5,877 matches
-
tratamentului termic, o parte din cristalele de ZrO2 suferă o rearanjare a structurii microscopice, cu tendință de clivaj, limitând astfel propagarea unei posibile fisuri apărute, prin apariția unei pierderi localizate de substanță (asemănător cu procedeul de găurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu turație mică. Succesiunea realizării șanțurilor: diferă mult de la autor la autor. Unii încep cu cel orizontal, alții cu cele verticale. Șanțul orizontal, dacă se realizează primul, există avantajul că poate fi plasat în mijlocul fațetei incizale create prin preparare. De la extremitățile lui vor începe cele verticale, deci, în final, vor avea forma literei U. Începând cu șanțul orizontal, nu există riscul plasării lui prea vestibular, ceea ce ar periclita muchia incizală rămasă subțire. Când fațeta incizo-orală creată este prea îngustă, șanțul se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
creată este prea îngustă, șanțul se plasează spre oral sau se renunță la el, înlocuindu-l cu un sprijin pe o treaptă supracingulară. Șanțul orizontal are rol de sprijin (nu de retenție) și de asigurare a rezistenței onlay-ului. Șanțurile proximale: extremitățile lor incizale coincid cu șanțul orizontal, deci există un reper util pentru plasarea frezei, când se începe trasarea lor. Shillingburg recomandă ca, la molari, să se realizeze întâi șanțul distal, care este mai dificil de preparat, iar la premolari și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Dacă șanțurile se realizează mai înguste și mai puțin adânci, inspecția lor pe dinte, pe o amprentă sau pe model de studiu, permite mici corecturi ale paralelismului când este necesar, în timpul perfectării lărgimii și adâncimii la dimensiunile necesare în final. Extremitatea gingivală a șanțurilor, va coincide cu extremitățile pragului coletal semicircular. Forma retenției: pentru a nu periclita fața vestibulară a dintelui preparat (fig. 9.53 a), șanțurile se pot realiza cu bizotare vestibulară (b), realizând în compensație o retenție (“lingual hook
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mai puțin adânci, inspecția lor pe dinte, pe o amprentă sau pe model de studiu, permite mici corecturi ale paralelismului când este necesar, în timpul perfectării lărgimii și adâncimii la dimensiunile necesare în final. Extremitatea gingivală a șanțurilor, va coincide cu extremitățile pragului coletal semicircular. Forma retenției: pentru a nu periclita fața vestibulară a dintelui preparat (fig. 9.53 a), șanțurile se pot realiza cu bizotare vestibulară (b), realizând în compensație o retenție (“lingual hook”) spre oral (c). Șanțurile prea largi, bizotate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Dispozitivul coronar și pivoturile dentinare Pivoturile radiculare prefabricate nu corespund coronar formei dorite (necesare) de dinte șlefuit, de aceea “dispozitivul coronar” al lor se realizează ca la (de fapt, uneori sunt) o obturație armată. Pivoturile radiculare prefabricate au, de obicei, extremitatea coronară mai voluminoasă decât diametrul intraradicular și cu retenții. La dinții pluriradiculari, se aplică 2-3 pivoturi radiculare prefabricate. De obicei unul este mai lung și mai gros, și 1-2 mai scurte și mai subțiri. Accesibil pentru pivoturi lungi este canalul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prefabricate. De obicei unul este mai lung și mai gros, și 1-2 mai scurte și mai subțiri. Accesibil pentru pivoturi lungi este canalul palatinal al molarilor superiori și cel distal al molarilor inferiori. Este necesar a se retușa, prin preparare, extremitatea (capul) coronară, pentru a permite inserția și cimentarea lor (studiind în ce ordine se vor fixa). Pe de altă parte, ele trebuie separate coronar (Porzier), pentru ca materialul din care se reconstituie bontul coronar să pătrundă și între ele. Obturația se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
regulă, molarul trei nu se montează în arcada artificială, pentru a nu suprasolicita zonele biostatice ale câmpului protetic. Uneori, când condițiile de stabilitate a șeii sunt precare, se renunță și la molarul 2. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii, se rezervă un spațiu de liber de 1 - 1,5 cm. Ackers recomandă să se execute atâtea șei câte breșe edentate sunt. 3. Conectorul principal acrilic Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul de a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fiind rigide, produc leziuni de decubit și se fracturează ușor. Cel mai cunoscut tip este cel în tură de șah, descris de Kemmeny, în care porțiunea dentară este realizată din acrilat de culoarea dintelui, iar porțiunea gingivală din acrilat roz. Extremitatea sa se situează sub linia ghid. Au dezavantajul că se fracturează ușor și se refac cu dificultate. Croșetele dentare cu aspect de epiteze folosite în caz de recesiune parodontală, în proteze zise parodontale, după gingivo-alveolo-plastii, favorizează retracția parodontală și retenția
