123,612 matches
-
delictele "politice", de "atentatele" la siguranța statului. Se cuvine a menționa că anunțul poliției nu stîrnește nici un ecou în presa bucureșteană. În schimb, se înregistrează unul în cotidianul ieșean "Moldova", unde un ziarist antisemit, ascuns sub pseudonimul Gh. Sânger, își exprimă indignarea în articolul Cazul Sorana Gurian. Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în tovărășia multora dintre coreligionari și otrăvitori de suflete, a tuturor acelora care de abia au așteptat
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
strînse legături cu legațiile Axei și încerca să plaseze în presa românească reportagii primite de la birourile lor de presă. În 1941, după rebeliune, Sorana Gurian oferea 1000 lei «PENTRU FIECARE NUME DE COMUNIST CARE A PARTICIPAT LA REBELIUNE», după cum se exprima dînsa, nume pe care le furniza lui Max Obler, agentul Gestapoului. Apoi Sorana Gurian dispare, dar reapare în 1942, cînd lucrează cu diverși miniștri antonescieni și înalți funcționari, pentru obținerea scutirilor de rechiziții, a carnetelor de scutire de muncă pentru
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
fragedă, între Cuza-Vodă și Ștefan cel Mare! Da, stimate domn, între Cuza-Vodă și Ștefan cel Mare, nu mi-e jenă s-o zic! Și s-o susțin, stimate domn, și s-o susțin! * "...ați putea dumneavoastră... Dar nu, trebuie să exprim în cuvinte mai tari, mai plastice, nu - ați putea, ci - ați îndrăzni, uitați-vă acum la mine, să afirmați că nu sînt porc?!" * Raskolnikov omoară baba-n iulie. Tot în iulie, Rogojin bagă cuțitu-n Nastasia! E luna crimelor, se pare
Nastasia Filippovna era lesbiană by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14137_a_15462]
-
romanul optzecist avea la bază concepția inutilității prerogativelor autorului și a actului demiurgic de a mai construi lumi, Gh. Crăciun încearcă acum să analizeze mai îndeaproape înseși motivele eșecului de a scrie chiar despre sine: duplicitatea limbajului stereotip incapabil să exprime dincolo de acea limită unde, crede autorul, se află cu adevărat substanța eu-lui. Predilecția pentru teorie din ultimii ani a scriitorului se vede cel mai bine în această carte-eseu care completează, după 20 de ani, Acte originale, copii legalizate în sensul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
ficțiune, text - imagine ș.a., pornind de la Wittgenstein până la Steiner și Barthes. E-adevărat, teoria scindează scrisul explicitându-l, dar îl și provoacă îndeaproape: "Limbajul ajunge cu adevărat să te comunice abia atunci când ai ajuns să accepți că subiectivitatea ta nu se exprimă, ci se inventează.", " Dacă a gândi înseamnă a fi în limbaj și a formula propoziții, atunci ce înseamnă a simți? Trupul este acela care simte, dar nu are și el un limbaj? A simți înseamnă a te situa în afara limbajului
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
nobilele principii de dreptate, libertate, omenie, care stau la baza adevăratei culturi. ș...ț confiscînd libertatea, dictaturile, în istorie, au fost regimuri de incultură, de întuneric." 33) Cel de-al doilea articol, Despre misiunea scriitorului, apărea cîteva zile mai tîrziu, exprimînd mai clar punctul de vedere: "El șscriitorulț nu poate fi «angajat» decît față de adevăr, din teamă ca la un moment dat adevărul politic să nu mai coincidă cu adevărul lui intim și să nu dea loc compromisului sau trădării. Ceea ce
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
d-na Sorana Gurian face oficii de a servi cu abilitate fotografii obscene în ambalaj imagistic." La aceasta se adăuga faptul că scriitoarea "își cultivă cu atenție o popularitate scandaloasă și fotogenică". Concluzia era "o asociere la un gest, care exprimă brutal o revoltă a bunului simț anonim în fața unei maimuțăreli la o scenă deschisă".36 Este, de fapt, începutul luptei criticii "noi", obediente regimului aflat la putere, contra "decadentismului în literatură", luptă ce va culmina un an mai tîrziu, în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
în modul în care se leagă obiectele în spațiu. Există diferențe în modul în care acest lucru se întâmplă la sat sau la oraș. Sau chiar în orașe diferite. Sunt alte conexiuni. Alte relații pe care discursul trebuie să le exprime zilnic (...) schimbăm tehnicile narative în funcție de pământul pe care călcăm." Privită prin lentila unei astfel de critifiction cu morgă și răspăr, însuși cazul cărții de față se contorsionează comic. Jul își privește colegii de clasă stupizi, comuni, plini de clișee, îi
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
m-a poftit să iau loc pe scaun în fața biroului său. - Te rog, scumpă amică, să moi pana în sticla cu cerneală și să dai primul autograf cu semnătură, a spus cu glas solemn. Am ridicat privirea și mi-am exprimat mirarea, neînțelegînd ce vrea să spună. - Te rog să-ți pui semnătura pe prima pagină, mi-a spus el. Mi-am aplecat ochii pe prima pagină a cărții, o clipă mi-am căutat cuvintele ce urma să le scriu ca
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Memorialistul consemnează de asemeni vizita în capitala Moldovei pentru a ține conferințe a destul-de-faimosului în acel moment Sar Péladan (idolatrizat de Gala Galaction) și a lui Jean Richepin, care, spre a-l epata pe burghez, nu se sfia, cum se exprima el, "de pisser contre le ciel." Încă din vremea când scria povestirea Ion Ursu, în 1900, Sadoveanu își punea problema, într-un fel actuală și azi a optării între europenizare (globalizare) și autarhie, mai exact, specificul național, sau, mă rog
