18,011 matches
-
diplomatice din zonă, precum și a observațiilor proprii, pentru conducerea M.A.E. și, după caz, pentru președinție și guvern, propuneri și sugestii de dezvoltare a raporturilor multilaterale dintre România și statele de care s-a ocupat. În activitatea desfășurată în exterior, la oficiile diplomatice ale României, a înaintat la M.A.E., prin intermediul conducerii ambasadelor, pe baza convorbirilor oficiale cu autoritățile centrale și locale și membri ai Corpului Diplomatic, precum și a analizelor proprii, rapoarte și informări privind politica internă și externă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Consiliului de conducere al M.A.E. și al Biroului Executiv al acestuia, șeful Cancelariei M.A.E., directorul Direcției America (de Nord, Centrală și de Sud). A fost consilier diplomatic al ministrului delegat pentru cercetare științifică (2001-2003). b) în exterior a lucrat la Ambasada României din U.R.S.S. (1963-1968, precum și în 1986), în Canada (1970-1973) Deputy Chief of Mission D.C.M. prim-colaborator; în Egipt (1979-1980) D.C.M.; în S.U.A. (1980-1982) D.C.M. și Însărcinat cu afaceri; Însărcinat cu afaceri a.i. în Costa Rica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
împreună cu Misiunea permanentă a României pe lângă Comunitățile Europene, au fost vizita oficială și alte două vizite de lucru în Belgia ale președintelui României, Ion Iliescu (1993-1994); vizita oficială a unei delegații guvernamentale, condusă de primul-ministru Nicolae Văcăroiu (prima vizită în exterior de la formarea guvernului după alegerile din toamna anului 1992). La invitația secretarului general al N.A.T.O., președintele României a efectuat prima sa vizita oficială la sediul organizației. Discuțiile oficiale au fost urmate de o sesiune specială a Consiliului N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
multe organizații economice, a făcut un studiu despre Acordul General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), sugerând aderarea țării noastre la această organizație, ceea ce era o opțiune separată de a altor țări Est-europene. Primul post de diplomație permanentă în exterior îl deține în calitate de Consilier la ambasada română din Cehoslovacia, prim-colaborator al ambasadorului (1964-1967). Observator al evoluțiilor politico-economice din această țară, a informat M.A.E. din București asupra specificului din acea perioada când se pregătea "Primăvara de la Praga". După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României în Consiliul de Securitate. Alte activități A desfășurat o largă activitate universitară, științifică și de informare. A fost universitar în perioada 1951-2002 la Academia de Studii Economice, cu întreruperea activității de predare în anii de misiuni diplomatice permanente în exterior, precum și la Universitatea "Nicolae Titulescu" și alte universități particulare. În anii 1956-1960, a fost inspector principal de învățământ superior în Ministerul Învățământului, când a coordonat elaborarea și a scris unele capitole din primul curs de Economie politică, în două volume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Direcției IV Relații. În activitatea desfășurată, a răspuns, în principal și succesiv, de relațiile României cu Coreea, India, Sri Lanka, Israel și alte țări, precum și de problemele privind Teritoriul Jamu și Cașmir, Mișcarea Palestiniană și conflictul din Orientul Apropiat. În exterior, a lucrat ca diplomat în R.P.D. Coreeană, ca Ambasador în Republica Coreea (iulie 1990 octombrie 1994) și, de asemenea, a îndeplinit misiuni de scurtă durată în Nepal, India, Irak, Japonia China, Vietnam etc. Fiind un bun cunoscător al realităților din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și mai mare când a văzut că autoritățile ungare, inclusiv la cel mai înalt nivel, nu au scăpat nici o ocazie pentru a depune o coroană de flori la mormântul lui "Sandor Csoma". Activitate publicistică În ultima perioadă de activitate în exterior, dar și ulterior, a scris și publicat în țară și străinătate mai multe articole și studii având ca teme situația social-politică din România, diferite aspecte ale relațiilor româno-coreene, situația din Peninsula Coreeană în anumite momente, evoluția situației din Coreea de Nord, în urma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasada României la Moscova, U.R.S.S.; 1990 1994, la revenirea de la post, a fost detașat la Președinția României Consilier, adjunct al șefului Direcției Protocol. A contribuit, în colaborare cu colegii din Centrala M.A.E. și de la ambasadele române din exterior, la buna organizare și desfășurare a vizitelor oficiale la nivel înalt ale oaspeților străini în România și ale președintelui României în diferite țări; 1994 1998, Secretar I la Ambasada României la Moscova Federația Rusă, ca Atașat de presă, a facilitat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
