2,253 matches
-
răspîndit în concepția sa de viață, ca în orice religie primitivă, este în punctele sale esențiale și creștin totodată și adîncindu-l, prin urmare, nu face decît să ne adîncim temeliile spiritualității noastre creștine. Bari, 18 iunie 1953 DEMETRIO MARIN Un exeget al culturii indiene Personalitatea filologului clasic Demetrio Marin este puțin cunoscută în cultura românească pentru că, format la școlile românești interbelice, și-a desfășurat activitatea didactică și de cercetare, vreme de trei decenii, în Italia, ca profesor titular la Universitatea din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
culturale dintre India și Occident 17 Note 209 SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE 229 Cuvînt înainte 231 Notă bibliografică 233 Caracteristica gnomicii indiene 235 I. Viața materială 239 II. Viața socială 242 III. Viața spirituală 249 Încheiere 271 Demetrio Marin. Un exeget al culturii indiene 275 Listă de lucrări 279 În aceeași colecție, au mai apărut: Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Franței Christophe Charle, Intelectualii în Europa seolului al XIX-lea Nigel Dodd, Sociologia banilor Charles-Henry Cuin, François Gresle, Istoria sociologiei Jacqueline
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu, pentru a defini reorganizarea Țării Românești de către turci în perioada stabilirii suzeranității otomane. Demonstrația exegeților români merge mai departe: se ia act de analogiile dintre legendele întemeierii Moldovei și Țării Românești pentru a sublinia caracterul unitar al României. Aceasta este poziția lui Brătianu cînd, în 1940, evocă legenda întemeierii Țării Românești de către un prinț, venit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sergio Givone: "Adevărul care contează pentru noi, deci acela în care este în joc destinul nostru, are nevoie să fie interpretat. Dacă n-ar fi interpretat, ar rămâne fără efect, nici o apropiere n-ar fi posibilă".27 Și mai departe exegetul vorbește despre "traducerea" interpretului ca despre un "exercițiu hermeneutic", care trebuie să îndepărteze pericolul alunecării "figurii visătorului" fără discontinuitate în aceea a "vizionarului". În esență, "interpretul" trebuie să reveleze (din semnele cărților sau din vise) "nu lumea nălucirilor și fantasmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
decadent, apoi un Radu Bogdan, care-l interpreta pe Dzerjinski al artelor frumoase, e adevărat, un Dzerjinski mai citit și mai nuanțat în inchizițiile sale stilistice, și care, acum, în serialul său din Dilema, ca martor (detașat, ar vrea regeneratul exeget) al realismului socialist, face un fel de istorie a insalubrului concept și a ravagiilor produse de acesta aproape jumătate de secol totalitar, Radu Bogdan care, dacă ar fi avut bun simț, ar fi lăsat altcuiva delicata inițiativă. Să revin la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prim-solistă a Operei ieșene: mii de mulțumiri. Chiar și la telefon, timbrul strălucitor nu-și pierde din farmecul care a pasionat cîteva generații de spectatori. O Traviată în iarnă. Oricît de ingenioasă ar fi speculația lui Ted Anton recentul exeget al lui Ioan Petru Culianu -, "decizia" lui are, mai degrabă, aerul unei stilistici aproape cinice: Cercetînd toată viața sa practicile magice, el a depășit hotarul care desparte jocul de realitate. El s-a jucat, dar ucigașii săi nu. Moartea lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și atît de nedorit în zilele noastre. Sigur, o mare parte, cea mai mare parte a sculpturii moderne, fie destinată forului public, fie muzeului, concentrîndu-și energiile chiar în direcția asumării condiției de artă, a și obținut statutul rîvnit, nimeni, nici un exeget modern de marcă nu mai poate adera, conceptual, la execuția lui Lessing, iritat probabil de excesele și rateurile sculpturii de for din vremea sa. Ar trebui însă s-o luăm în seamă, atunci cînd ne gîndim la ce s-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pro-sîrb), voi fi, de ce nu? în preajma simpaticului echidistant Sileanu, care-mi concurează, joi, propriu-mi vernisaj, voi fi.. Dar în preajma cui nu voi fi! În orașul pierzaniei și-al strălucirii noastre. Sigur însă voi fi în preajma blînd-fabulosului nonagenar Barbu Brezianu, exegetul lui