3,439 matches
-
bază principiile interioare ale elevului, factorii cărora li se atribuie succesul sau eșecul și nivelul de așteptare al elevului. * Motivația socioculturală de a învăța este realizată printr-o participare constantă și activă în activități de grup în cadrul activităților școlare și extrașcolare, participare care înlesnește menținerea identității individuale. Proiectul InTime propune un model cu opt elemente ale învățării care este compatibil cu cel propus de Ewell, dar ultimul principiu este înlocuit cu un altul numit: * Cadrul agreabil - învățarea este mai eficientă dacă
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
aceste situații. De-a lungul timpului s-au făcut numeroase studii și experimente psiho-sociale în încercarea de a înțelege modul de funcționare a individului în diferite circumstanțe, identificându-se câteva diferențe majore între aplicabilitatea cunoștințelor în mediul școlar și circumstanțele extrașcolare: O primă diferență este că în cadrul școlar se pune accent mult mai mare pe lucrul individual decât se întâmplă în alte circumstanțe. În al doilea rând s-a constatat recurgerea la un număr mult mai mare de instrumente și unelte
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
să permită membrilor unui grup să se cunoască, să se familiarizeze cu înclinațiile și principalele așteptări pe care le au fiecare, să pună bazele încrederii între colegi. Această fază are loc în primele zile de școală, la începutul unui curs extrașcolar sau la începutul formării unei echipe (sportive, de teatru, de proiect). 2. Faza stabilirii normelor - este momentul în care li se prezintă coechipierilor responsabilității grupului și cele individuale, regulile care trebuie respectate pe parcursul lucrului în grup. Dintre aceste reguli se
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
Vrakking, 2011, p. 64) Liniștea solicitată în sala de clasă le trezește copiilor o stare de anxietate: lipsesc zumzetul familiar, apelurile telefonice, intervențiile colegilor, lumina stranie a monitorului sau tabletei, pianotarea inaudibilă a degetelor pe tastatura smartphonului etc. Dacă mediul extrașcolar încorporează tot mai mult tehnologiile de perturbare a atenției (reclame, firme luminoase, sunete intermitente, un fond sonor acaparant și obsesiv de obicei muzică house sau techno) mediul școlar este în continuare gândit din perspectiva unei concentrări prelungite a atenției, ceea ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu prietenii, ca un spațiu de socializare și nu ca unul dedicat învățării; ca exemplare ale unui nou tip uman homo zappiens elevii practică multitaskingul și modalități noi de învățare, care contrastează puternic cu oferta școlii: "Contrastul cu viața lor extrașcolară este prea mare: nu există control, conectivitate, mass-media, nu există acțiune, imersiune și nu există rețele. Ca persoane care învață în școală, elevii se simt forțați să fie pasivi și să îl asculte pe profesorul care explică. În majoritatea școlilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care copiii beneficiază în mediul on-line. Dacă o astfel de propunere este condiționată de împrumuturile de suport tehnologic și metodologic amintite mai înainte, regândirea tipurilor de recompense și pedepse utilizate în mediul școlar astăzi este un imperativ impus de experiența extrașcolară (dezvoltată cu precădere în spațiul on-line) a copiilor; recursul la note și la diplome pentru a recompensa este desuet și ineficient, la fel ca și recursul la aceleași note (cele mici de această dată), la ridicatul în picioare sau la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
clasă care să permită descărcarea pornirilor agresive ale copilului, fără a perturba major procesul educațional, adică procesul de învățare, relațiile dintre copii, precum și relațiile dintre copii și profesor? Un răspuns superficial la această întrebare ar expedia problema agresivității în spațiul extrașcolar, acasă sau în grupul de prieteni; o asemenea rezolvare înseamnă de fapt ignorarea problemei din mai multe motive: un prim motiv este reprezentat de componenta înnăscută a agresivității, care prin inerența ei trimite la nevoia de educație, de "îmblânzire", de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și bunicilor”, „Club - Arte și Sentimente”, „Diferiți, dar egali”, „Împreună pentru copiii noștri” etc. identificarea împreună cu părinții a nevoilor și așteptărilor de la școală prin aplicarea de chestionare, organizarea de mese rotunde pe această temă, dezbateri, discuții libere; organizarea unor activități extrașcolare diversificate în regim de parteneriat cum ar fi: serbări școlare, excursii, sărbătorirea festivă a unor evenimente speciale din viața școlii și a elevilor, organizarea unor activități care să vizeze păstrarea și perpetuarea tradițiilor locale; implicarea părinților în acțiuni de atragere