personal, precum și de gestiune financiar-administrativă și au fost date îndrumări pertinente la fața locului, informând conducerea M.A.E. cu privire la problemele deosebite rezultate și prezentând propuneri de îndreptare a situațiilor găsite în afara Legii și a reglementărilor interne ale ministerului. În exterior La primul post (Berna, 1965-1966), s-a ocupat cu preponderență de relațiile culturale și presă, urmărind consistența acestora într-o țară în care, în acei ani, Războiul Rece era încă foarte vizibil. A reușit organizarea unor expoziții de artă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
apropiat de subiectul monografiei sale dintr-o dublă perspectivă, care probabil îi este sugerată chiar de Ioan Paul al II-lea, acesta spunând, la un moment dat, despre sine însuși că există două moduri de a îl vedea: unul din exterior și altul din interior. Nicolae Mareș a avut, prin urmare, tot grație acestei legături speciale despre care vorbeam, posibilitatea de a privi pe Ioan Paul al II-lea deopotrivă din exterior și din interior. Nu îmi rămâne decât să îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
există două moduri de a îl vedea: unul din exterior și altul din interior. Nicolae Mareș a avut, prin urmare, tot grație acestei legături speciale despre care vorbeam, posibilitatea de a privi pe Ioan Paul al II-lea deopotrivă din exterior și din interior. Nu îmi rămâne decât să îi mulțumesc domnului Nicolae Mareș pentru că s-a nimerit (în cel mai pozitiv sens al cuvântului) ca, în România, opera lui Ioan Paul al II-lea să încapă în mâinile unui om
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a României și cooperarea țării noastre cu statele respective. În timpul misiunilor sale diplomatice, a sprijinit, cu prioritate, menținerea și dezvoltarea relațiilor României cu țările de reședință pe plan economic, cultural și tehnico-științific. Atât în Ministerul Afacerilor Externe, cât și în exterior, a susținut demersurile de natură să promoveze imaginea României în lume, inclusiv printre românii din afara granițelor țării. A făcut parte, în calitate de expert și de interpret, din unele delegații care au efectuat vizite oficiale la nivel de șef de stat sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
față de diplomați germani la București etc.). A inițiat demersuri de protest întemeiat, iar partea germană a ținut, în parte, seama de ele, în cazul unor acțiuni întreprinse (în contextul atmosferei deosebit de reci a relațiilor bilaterale), de vectori de influență din exterior care prejudiciau interesele statului român (răspândirea de hărți cu teritoriul României mutilat, de lozinci vehement antiromânești, știri intenționat exagerate privind "sistematizarea satelor" și "oprimarea" minorităților etc.). A menținut relații apropiate cu liderii organizațiilor sașilor și șvabilor originari din România, sprijinind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prim-colaborator al ambasadorului în Filipine, 1983 1985. Secretar I și Însărcinat cu afaceri a.i. al României în Filipine, 1985 1989 și 1990 1992; Secretar I și Consilier, precum și prim-colaborator al ambasadorului în Iran, 1994 1999. În timpul activității în exterior, de peste 18 ani, a ocupat poziții de șef de misiune (în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i, cca. șapte ani) și de prim-colaborator al ambasadorului, ceea ce a însemnat implicarea sa în derularea întregii activități a misiunilor diplomatice. Raporturile României cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Ambasada României din Viena (1990 1992); Consilier diplomatic la Direcția de relații cu presa din M.A.E. (1992 1994). În intervalul 1957 1994, a lucrat 17 ani în Centrala M.A.E. și 20 în misiuni permanente în exterior din care cca. 10 ani, în calitate de prim-colaborator al șefului misiunii; a îndeplinit temporar conform uzanțelor diplomatice și funcția de Însărcinat cu afaceri a.i. A început cariera diplomatică în M.A.E., în anul 1957, la Direcția de relații cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
M.A.E., activitatea s-a desfășurat astfel: Direcția Relațiilor Culturale, 1966 1974. Direcția Țări în Curs de Dezvoltare, 1974 1976. Direcția Relațiilor Culturale, 1981 1992. Direcția America Latină, 1996 1999. Direcția America, 2004 (ianuarie mai). Misiuni permanente la post în exterior Ambasada României la Lagos, Republica Federala Nigeria, Secretar II și prim-colaborator, 1976 1980. Ambasada României la Buenos Aires, Republica Argentina, Secretar I, atașat cultural și de presă, 1992 1996. Ambasada României la Buenos Aires, Republica Argentina, Consilier și prim-colaborator, 1999
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Republica Federala Nigeria, Secretar II și prim-colaborator, 1976 1980. Ambasada României la Buenos Aires, Republica Argentina, Secretar I, atașat cultural și de presă, 1992 1996. Ambasada României la Buenos Aires, Republica Argentina, Consilier și prim-colaborator, 1999 2003. Misiuni temporare în exterior R.A. Egipt, pentru negocierea și semnarea la Cairo a unui program de colaborare și schimburi culturale, mai 1971. Republica Turcia, pentru vernisajul unei expoziții la Istanbul, iulie 1985. Republica Turcia, pentru negocierea și semnarea unui program de colaborare, și schimburi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
