966 matches
-
Național de Artă al României. Transa onirică, extazul, interiorizarea, intimitatea alcătuiesc o constelație de afecte, un melanj expresiv al acestei figuri feminine. Poziția lansată a capului creează sugestia unei aspirații răspunzând unor comandamente interioare, unui tumult afectiv. Tot o dimensiune extatică este prezentă în lucrarea Spre necunoscut (1915), unde două figuri cu un aspect androgin, la limită feminine, îngemănate destinal în blocul de piatră, par extrase unui vis. Transa în care se află topește deopotrivă suferința, visarea, pasiunea, sentimentul disoluției într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zvârcolindu-se au ca scop numai venirea lor pe lume. Aș numi această fascinantă zbatere întunecată, apariția formei"347. Există o oarecare similitudine pe care o evocă chipurile feminine ale himerelor paciuriene abstrase într-o reverie amniotică cu chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand Khnopff. La fel ca sfincșii lui Khnopff, himerele lui Paciurea țin ochii închiși, părând astfel să se închidă în propria lor interioritate. Spre deosebire de Khnopff, aici lipsește orice reziduu de anxietate. Expresia extatică a acestor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand Khnopff. La fel ca sfincșii lui Khnopff, himerele lui Paciurea țin ochii închiși, părând astfel să se închidă în propria lor interioritate. Spre deosebire de Khnopff, aici lipsește orice reziduu de anxietate. Expresia extatică a acestor figuri evocă, mai degrabă, o plăcută recluziune într-un spațiu care nu conține nicio amenințare apropiată și nu anunță nicio intruziune. Sfinxul lui Khnopff este pictat după chipul și asemănarea sorei sale Margueritte, față de care acesta nutrea o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sculptura esențializată a lui Brâncuși sare în ochi, putem oricând compara Muza adormită în diferitele ei variante dar și Domnișoara Pogany cu Himera Apei pentru a sesiza similitudinile alfabetului plastic al celor doi artiști. Aceaste figuri evocă o stare extatică de autocontemplație, himerele fac parte dintr-o dimensiune fantasmală integrată psihismului abisal, care sunt pe punctul de a ajunge în zona conștiinței, unde prind formă. De asemenea, în ciuda polimorfismului lor animal, antropomorfizarea acestor figuri se reflectă doar în chipul lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei pare să se topească în acest fundal, întunericul este poate chiar sursa sa. Angoasa se desenează și pe fondul unei tensiuni cromatice dintre roșu și negru, combinație cu o puternică conotație sexuală. Madona își desface brațele într-un gest extatic, expunându-și trupul. Vocația definitorie a femeii fatale pe care Munch o întâlnise în persoana norvegienei Dagny Juell (Ducha) sau a lui Tulla Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci orgasmul, escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot le identifica în procesiunile dansante la școala de pictură a lui Brughel desemnate cu numele de "danse de Saint-Guy", așa cum la artiștii spanioli subliniază înclinația spre surprinderea atitudinilor extatice. De cele mai multe ori, cazurile de demonism sunt descifrate de medicul francez drept cazuri de isterie, însă acesta precizează o arie mai largă de cuprindere a nevrozelor: alienarea mentală (demopatia), epilepsia, ipohondria etc. Isteria pare să fie cea mai ofertantă pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
epilepsia, ipohondria etc. Isteria pare să fie cea mai ofertantă pentru artă, datorită caracterului spectacular al crizelor, mai ales cele din perioada de "clownisme", implicând stranii arcuiri ale corpului. Charcot indică patru faze ale crizei, asociate fie "demoniacilor convulsionari", fie "extaticilor": 1) perioada epileptoidă împărțită în trei faze, faza tonică, clonică și de rezoluție (resolution), 2) perioada de contorsiuni și de mari mișcări, sau perioada de "clownisme", 3) perioada atitudinilor pasionale, 4) perioada terminală. "Contorsiunile consistă în atitudini stranii, neprevăzute, neverosimile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cerută de actul ucigaș, stă în picioare ținând în mâini o uriașă sabie pe care este silită s-o sprijine de coapsă, în timp ce Holofern, victimă paralizată de sațietatea sexuală, la picioarele ei, întruchipează deja pe cel învins. Surprinde expresia aproape extatică a lui Judith, al cărui frumos corp gol se asociază cruzimii și actului sângeros care urmează. Gudrun Körner este de părere că intriga politică și sensul patriotic al gestului lui Judith nu au fost complet eliminate din tablou, dar că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și atacând o pictură nouă, decorativă prin linii, simfonică prin culori, simbolică prin invenții și am putea spune mistică sau panteistă prin caracter și psihologie"469. Într-adevăr, "contemplativii", precum Înțeleptul hindus, apar așezați pe o mică platformă, în posturi extatice, extrași din ordinea contigentului. Cecilia Cuțescu-Storck le conferă un aer meditativ-sacerdotal, îi insularizează, ei execută uneori o serie de misterioase mișcări euritmice în acord cu propria interioritate și cu tot ceea ce se află în jur, așa cum vedem la statuile khmere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un conținut spiritual"470. Cu această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recunoaște modelul utilizat pentru portretele cu țigănci, care scot în evidență transportul erotic similar isteriei menadelor și o senzualitate provocatoare. Haloul auratic al capului tăiat al sfântului proiectează o lumină stranie pe rochia dansatoarei, pe chipul transfigurat de un zâmbet extatic al Salomeii. Aceasta își ține ochii închiși, pentru a supralicita transa erotică. Ca un contrast al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al sfântului. Chipul ei, văzut în profil, se delimitează printr-o linie de masa neagră a părului, gâtul apare ca imposibil de lung, asemeni lujerului unei plante, în genul gâturilor longiline pe care se înalță chipurile de mască cu expresii extatice ale Himerelor lui Paciurea. Tratarea are ceva similar hieratismului obținut printr-o intenționată elongație la un El Greco. Expresia ei nu evocă în niciun fel dorința nerealizată sau frustrarea, ci suferința, o suferință atât de puternică, ce a trecut de la cutumiara
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficiază un ritual estetic, se disociază de spațiul profan pentru a fi introdus într-o dimensiune sacră, cea a poeziei. Întreaga recuzită, precum și ceremonialul estetic vizează un contact cu frumusețea absolută, cu poezia, care recomandă asemeni misterului revelat o stare extatică. "Un tron special, "jilțul Maestrului", ideat și pictat de fiul Alexis, cu trei trepte simbolice ale gloriei, așteaptă pe Poet. Pe masă ard lumânări și un consiliu de coroană nocturn, aproape permanent, al Poeziei, funcționează. Malițioșii numesc salonul " Sala macabră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea maĭ bună țéră, că neamul lor este cel maĭ viteaz, cel maĭ nobil, cel maĭ energic din tóte neamurile. Nu vĕ temețĭ că vețĭ cădé în exces pe calea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să scrii după Blaga (cu atât mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]