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și perpetuarea tradițiilor locale; implicarea părinților în acțiuni de atragere a fondurilor în vederea îmbunătățirii bazei materiale prin elaborarea comună (școalăfamilie) a unor proiecte; mijlocirea întâlnirilor părinților cu personalul școlii și reprezentanții altor instituții comunitare prin organizarea unor activități școlare și extrașcolare la care să participe părinți și reprezentanți ai comunității locale. De exemplu, organizarea „Zilei porților deschise” (activități cultural-artistice, întreceri sportive, lecții demonstrative, expoziții cu lucrări realizate de elevi), „Ziua școlii”; participarea părinților în luarea unor decizii care privesc viața școlii
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă și să gestioneze relații de parteneriat eficiente, modalități concrete și variate de acțiune. Obstacolele care intervin între școală și familie sunt cu atât mai posibil de depășit, cu cât sunt
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
studii din SUA arată faptul conform căruia comunitățile organizate au contribuit la schimbările din școli în următoarele moduri: • îmbunătățirea dotării școlii; • perfecționarea conducerii ei; • resurse și programe noi pentru perfecționarea procesului de învățămînt și a curriculum-ului; • fonduri pentru programele extrașcolare și pentru sprijinul familiei. Henderson și Mapp (2002) au realizat sinteza unui impresionant număr de studii despre impactul implicării familiei asupra rezultatelor școlare ale elevilor. Autorii au prezentat definiții ale "implicării părinților" culese din mai multe studii. În timp ce terminologia și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiile și grupurile comunității pentru succesul școlar al elevilor astfel: • cînd părinții discută cu copiii lor despre școală este de așteptat ca aceștia să învețe mai bine, să fie motivați să ajungă la liceu și universitate, să participe la activități extrașcolare, să aibă rezultate bune la școală; • cînd școlile angajează familiile pentru îmbunătățirea activității de învățare, elevii obțin rezultate semnificative; • cînd școlile construiesc parteneriate cu familiile care răspund intereselor acestora, recunosc și onorează contribuția lor, ele susțin cu succes îmbunătățirea performanțelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
afro-americani, opt albi și un hispanic. De asemenea, Mapp a intervievat șapte membri ai staff-ului școlii ca să colecteze informații despre cultura și istoria școlii. Ea a făcut observații la evenimente speciale pentru părinți, întîlnirile comitetului școlii și la activitățile extrașcolare. Potrivit celor 18 părinți, factorii sociali și școala influențează implicarea lor în educația copiilor. Factorii sociali își au originea în experiența părinților și includ: • experiențele educaționale proprii ale părinților pe timpul cînd au fost și ei elevi; • implicarea propriilor părinți cînd
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
socializarea primară realizată în mediul rural sau urban etc.; 2. pattern-urile de interacțiune dintre membrii familiei, precum și tipul de relații pe care le dezvoltă în raport cu spațiul social exterior sînt relevante pentru modul de implicare parental în viața școlară și extrașcolară a copilului; 3. accentul pus de către părinți preponderent pe valorile educative vizînd dezvoltarea personalității autocontrol, independență, creativitate este benefic pentru reușita școlară a tînărului și depinde atît de aspectele interacționale, cît și de cele structurale proprii familiei; 4. la nivelul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
identificarea problemelor pe care elevii le consideră importante ca liceul să devină mai bun pentru ei. Analiza datelor a descoperit patru clase de atitudini ale elevilor față de participarea părinților la activitățile liceului în care învață: (1) participare numai la activități extrașcolare; (2) indiferență față de participarea sau neparticiparea lor; (3) participare la orice activitate, inclusiv la orele de clasă și, (4) părinții să nu participe deloc. Participarea părinților numai la activitățile extrașcolare este agreată în special de elevii de la liceele de artă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
activitățile liceului în care învață: (1) participare numai la activități extrașcolare; (2) indiferență față de participarea sau neparticiparea lor; (3) participare la orice activitate, inclusiv la orele de clasă și, (4) părinții să nu participe deloc. Participarea părinților numai la activitățile extrașcolare este agreată în special de elevii de la liceele de artă și de sport. Explicația este următoarea: la aceste activități elevii pot arăta ce abilități au dobîndit și ce lucrări au realizat, așteptînd recunoașterea socială în primul rînd de la părinții lor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