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
se produsese grație hazardului. Am profitat de ignoranța mea în materie de festivaluri de flori și de postura mea de invitat, pentru a privi mai degrabă tablourile lui Rakel. Arta există în lume pentru a ameliora brutalitatea timpului, pentru a exprima cu demnitate secretele oamenilor, trăirea interioară. Arta era timp întors pe dos pentru mine. Pură logică a visului. Operele de artă aveau parcă un avantaj asupra florilor care urmau să se ofilească în curând, să dispară cu lumina lor cu
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În ianuarie 1938, când prefața în ziarul "Reporter" traducerea de către Paul Păun a unui fragment din Cântecele lui
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
suprarealistă" ce devenise o spunea titlul revistei sale celei mai importante "suprarealism în slujba revoluției". Manifestul Dialectique de la dialectique, publicat în 1945 în limba franceză împreună cu D. Trost ( colaborator și el, în paralel cu Luca, la "Cuvântul liber"), urma să exprime această angajare, acum și mai subliniat dublă, pe terenul practicilor poetice și pe cel al acțiunii sociale, pentru "eliberarea totală a omului". Mărcile ideologice vor fi aici numeroase pe discursul inflamat al celor doi autori care-și proclamau încă o dată
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l împinge totuși spre extremele unei interpretări rigid-dogmatice a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În ianuarie 1938, când prefața în ziarul "Reporter" traducerea de către Paul Păun a unui fragment din Cântecele lui
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
suprarealistă" ce devenise o spunea titlul revistei sale celei mai importante "suprarealism în slujba revoluției". Manifestul Dialectique de la dialectique, publicat în 1945 în limba franceză împreună cu D. Trost ( colaborator și el, în paralel cu Luca, la "Cuvântul liber"), urma să exprime această angajare, acum și mai subliniat dublă, pe terenul practicilor poetice și pe cel al acțiunii sociale, pentru "eliberarea totală a omului". Mărcile ideologice vor fi aici numeroase pe discursul inflamat al celor doi autori care-și proclamau încă o dată
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
lui Hübsch în iulie 1881: "Dans le trajet de Bucarest à Mircesti, j'ai été continuellement persécuté par votre diable d'hymne national, que je trouve admirable, et j'ai essayé d'y adapter les paroles suivantes." 1) Poetul își exprimă preferința pentru "Rai vesel, pămîntesc" și insatisfacția față de versul "Ce poartă-un mare nume" (cu nefericita alăturare de silabe "tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
etc. în prezidiu și în comisie e dorită "sus". Vorbise și Bogza, patetic, pe linia lui Deșliu, cu care cred că se înțelesese și beneficiind de acordul tacit al lui Virgil Teodorescu, sau numai de stupoarea lui... Mîinile ridicate au exprimat clar voința delegaților de a nu-i vedea pe Barbu & Co în prezidiu și-n comisia de propuneri. Miu Dobrescu a fost nevoit să înghită această primă gălușcă. Barbu, aflat în sală, a mai rămas puțin și a plecat cu
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
adunate aici, dialoguri în care este expusă cu limpezime metodologică o concepție estetică intransigentă, deși deloc rigidă. Din aceste dialoguri ni se revelează felul cum se întregesc, în ființa lăuntrică a scriitorului, moralistul și estetul, criticul literar și comentatorul politic, exprimându-se, în fapt, o semnificativă armonie a contrariilor. Referindu-se, de pildă, la propria sa biografie, scriitorul o leagă de "povestea" exilului ce i-a marcat fundamental ființa: "Cât despre biografia mea "publică", e firesc să fie foarte puțin cunoscută
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
grea menționată la început suferise însuși autorul în primăvara 1907, alt element autobiografic și deci accidental în economia povestirii.) Și în cazul Crailor... există, discretă, ascunsă, dar mereu bănuită, niciodată imposibilă și de aceea ațîțătoare o numerologie mateină, care se exprimă și cronologic. E important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember. Acțiunea berlineză din Remember se întinde peste două anotimpuri (primăvara tîrzie și vara, terminîndu-se la începutul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
încercând să-l cuprindă prin întrebările sale, naivitate a bătrânului ce nu încetează să fie asaltat de alte și alte întrebări, la care existența sa toată nu i-a fost de-ajuns pentru a răspunde. Permiteți-mi, așadar, să-mi exprim cu naivitatea tinereții și deopotrivă a senectuții mirarea în fața ambiguității spațiului universitar. Într-adevăr, spațiul acesta mi se părea, atunci când pătrundeam pentru întâia oară în el și continuă, acum, după ce l-am străbătut de atâtea ori, să-mi pară, în
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
de literatura de această factură, marcat de ieșirea la lumină a multelor jurnale, cărți de memorii, evocări. Nu toate prezintă, prin conținut, un la fel de mare interes, unele nici măcar unul minim, dar se poate spune că împreună formează un corpus și exprimă o tendință. Toate se întâlnesc în aspirația de a promova o tehnică proprie a mărturisirii de sine. Acesta fiind contextul este așadar de mirare că lucrarea lui Dan Cristea despre "scrisul autobiografic" nu a înregistrat, la apariția în românește, ecouri
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]