Brâncuși și prietenul lui Noica, Eliade, Ionescu, Cioran, care-mi va onora vernisajul cu nobila domniei sale prezență. Venind, jovială, dintr-o Românie antebelică, atît de tînjită de noi (mai) toți. Atît de neștiutoare de învrăjbirea noastră de-acum. La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care altădată n-ar fi îndrăznit să-și ironizeze nici măcar propria muză. Trucul ingenuității răzvrătite. Știind că mai peste tot, deci probabil și în seara asta, la Filarmonică, marea soprană Mariana Nicolesco era însoțită (aproape demonstrativ) de Radu Varia, soțul, exeget de artă, răspunzător de scandalul actual al Coloanei brâncușiene de la Tîrgu Jiu, am avut o anume reținere în a intra în sală. Stupidă, la urma urmei, în fața unei voci de prestigiul colosal al celei de pe afiș. Am intrat. Și am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arată măsura extrem de specialei sale scriituri. Știind că în spate îi stau diagnostice dintre cele mai crude despre Proust (Montesquieu: "Amestec de litanii și spermă"; André Germain: "Domnișoara bătrînă"; Claudel: "Bătrîna evreică fardată"; Daudet: "Marcel Proust este diavolul în persoană"), exegetul pare să fi reținut mai ales ultimul diagnostic și pe el își compune provocatoarea carte. Diavol în mascata lui înclinație homosexuală, dar și diavol (genial) în inegalabila-i proză. Oricît mi-aș dori, nu pot ocoli însă contaminarea suferită de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pare să fi reținut mai ales ultimul diagnostic și pe el își compune provocatoarea carte. Diavol în mascata lui înclinație homosexuală, dar și diavol (genial) în inegalabila-i proză. Oricît mi-aș dori, nu pot ocoli însă contaminarea suferită de exeget dinspre excentricul său model. E o scriitură atît de special pliată pe deviația amoroasă a lui Proust, încît i-aș lipi ei înseși, stilistic vorbind, eticheta homosexuală. Ceea ce nu se poate întîmpla în cazul portretului pe care, la rîndu-mi, i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-mi asum, la rîndu-mi, constrîngătoarea (dar incitanta) preferință decenală. Se înțelege, desigur, gradul absolut de subiectivitate și de selecție spontană al simplului amator de artă și nu al pictorului profesionist, ce probabil sînt, cu atît mai puțin, al prezumtivului exeget de dincolo de șevalet. Dacă futilitatea, deci absența normelor estetice stricte joacă acum rolul prim, nu același lucru s-ar putea spune despre gradul implicit de... profesionalitate al opțiunii. Pentru că, oricîtă libertate bruscă ar opera în fortuita-mi decizie, gustul este
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revizităm pe olandezul de la începutul de secol XX, Mondrian, de la al cărui "copac" esențializat n-a mai fost decît un pas pînă la suprematismul său geometrizat. Așadar, de la "lirismul cvasidelirant, efuziunea vulcanică, scriitura plină de impetuozitate și strălucire", cum definesc exegeții artei canonul încă temperatei modernități, la "refuzul oricărui romantism, grija măsurii celei mai stricte și a celui mai clar echilibru", fiind acestea valențele modernității radicale. Și dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, încă am fi rămas/ am rămîne liniștiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
extrem de întinsă perioadă traumatizată, în care s-a făcut totuși multă pictură, și atunci va trebui să aleagă grîul de neghină. În aceeași întinsă perioadă au fot tipărite albume, sinteze ilustrate, dicționare, unele de condiție grafică excepțională, cu implicarea unor exegeți probi, marcate însă, în mare parte, de comanda ideologică a partidului comunist. Deși în anii de după 1989, nimeni nu s-a încumetat să reia fenomenul de pe o cu totul altă platformă, nu există argumente care să ne spună că reticența