orelor zilnice, cred că mai toți elevii sînt încîntați să-și vadă părinții participînd la activitățile școlare. Și dacă ei, copiii, inițiază aceste activități, vă dați seama cît de plăcută ar fi resimțită prezența lor. Participarea părinților numai la activitățile extrașcolare este dorită și de o parte din elevii de la licee cu alt profil decît sport sau muzică. Analiza a descoperit că, în general, indiferența adolescenților față de participarea sau neparticiparea părinților la activitățile din liceu își găsește explicația în starea nesatisfăcătoare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinții cînd ei sînt prezenți; (2) un mediu mai bun în școală pentru elevi și, (3) promovarea dialogului părinți-profesori. În mod deosebit s-a discutat despre implicațiile promovării dialogului părinți-profesori. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.6. Participarea părinților la activități școlare și extrașcolare Subiecții au pus în evidență cîteva consecințe pozitive facilitate de promovarea dialogului dintre părinți și profesori. 1. Cîștigurile ce se dobîndesc prin comunicarea dintre actorii sociali din spațiul educațional. S1: Vă dați seama cîte bariere de comunicare și înțelegere se
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în afara activităților festive și a ședințelor nu mai există altceva, dar dacă ar fi, mi-ar plăcea să participe. S2: Ceea ce se petrece în școală nu poate fi de interes pentru ai mei. Ei își doresc să participe la activitățile extrașcolare, petreceri, excursii, cercuri sportive, dar acolo nu-i doresc eu pentru să sînt cu prietenii și trebuie ca acest cerc să rămînă al nostru. Festivitățile predomină; se desfășoară puține activități interesante în liceu. 9 Elevii nu realizează importanța participării părinților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Este vorba în special de programe de intensificare a sprijinului și creșterea performanțelor școlare, programe multiculturale și bilingve destinate minorităților lingvistice și programe de inițiere cu "avantaj la plecare", programe școlare asociate stagiilor de ucenicie sau chiar programe de sprijin extrașcolar destinate creșterii motivației elevilor și participării părinților. Aceste programe sunt însoțite, desigur, de formarea profesorilor implicați. Globalizarea, mânată de imperativul creșterii economice, face presiuni asupra guvernelor de a amâna reformele globale bazate pe echitate din două motive (Carnoy, M, 1999
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
trei puncte de vedere * În ceea ce privește programele, școlile au câștigat mai mare libertate în stabilirea conținuturilor predării, repartizarea orelor între discipline, propuneri privind materiile opționale și alegerea materialul didactic și a metodelor pedagogice. Pe de altă parte, competența tradițională în privința domeniului extrașcolar a fost menținută prin posibilitatea elaborării propriului plan de activitate, punând astfel accentul pe particularități. * În privința autonomiei economice progresul nu este semnificativ, cu unele excepții. În general, școlile au posibilitatea de a administra sumele necesare pentru a-și asigura funcționarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de activitate, punând astfel accentul pe particularități. * În privința autonomiei economice progresul nu este semnificativ, cu unele excepții. În general, școlile au posibilitatea de a administra sumele necesare pentru a-și asigura funcționarea și pentru a desfășura tipuri specifice de activitate (extrașcolare, de formare etc.) * La nivelul selectării și stabilirii condițiilor de muncă ale profesorilor, în cazul autonomiei se remarcă rezistența autorităților administrative (de la nivel național, regional sau local) de a investi cu putere școala, fapt semnificativ pentru importanța strategică a acestui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
intervine, părinții, și ceilalți membrii ai comunității non-școlare, sunt mai puternic reprezentați decât profesioniștii. Analiza funcțiilor încredințate consiliilor instituțiilor școlare reliefează câteva trăsături semnificative în țările în care gradul de autonomie școlară este redus, competențele consiliului sunt recunoscute în privința activităților extrașcolare și ca organism consultativ în cazul în care gradul autonomiei (în stabilirea programelor, chestiunilor financiare sau de personal) este mai ridicat, consiliul are rol decizional sau normativ mai accentuat. Pornind de la modalitățile de intervenție ale comunității în managementul școlii, s-
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sunt nevoiți să țină pasul, mai ales în calitate de părinți! În acest context, cei doi piloni de rezistență ai educației, școala și familia, au o deosibită responsabilitate pentru dezvoltarea copilului, la care contribuie într-o măsură mai mare sau mică mediul extrașcolar sau extrafamilial. Relația școală-familie-comunitate a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
-l să-și pregătească activitățile care reprezintă pentru el situații noi: cum să ceară informații unui necunoscut sau cum să se comporte la o petrecere, etc. Ajutați-l să-și găsească activități potrivite vârstei și să se implice în activități extrașcolare. Oferiți-i un suport indirect, arătați-i iubirea, mulțumirea și mândria dumneavoastră. Feriți-vă de certuri în prezența copilului, este foarte important să-i oferiți siguranță și armonie în familie. Folosiți propriul dumneavoastră comportament ca un exemplu de urmat. Este
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]