi din care, după părerea acestuia, era formată omenirea: agricultori, meseriași, marinari și maeștri ai științelor și artelor. Dintre principiile de funcționare a acestei asociații amintim: alegerea democratică de către membrii asociației a conducătorilor și funcționarilor pe timp de un an; excedentul rezultat urma să se împartă asociaților, principiul organizației deschise potrivit căruia la cooperativă puteau adera noi membri iar periodic urma să se facă trecerea membrilor de la oraș la țară și invers, pentru a-și îmbogăți cunoștințele tehnice și a beneficia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
integrală, înființată în vederea satisfacerii nevoilor celor întovărășiți, fiind considerată de către Ed. Bernstein drept o asociație economică de tip comunist care limitează dreptul de proprietate. John Belers a elaborat un sistem similar, cu deosebirea că, membrii coloniei trebuiau să producă un excedent peste nevoile lor, care urma să fie vândut pe piață iar banii rezultați să fie folosiți pentru extinderea coloniei. Robert Owen este considerat părintele cooperației engleze și al celei moderne. El vedea rezolvarea problemei sociale în întemeierea unor comunități (colonii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Dr. Wiliam King a pornit de la ideea asocierii puterii de consum, deoarece considera că bogățiile se dobândesc prin comerț. El era de părere că acțiunea de emancipare a clasei muncitoare trebuie să se facă prin mijloace proprii (principiul ajutorului propriu), excedentele rezultate trebuiau să fie folosite la întemeierea unor producții proprii și la cumpărarea de proprietăți agricole, care să conducă la constituirea proprietății cooperatiste. Charles Fourier se adresează reprezentanților tuturor claselor sociale, el preconizând înființarea unor asociații economice numite "falange" cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu suprimarea profitului caracterizează societatea cooperativă, ci chipul cum se distribuie acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă etc. În întreprinderea cooperatistă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă etc. În întreprinderea cooperatistă nu se împarte profitul ci excedentul. Astfel, după scăderea din acesta din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă etc. În întreprinderea cooperatistă nu se împarte profitul ci excedentul. Astfel, după scăderea din acesta din urmă a prelevărilor pentru formarea fondurilor colective și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă etc. În întreprinderea cooperatistă nu se împarte profitul ci excedentul. Astfel, după scăderea din acesta din urmă a prelevărilor pentru formarea fondurilor colective și pentru acordarea unei dobânzi echitabile capitalului, ceea ce rămâne se înapoiază fie consumatorului (pentru acesta suma înapoiată reprezintă o economie), fie muncitorului (sub forma unui spor la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
unor interese secundare scopului comun al cooperativei; * cooperativele pot desfășura operațiuni comerciale cu terții, în anumite limite; * mărimea capitalului social și a cotelor, precum și numărul maxim de cote sociale pe care-l poate deține un asociat se stabilește prin statut; * excedentele de gestiune care apar pot fi împărțite între asociați, proporțional cu aportul de capital, dacă statutele nu prevăd altfel; * cooperativa poate crea rezerve în vederea efectuării de investiții (acestea nu trebuie să depășească 40% din capitalul social sau 40% din cifra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în cadrul adunării generale (se limitează numărul de voturi pentru asociații persoane juridice la un număr mai mic decât numărul total al voturilor); alegerea consiliului de administrație de către Adunarea Generală; rată a dobânzii acordată cotelor sociale redusă la maximum 6%; distribuirea excedentului de gestiune sub formă de risturnă asociaților. Alte condiții au fost impuse cooperativelor agricole care doreau să beneficieze de finanțare din "Fondul de investiții agricole" înființat în 1961. Între acestea amintim: obligativitatea practicării agriculturii, horticulturii sau zootehniei; să desfășoare cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și vândă întreaga producție prin intermediul cooperativei ( este interzis ca ei să vândă producția altor agenți economici pe cont propriu). Ei nu au posibilitatea de a negocia prețul, fiind nevoiți să accepte același preț