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sau croșetul cu umăr (fig. 4.16). Este indicat pe dinți cu retentivități moderate. Asigură retenția prin brațul elastic și un oarecare sprijin prin umăr; însă favorizează bascularea protezei. . -Croșet cervico-ocluzal deschis edental are același traseu ca și primul, dar extremitatea liberă este orientată spre edentație (fig. 2.17). . Este indicat în edentațiile terminale când între dintele stâlp și vecin există tremă; are acțiune antibasculantă. -Croșet cervico-ocluzal bidentar: este indicat în situația când pe arcadă sunt restanți doi dinți vecini (doi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
situația când pe arcadă sunt restanți doi dinți vecini (doi premolari sau un canin și un premolar) (fig. 4.18). Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral. -Croșet cervico-ocluzal întors: brațul său elastic are porțiunea supraecuatorială și o alta, extremitatea liberă, situată subecuatorial în zona retentivă (fig. 4.19). Este indicat pe molarii mezializați. -Croșet cervico-ocluzal interdentar (croșetul Stahl, Adams) (fig. 4.20): Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice. Similare sunt și croșetele Schwartz, Jakson (fig. 4.21
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu o buclă situată interdentar. -Croșet proximal cu patrice (fig. 4.25): se recomandă în zona frontală și este ancorat pe o matrice situată pe o microproteză cimentată pe dintele limitrof spațiului edentat. -Croșet proximal cu casetă (fig. 4.26): Extremitatea sa liberă se sprijină într-o casetă realizată pe fața proximală a dintelui natural limitrof edentației sau într-o microproteză. -Croșet din sârmă cu trei brațe (fig. 4.27): este realizat din sârmă de viplă de 0,6-0,8 diametru
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea musculară. c) Croșetele simple metalo-acrilice Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare și posibilitatea de a fi activate. Pot fi la rândul lor: dentare, alveolare sau dento-alveolare. Protezarea parțial mobilizabilă definitivă Protezarea parțială mobilă este reprezentată de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fonație și deglutiție. -Poate prezenta curburi pentru ocolirea torusului palatin, iar la unirea cu elementele pe care le conectează se lățește în evantai pentru ca unghiul de unire să fie rotunjit, evitând astfel disconfortul și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile ei se continuă în șea cu elementele de conexiune secundară sau cu mijloacele de menținere și stabilizare. Bara anterioară palatină transversală urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
plăcuța mucozală (parodonțiu marginal, rugile palatine, zonele Schroder, papila bunoidă) iar cu verde - zonele ce contribuie la sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate și bolta palatină). 4Se trasează linia mediană sagitală, două linii de simetrie ce pornesc din punctul interincisiv spre extremitățile distale ale arcadei și apoi două axe, ce pornesc în diagonală de la nivelul dinților limitrofi și a căror intersecție va defini zona de maximă stabilitate a conectorului principal (centrul C). 4Se trasează două linii la 5 mm anterior și posterior
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Croșetul trebuie să încercuiască coroana dentară pe 2/3 din circumferință, lucru ce se poate realiza și prin stabilirea a patru puncte de contact-unul ocluzal la nivelul pintenului, două la nivelul elementelor rigide (corp, umăr, contracroșet) și unul la extremitatea elastică. 4Retenția este funcția ce tinde să se opună forțelor verticale de desprindere. Această funcție se realizează prin plasarea brațului elastic în conul de retenție. Pentru ca retenția să fie eficientă se cere și reciprocitate, care este asigurată de brațul opozant
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
