5,246 matches
-
se află o voce naratoare - vocea autorului: cel care urmează să scrie sau, eventual, o face în timp ce observă. Comportamentul degajat al prozei lui Caragiale e înlocuit de un anume didacticism, pe alocuri de un tezism mărturisit, iar implicarea (ca și explicarea) se numără printre atribuțiile ce incumbă unui personaj inconfundabil, subiect și uneori obiect al povestirilor. Numele generic pe care i-l dă autorul însuși este acela de Martor. Din calitatea de martor a protagonistului său decurg câteva dintre trăsăturile esențiale
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
paraștiințifică, În măsura În care aceasta pretinde recunoașterea rolului ei În stabilirea adevărului istoric. Totalitarism și modernizare. În domeniul filosofiei istoriei și al celei politice, teoriile „totalitarismului” și cele „neomarxiste”, deși de inspirație diferită (liberale, „materialiste”), se reîntâlnesc În prioritatea acordată politicului În ceea ce privește explicarea societăților de tip sovietic. Spre deosebire de ele, alte teorii acorda mai multă importanță inițiativei actorilor și spațiilor de joc pe care aceștia sunt În măsură să și le creeze, ceea ce le permite să explice diferențele existente dintre o societate socialistă și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
teoriilor sau metodologiei, rezultând o compilație În trei volume a publicațiilor internaționale existente pe această temă. Una dintre Întrebările recurente a fost dacă și În ce măsură nomenclatura poate fi considerată o elită. Sociologii maghiari au reușit să propună un model de explicare a prăbușirii fostului regim care pornește de la contradicția dintre acumularea concentrată de poziții Înalte de către nomenclatura și autonomia sub-sistemelor sociale cerută de dezvoltarea economică (imposibilitatea legilor endogene de a se impune, deprecierea cunoștințelor de specialitate și supraevaluarea posturilor politice). Alți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fapt cunoscut tuturor, va depune toate eforturile pentru a induce masei o singură idee: aceea a contradicției absurde dintre creșterea bogăției și cea a sărăciei; se va strădui să incite nemulțumirea, indignarea masei față de această nedreptate stridenta, lăsând pe seama propagandistului explicarea completă a acestei contradicții. Iată de ce propagandistul acționează În principal prin scris, În vreme ce agitatorul prin voce (V.I. Lenin, apud Bensussan, 1982, pp. 20-21). 2. Călătorie În Nomenclaturia „Să aruncăm acum o privire asupra Învățământului și educației din nomenclaturia. În acest
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui au avut parte de destine tragice, uciși pe frontul de Est, morți În Gulagul românesc sau exilați uneori după mai mulți ani de Închisoare. Nu este vorba a fortiori de o situație inedită. Cum bine amintește și George Voicu, explicarea Revoluției franceze printr-o teorie a „complotului evreiesc” este cu mult ulterioară epocii revoluției Înseși. Reluarea acelorași stereotipuri În ceea ce privește revoluțiile din 1989 e un indicator al caracterului secular al acestei „culturi a complotului”. Pentru perioada dintre cele două războaie, pot
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al descoperirii mobilului și făptuitorului crimei. Prezentarea documentelor anchetei, cercetările la fața locului ale procurorului și reconstituirile sale imaginare, confruntarea martorilor cu cadavrul sau aducerea lor la locul crimei se împletesc captivant cu intervențiile mărimilor politice și cu încercările de explicare freudistă a conduitei personajelor. Dezlegarea faptelor survine imprevizibil, fiind comunicată într-un capitol special: criminala fusese o servitoare țigancă, deconspirată în final ca soră vitregă a prințesei. Partea cea mai valoroasă din scrisul lui L. o constituie cele șase volume
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici satisfacția și, în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tematic. În anii ’70, două mari evenimente au marcat evoluția studiilor asupra familiei și le-au împins înspre formularea unor teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a concentrat atenția asupra explicării variabilei „statutul femeii în familie”. Se puneau întrebările: Dacă diviziunea socială a muncii duce la o atât de mare stratificare (socială) de putere și prestigiu, atunci diviziunea muncii casnice are și ea efecte similare?; Care este legătura dintre formele de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și evidente. Teoria structuralist-funcțională și sistemică are în vedere însă și funcțiile familiei ca instituție socială în societățile complexe, industriale și postindustriale. c) În contrast cu teoria funcționalistă