indiferent de calitatea produselor. Participarea la profit (excedentul de exploatare) se face proporțional cu operațiunile derulate între cooperativă și fiecare membru al său. Împărțirea responsabilității pentru operațiunile și datoriile întreprinderii se face în mod democratic. Pentru gestionarea cooperativei este ales un director, acesta trebuind să respecte regulile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2 1 29 Diverse 97 23 12 132 Total 4652 936 145 5733 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut beneficii (excedent) și 16,3% pierderi. Analizând ponderea cooperativelor care au obținut excedent, pe tipuri de cooperative, rezultă următoarea situație: cooperativele viticole și lăptăriile 89,6% cooperativele de aprovizionare și desfacere 89,1% cooperativele de consum 82,7 % cooperativele de credit 78
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
145 5733 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut beneficii (excedent) și 16,3% pierderi. Analizând ponderea cooperativelor care au obținut excedent, pe tipuri de cooperative, rezultă următoarea situație: cooperativele viticole și lăptăriile 89,6% cooperativele de aprovizionare și desfacere 89,1% cooperativele de consum 82,7 % cooperativele de credit 78,7%. Evoluția cooperației a cunoscut o nouă schimbare după încheierea celui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sistemului de bănci populare, care cuprindea următoarele principii : rază de activitate limitată la două comune, dobânzi și dividende limitate la 10%, gratuitatea administrației (cu excepția unui contabil care era remunerat), constituirea unui fond de rezervă prin alocarea a 10% din beneficii (excedent), capitalul era format din acțiuni nominative, băncile trebuiau să acorde împrumuturi numai locuitorilor din comunele pe raza cărora se constituiau, societatea trebuia să fie formată din cel puțin 20 de agricultori care dispună de "destulă avere mobilă și de preferință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un țăran trebuiau să formeze un singur trup. Înființarea Casei Rurale, a reprezentat un moment important pentru organizarea vânzărilor în comun a produselor agricole. Aceasta a elaborat un regulament, prin care toți membrii cooperativei erau obligați să vândă în comun excedentul produselor obținute de pe terenurile proprii. Dintre prevederile mai importante ale regulamentului amintim: * obligația ca toți membrii cooperativei să vândă în comun tot excedentul produselor obținute în ferma proprie ; * obligația ca operațiunile de vânzare în comun să fie supravegheate de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole. Aceasta a elaborat un regulament, prin care toți membrii cooperativei erau obligați să vândă în comun excedentul produselor obținute de pe terenurile proprii. Dintre prevederile mai importante ale regulamentului amintim: * obligația ca toți membrii cooperativei să vândă în comun tot excedentul produselor obținute în ferma proprie ; * obligația ca operațiunile de vânzare în comun să fie supravegheate de o comisie, formată din cel puțin trei membri, desemnați prin statut sau numiți de către Consiliul de Administrație ; * vânzările pe cont propriu se puteau face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fost preocupat, în mare măsură, de aspectul juridic al cooperației, acordând normelor de organizare formală o mare importanță. În această parte a legii sunt introduse și câteva dispoziții cu caracter cooperatist, între care amintim: repartizarea a 3/4 din beneficiu/excedent în favoarea asociaților în raport cu contribuția fiecăruia, sub formă de primă de muncă sau de consumație; respectarea principiilor porților deschise și a conducerii democratice; limitarea capitalului pe care-l poate deține un asociat la 1/10 din total; remunerarea capitalului cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