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit pentru Andrei Pippidi), de vreme ce domniile fanariote pe tronul Principatelor au precedat anul 1711. Veniamin Ciobanu, unul din cei mai recenți exegeți ai epocii, observă că, „deși învingătoare în 1711, Poarta Otomană a devenit pe deplin conștientă de pericolul pe care îl reprezentau pentru dominația ei în Principatele Române tendințele expansioniste ale puternicilor săi vecini. Pericolul era cu atât mai mare, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept este un sistem logic închis, în care deciziile legale corecte pot fi deduse prin mijloace logice din reguli legale predeterminate fără referințe la scopuri sociale, politice sau standarde morale 174. Clivajul dintre drept și morală este aprobat de către unii exegeți, considerându-se că astfel a fost posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care-l consideră o slăbiciune a oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fapt o functie vitală, deoarece prin acesta, ca lege a economiei societății în particular, si a vieții în general, devine posibil schimbul de substanțe / materii / energii / funcții, devine posibilă dialectica oscilanta Prolific-Devorator. S. Foster Damon, unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei lui Blake, într-adevăr identifica Allamanda, cum am arătat, cu sistemul nervos al omului vegetal ("vegetated man", i.e. omul căzut din spiritualitate), deci cu aparatul pentru transmiterea și recepționarea de comunicări 117. Damon de asemenea sugerează că de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un concept normativ al persoanei umane pe care interpretul primului nostru sistem original de gândire are datoria să-l extragă și să-l pună la lumină"7. Și alți interpreți oferă aceeași evaluare (Nicolae Gogoneață, Gheorghe Al. Cazan). Unii dintre exegeți (Corina Hrișcă, Petru Vaida) i-au dovedit statutul de filosofie a culturii. Dată fiind legătura sa cu criticismul kantian, demersul metafizic al lui C. Rădulescu-Motru a fost alăturat modelului filosofic neokantian, încă activ în prima parte a secolului al XX
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc împreună o unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă o dominantă conceptuală. Am ținut seama însă și de observațiile exegeților personalismului energetic, ale celor ce au semnalat posibilitatea interpretării sale ca reconstrucție filosofică a umanului. Sub privire antropologică, unul dintre principalele concepte ale filosofiei în cauză (alături de cel al personalității) este determinismul prin finalitate, construit în analogie cu conceptul kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este determinismul prin finalitate, construit în analogie cu conceptul kantian al finalității. Putem spune, deocamdată ipotetic, că, interpretat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, personalismul energetic își dezvăluie legătura sa cu filosofia critică a lui Imm. Kant. De altminteri, exegeții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au semnalat și argumentat această legătură, vizând-o fie într-o modalitate generală, fie în una determinată la nivelul unor concepte, idei, motive filosofice. Astfel, Ion Petrovici socotea că filosofia lui C. Rădulescu-Motru se ridică "până la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desăvârșite și a fericirii împlinite. În corelație cu alți termeni, ei determină un concept normativ al unității de existență a omului. De aici și ideea despre "progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru "morala kantiană" de diverși exegeți ai filosofiei sale, idee care presupune și tentația transcendenței, înscrisă, cumva, în însăși unitatea de existență a omului, căci ea susține îndreptatea omului către Binele Suveran, scopul absolut, adică pur practic (moral), dat a priori, întemeiat în rațiunea practică. Cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie a cunoașterii, deși problematica acestor secțiuni se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și interpretat opera lui Nietzsche, semnal de care voi ține seama, într-o oarecare măsură, în cele ce urmează. Ar mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adică voinței de putere constând într-un raport "viu" cu valorile, un raport de inventare a lor sau de reafirmare, însă după actul viguros al negării lor totale. Interpretarea "biologistă" a supraomului (prezentă, uneori cu un accent nejustificat, la unii exegeți ai filosofiei lui Nietzsche) nesocotește faptul că prețuirea vieții nu este act al vieții înțeleasă biologic. Prețuirea vieții este un act valorizator și are rost numai într-o cultură: e drept, tocmai pentru a "transmuta" valorile acesteia. Supraomul, în genere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]