inelar (fig. 4.93): -Este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentația. Înconjoară dintele pe toată circumferința sa. -Linia ghid este relativ coborâtă pe una din fețele laterale și înaltă pe cealaltă. -Prezintă un braț flexibil cu extremitate liberă și un sprijin ocluzal în zona distală. -Brațul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari-unul anterior ce poartă întotdeauna un al doilea pinten ocluzal și unul posterior ce întărește astfel sprijinul posterior. Devine astfel un croșet
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
suprafețele paralele ale dintelui stâlp. Este mai manifestă la elementele speciale de sprijin și stabilizare; -retenția artificială, creată de către practician în cazul dinților cu retentivități reduse. Se obține fie prin crearea unei fosete în smalțul dentar unde se va sprijini extremitatea brațului elastic al croșetului, fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire. 4Reciprocitatea: este neutralizarea forței exercitată de brațul elastic printr-o altă extremitate elastică sau printr-o porțiune rigidă plasată în zona diametral opusă. Reciprocitatea poate fi asigurată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reduse. Se obține fie prin crearea unei fosete în smalțul dentar unde se va sprijini extremitatea brațului elastic al croșetului, fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire. 4Reciprocitatea: este neutralizarea forței exercitată de brațul elastic printr-o altă extremitate elastică sau printr-o porțiune rigidă plasată în zona diametral opusă. Reciprocitatea poate fi asigurată fie pe același dinte, fie la distanță pe un alt dinte. Absența ei duce la traumatizarea dintelui suport. La protezele acrilice reciprocitatea este asigurată de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu linia ghid apropiată de fața ocluzală. 4Croșetul în S (fig. 4.97): pornește din șea printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depășește și ia contact cu dintele supraecuatorial după care se recurbează, extremitatea liberă terminându-se sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată. 4Croșetul în T (fig. 4.98): este cel mai cunoscut și frecvent utilizat. Pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
printr-un conector secundar ce trece în punte peste procesul alveolar, iar bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv poate fi sub formă de Y sau cu o singură extremitate elastică (croșet în semi T). 4Croșetul în I (fig. 4.99): puțin flexibil, pornește din șea spre zona vestibulară
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv poate fi sub formă de Y sau cu o singură extremitate elastică (croșet în semi T). 4Croșetul în I (fig. 4.99): puțin flexibil, pornește din șea spre zona vestibulară adiacentă spațiului edentat printr-un conector secundar scurt, extremitatea elastică terminându-se vestibulo-distal ecuatorial. Este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
brațul retentiv poate fi sub formă de Y sau cu o singură extremitate elastică (croșet în semi T). 4Croșetul în I (fig. 4.99): puțin flexibil, pornește din șea spre zona vestibulară adiacentă spațiului edentat printr-un conector secundar scurt, extremitatea elastică terminându-se vestibulo-distal ecuatorial. Este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesită un alt croșet pe hemiarcada opusă. 4Croșetul în R (fig. 4.100): pleacă din șea printr-un conector secundar ce trece
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
molarului, iar cealaltă parte se recurbează și se termină subecuatorial în zona de retenție adiacentă șeii. O a doua categorie de patru croșete sunt astfel prezentate: 4Pensele mezio-distale: sunt utilizate pe dinții frontali și pot fi: -pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă (fig. 4.101 a) prezintă un conector secundar situat pe fața linguală a dintelui, iar supra-cingular se divide în două prelungiri în formă de T, una spre mezial, cealaltă spre distal îmbrățișând dintele; -pensa mezio-distală simplă (fig. 4.101
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a) prezintă un conector secundar situat pe fața linguală a dintelui, iar supra-cingular se divide în două prelungiri în formă de T, una spre mezial, cealaltă spre distal îmbrățișând dintele; -pensa mezio-distală simplă (fig. 4.101 b) prezintă o singură extremitate liberă; pornește dintr-un conector secundar situat oral interdentar, iar la nivelul punctului de contact se desprinde o prelungire orizontală ce îmbrățișează toată fața orală a dintelui supracingular; -pensa mezio-distală compusă (fig. 4.101 c), aplicată în situația când pe
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]