importante erau prevederile referitoare la modalitățile de pierdere a calității de asociat acestea erau: prin schimbarea domiciliului în afara teritoriului de acțiune a asociației, prin nerespectarea condițiilor prevăzute de lege și statut sau prin deces; * prin textul legii se reglementează împărțirea excedentului net de exploatație, în felul următor: 10% pentru fondul de rezervă, 5% pentru propagandă în interes cooperatist, maximum 12% pentru consiliul de Administrație și comisia de Cenzori , o parte era destinată remunerării capitalului subscris și vărsat de asociați, restul se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru fondul de rezervă, 5% pentru propagandă în interes cooperatist, maximum 12% pentru consiliul de Administrație și comisia de Cenzori , o parte era destinată remunerării capitalului subscris și vărsat de asociați, restul se distribuia asociaților în raport cu participarea fiecăruia la obținerea excedentului. În partea finală a legii din 1929, sunt prevăzute înlesnirile fiscale și procedurale acordate cooperativelor. Între acestea amintim: * scutirile prevăzute de legea pentru unificarea contribuțiilor directe: scutirea de impozitele pe veniturile comerciale și industriale pentru primii trei ani de la constituire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de produse agricole, instituirea unor impozite exagerat de mari, desființarea pieței funciare, închisoarea, deportările, excluderea din școli și din servicii a chiaburilor; pentru ca în martie 1959 printr-un decret al Marii Adunări Naționale aceștia să fie expropriați în mod forțat "excedentul" de teren pe care-l dețineau în proprietate. Personalitatea juridică a cooperativelor agricole de producție, își avea temeiul legal în articolul 26 din Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice și juridice, precum și în articolul 43 din statutul cooperativelor, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
eficienței activității din toate sectoarele unității, potrivit cu dezvoltarea și cu posibilitățile economice ale acesteia. Observăm că spre deosebire de cooperativele existente înainte de 1945, în care membrii erau retribuiți prin remunerarea capitalului subscris și vărsat, prin remunerarea muncii și prin participarea la profit (excedent) în funcție de volumul activităților desfășurate cu cooperativa, în CAP membrii erau remunerați numai prin salariu. Ei au fost transformați din proprietari de teren în simpli lucrători agricoli salariați. În tabelul 3.11 sunt prezentate în paralel caracteristicile cooperativelor din perioada capitalistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tuturor terenurilor și bunurilor aduse în cooperativă. Este garantată proprietatea colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii prestate" și prin participarea la beneficii cu 5% din valoarea acestora (puține CAP reușeau să obțină beneficii) Autonomia politică și religioasă Asigurată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numărului minim de membri (15 cu diferențieri pe tipuri de cooperative); stabilirea unui număr minim și maxim de părți sociale care pot fi subscrise de un asociat; interdicția retragerii membrilor o anumită perioadă de timp și prevederi referitoare la repartizarea excedentului net de exploatare. Legile din 1935 și 1938 nu au avut un efect benefic, deoarece prima a instituit un sistem complicat de organisme centrale, iar cealaltă a înlăturat autonomia mișcării față de stat. Perioada socialistă a adus mari prejudicii mișcării cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de activitate, este scăderea gradului de ocupare a forței de muncă din rural (timpul de muncă al populației rurale nu este ocupat la întregul potențial nici în prezent). De aceea, în paralel cu extinderea gradului de mecanizare se impune atragerea excedentului de forță de muncă în activități alternative, prin înființarea în mediul rural a unor întreprinderi alimentare, de artizanat, de prelucrare a unor materii prime locale sau turistice. În acest fel ar putea fi atrase venituri suplimentare care pot contribui la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
crescând foarte mult ponderea populației ocupate în agricultură în totalul populației active a țării. Această forță de muncă în exces exitentă în zonele rurale și incapacitatea celorlalte sectoare ale economiei de a crea locuri de muncă prin care să absoarbă excedentul, a determinat orientarea gospodăriilor țărănești spre agricultura de subzistență. Considerăm că rezolvarea problemelor cu care se confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată în mare măsură prin relansarea activității economice în sectoarele secundar și terțiar prin care să se absoarbă excedentul de forță de muncă din rural și să se reducă populația ocupată în agricultură. Prin urmare, sunt necesare soluții alternative pentru ocuparea forței de muncă în rural prin care ar putea crește veniturile familiilor de țărani și, implicit, resursele financiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]