și parțial cu cea sistemică este teoria conflictualistă, cu pretenție de teorie majoră în explicarea vieții sociale în general, dar aplicabilă din plin, susțin adepții ei, și în arealul familial. Aici s-ar impune distincția dintre două variante ale ei: - una „tare”, de sorginte marxistă și care susține că familia este micromediul ce reflectă proeminent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teorii” nu îndeplinesc nici măcar condițiile minime pentru a fi considerate ca atare, ci sunt ideologii. Or, e absolut necesar a avea tot timpul în minte când discutăm astfel de probleme distincția dintre teorii ideologice, care asertează importanța factorului ideologic în explicarea unor fenomene - în cazul nostru, credința și dezvoltările ideologice ale hegemoniei „naturale” a bărbatului -, și sistemele ideologice ca atare, care pe baza unor prezumții îndeamnă la acțiuni. Bineînțeles că ideologiile pot fi și sunt analizate prin teorii sociologice. Disocierea dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
economică, pe care o vom numi generic a analizei costurilor și beneficiilor. Este vorba de costuri și beneficii nu doar monetare, ci și culturale, psihologice etc. Înțeleasă într-o accepțiune lărgită, respectiva teorie conține următoarele idei de bază: - în descrierea, explicarea și predicția acțiunilor umane trebuie să luăm în considerare costurile și beneficiile pe care le angajează acțiunea în cauză. Așa fac și oamenii obișnuiți, în mare măsură; - actorii sociali (individuali sau colectivi) nu numai că iau în calcul în deciziile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Termenii fonetic și fonemic s-au transformat, prin K. Pike (1967), în antropologia culturală și socială, în etic și emic, marcând pregnant deosebirea dintre descrierea și explicația realităților unui grup cultural oferit de analistul din exterior (etic) și descrierea și explicarea propriilor realități de către grupul însuși (emic). Grav este - teoretico-metodologic și practic-aplicativ - când imaginea rezultată e indistinctă, când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grup cultural oferit de analistul din exterior (etic) și descrierea și explicarea propriilor realități de către grupul însuși (emic). Grav este - teoretico-metodologic și practic-aplicativ - când imaginea rezultată e indistinctă, când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală inocență epistemologică, eticul este substituit aproape total prin emic. E adevărat că la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și subzistă în măsura în care sunt create și recunoscute de oameni în derularea activităților practice. Există așadar o gramatică generativă a cotidianului careeste întotdeauna locală. Etnometodologia deplasează structurile în microsocial și în primul rând pe planul subiectivității. Ea năzuiește la descrierea și explicarea unor microculturi și instituții concrete, multe studii efectuându-se pe familie. Metodologia ei constă în a provoca situații ce scot indivizii din fluxul normal, rutinier al vieții. Studenții, de exemplu, au fost solicitați să se poarte cu părinții lor acasă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
indisolubil legate de social și cultural, asimilate chiar de acestea până la indistincție. Să ne gândim doar cât de mult sunt determinate de cultural hrana, somnul, sexul. Ceea ce nu înseamnă că factorul biologic nu trebuie luat în considerare în descrierea și explicarea familiei. Și nu doar prin determinațiile sale generale, legate de vârstă biologică, sănătate, caracteristici de sex etc., ci și, mai specific, prin posibilele cauzalități biologico-genetice ale familiei ca unitate de spațiu biologic proxim, de nișă ecologică, de „cuib” - cum se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate fi denumit cerințele specifice ale postpartumului (postpartum requirements), așa cum e descris de C. Ember și M. Ember (2002). Indiferent de valabilitatea fenomenului pentru cuplurile umane, perioada de hrănire a copilului imediat după naștere (postpartum) are o semnificație deosebită în explicarea poliginiei (vezi secțiunea 3.3.3.). Legat de nevoia de a îngriji copiii pentru a deveni ființe umane, dar și ca o valoare independentă, se invocă argumentul că, întrucât în toate comunitățile umane există o diviziune pe sexe (genuri sociale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă în legătură cu ponderea acestor beneficii, vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție este amplu argumentată de susținătorii teoriei conflictului, teorie opusă în cele mai multe puncte paradigmei structural-funcționaliste. Orientarea funcționalistă în explicarea apariției familiei poate fi interogată și dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: îngrijirea copiilor, reglementarea relațiilor sexuale, cooperarea și schimbul, responsabilitățile sociale sunt probleme care puteau fi soluționate și prin alte aranjamente. Explicațiile funcționaliste sunt în mare parte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cleopatra (ce minunată femeie, fizic și intelectual!) a fost produsul a unsprezece generații de căsătorii frate-soră sau alte rude apropiate în interiorul dinastiei ptolemeice. Desigur, este un singur exemplu, iar știința nu se poate bizui pe cazuri excepționale în aflarea și explicarea regularităților. Sunt însă studii concrete (Livingstone, 1969) care arată că, asociate și cu anumite practici de infanticid (direct și indirect), unele populații sătești închise nu ajung la degradare biologică. Totuși, atunci când nu intervin condiții de eliminare a exemplarelor anormale biologic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din zonele de podiș înalt din India este de înțeles prin combinația: mai puține femei, valoarea forței de muncă masculine, păstrarea integrității gospodăriei și pământului. Relațiile dintre factorii mai sus menționați sunt mult mai complexe, iar în schema globală a explicării monogamiei și îndeosebi a poligamiei trebuie introduse și alte variabile. Se incriminează, de exemplu, ca factor explicativ tabuul sexual postnatal (postpartum sex taboo). În unele societăți, cuplului nu îi este permis să aibă relații sexuale cel puțin un an de la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi armonic decât unul bazat pe o complementaritate inversă. Aceasta deoarece primul este consensual cu prescripția societală (tradițională) de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similarității și complementarității în descrierea și explicarea alegerii partenerului, în sensul că, într-o primă etapă, similaritatea de valori și atitudini acționează ca un filtru pentru a continua sau nu relația de prietenie, iar mai târziu complementaritatea nevoilor devine mai importantă. De exemplu, în timpul perioadei de întâlniri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și dinamica rolurilor în familie" Într-un înțeles lărgit, însăși abordarea prin prisma așteptărilor de rol ale familiei ar putea fi considerată o teorie. Într-adevăr, încă din deceniul al patrulea al secolului XX, în psihologia socială americană se încerca explicarea armoniei sau a dizarmoniei cuplului conjugal prin magnitudinea diferenței dintre „la ce s-au așteptat” partenerii vizavi de viața de familie și „ceea ce au găsit” în realitate, dintre rolurile anticipate și rolurile efective. Problematica rolurilor, a așteptărilor, anticipărilor și percepțiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1975 peste 1,5‰, rată care, cu mici fluctuații (în 1992 a fost de 1,3‰, în 1994 de 1,7‰, în 1999 de 1,5‰, în 2002 de 1,5‰), s-a menținutaceeași. Fără a intra nici măcar sumar în explicarea acestei situații, să spunem doar că însăși structura demografică a populației este, în anumite limite, responsabilă: e firesc că, acolo unde avem de-a face cu o îmbătrânire a populației, deși la populația mai tânără numărul divorțurilor crește, raportat la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și al relațiilor interumane. În vremurile trecute, acest rol era deținut de șamani și preoți, mai recent de medici (psihiatri). Psihoterapeutul american W. Griffin (1993) face observația că, cel puțin în SUA, pe măsură ce se dovedește că psihoterapia biologistă nu acoperă explicarea și tratamentul dimensiunilor psihosociale ale comportamentului uman, experții în științele socioumane, în particular psihoterapeuții, trec pe prim-plan. Rămâne de văzut dacă afirmația lui Griffin este o realitate sau o simplă proiecție aspirațională personală ori de breaslă. În tot cazul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză în 1949), Studii de psihologie și filosofie (1955), Istoria psihologiei (I-II, 1955-1956, în colaborare cu C. I. Botez), iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1930; Memorial (Note de drum din Spania), București, 1930; Atitudini, București, 1931; Valori, București, 1935; Psihologie și viață, București, 1938; Înțelesuri, București, 1942; Între două lumi, București, 1943; Introducere în sociologie, București, 1944; Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania), București, 1945; Explicarea omului, București, 1946; Anatole France, București, 1955; În Extremul Occident (Note de drum din Antile, California, Canada), București, 1955; Studii de psihologie și filosofie, București, 1955; Istoria psihologiei (în colaborare cu C. I. Botez), I-II, București, 1955-1956; Cele două
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]