schimburi culturale, noiembrie 1990. Republica Elenă, pentru negocierea și semnarea la Atena a unui program de colaborare și schimburi culturale, februarie 1991. Din cei 38 de ani de activitate neîntreruptă în M.A.E. și la misiune la post în exterior, 2 ani (perioada 1974 1975) au fost pe spațiul Orientul Mijlociu (Siria, Liban și conflictul arabo-israelian), 3 ani pe America Latină, iar restul la Direcția Culturală. În cadrul misiunii la post în capitala Republicii Federale Nigeria, în afară de problemele legate de țara de reședință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lor; 23 Ibid., p. 21. 24 Ibid., p. 15. Guvernanța corporativă 36 P2. integritatea - deținătorii de posturi publice nu ar trebui să se îndatoreze din punct de vedere financiar sau să aibă alte asemenea obligații față de indivizi sau organizații din exterior care i ar putea influența în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; P3. obiectivitatea - în îndeplinirea unor acțiuni publice, inclusiv întâlniri publice, acordarea contractelor sau recomandarea unor indivizi pentru recompensare sau alte beneficii, deținătorii de posturi publice ar trebui să se bazeze
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la: P1. Caracterul de proprietate al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație - majoritatea directorilor ar trebui să fie independenți. P3. Directori individuali din exterior - conceptul de director din exterior este explicat. P4. Comitetul de numire - nominalizarea și evaluarea directorilor. P5. Evaluarea eficacității Consiliului de administrație - în mod normal, această evaluare este efectuată de comitetul de numire. P6. Orientarea și educarea directorilor - pentru directorii noi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație - majoritatea directorilor ar trebui să fie independenți. P3. Directori individuali din exterior - conceptul de director din exterior este explicat. P4. Comitetul de numire - nominalizarea și evaluarea directorilor. P5. Evaluarea eficacității Consiliului de administrație - în mod normal, această evaluare este efectuată de comitetul de numire. P6. Orientarea și educarea directorilor - pentru directorii noi din cadrul consiliului de administrație. P7
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
consiliului de administrație. P7. Mărimea efectivă a Consiliului de administrație - mărimea adoptată ar trebui să asigure o competență de decizie eficientă. P8. Compensarea directorilor - compensațiile ar trebui să reflecte responsabilitățile și riscurile specifice postului de director. P9. Comitetul directorilor din exterior -în mod normal ar trebui să fie alcătuit din directorii din exterior. P10. Abordarea față de guvernanța corporativă - fiecare consiliu de directori este responsabil pentru dezvoltarea unei abordări după ce au fost luate în considerare aceste principii. P11. Descrierea poziției - obiectivele corporative
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar trebui să asigure o competență de decizie eficientă. P8. Compensarea directorilor - compensațiile ar trebui să reflecte responsabilitățile și riscurile specifice postului de director. P9. Comitetul directorilor din exterior -în mod normal ar trebui să fie alcătuit din directorii din exterior. P10. Abordarea față de guvernanța corporativă - fiecare consiliu de directori este responsabil pentru dezvoltarea unei abordări după ce au fost luate în considerare aceste principii. P11. Descrierea poziției - obiectivele corporative pentru președintele Consiliului de administrație ar trebui, de asemenea, să fie dezvoltate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Bursa din Toronto, Guvernanța corporativă, Ghid pentru dezvăluirea informațiilor, 2004. Guvernanța corporativă 46 P12. Independența Consiliului de administrație - structurile Consiliului de administrație și ale aranjamentelor conducerii ar trebui să promoveze independența. P13. Comitetul de audit - alcătuit doar din directori din exterior și însărcinat cu supravegherea controlului intern și cu menținerea legăturii cu auditul intern și auditul extern. P14. Consilierea externă - ar trebui să fie angajată atunci când este cazul. În Australia, Bursa de Acțiuni 36 a emis un ghid prin intermediul Consiliului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acestora și asigură că datoriile sunt identificate și administrate; asistă în asigurarea calității raportării interne și externe. Acestea necesită menținerea unor înregistrări adecvate și a unor procese ce generează un flux de informații fiabile, relevante și oportune din interiorul și exteriorul organizației; asistă în asigurarea conformării cu legile și reglementările în domeniu și, de asemenea, cu politicile interne referitoare la conduita în afaceri. Raportul Turnbull 29 , în paragraful 16, clarifică și responsabilitățile managementului general pentru implementarea sistemului de control intern în cadrul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]