2,274 matches
-
6. Peste un anumit prag, dificultățile se transformă în anomalii. Presupoziția că strategia adoptată este adecvată e pusă sub semnul întrebării. Anomaliile nu mai pot fi absorbite explicativ, într-o manieră justificativă pentru strategia adoptată, prin factori intrinseci inevitabili sau extrinseci. 7. Absorbția explicativă a anomaliilor nu poate fi realizată decât prin examinarea strategiei înseși ca sursă a dificultăților și problemelor care ar fi putut fi evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O asemenea orientare este de natură să
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu poate fi realizată decât prin examinarea strategiei înseși ca sursă a dificultăților și problemelor care ar fi putut fi evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O asemenea orientare este de natură să diminueze contribuția percepută a factorilor extrinseci. 8. Identificarea surselor crizelor opțiunilor strategice adoptate (absorbția explicativă a anomaliilor) produce, inevitabil, căutarea unor alternative strategice. 9. Explorarea alternativelor strategice produce o schimbare a modelului epistemologic pe care se bazează explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
publice tinde să fie înlocuit de un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le înțelege. Explicația tranziției devine un instrument al luptei politice. În general, lupta politică tinde să accentueze factorii extrinseci în explicația dificultăților tranziției. 12. Investirea cu plusvaloare a producătorilor strategiei pentru a susține caracterul indiscutabil al opțiunilor făcute. 13. Impunerea acceptării strategiei cu mijloacele autorității și puterii. 14. Schimbările importante de strategie sunt asumate public de către producătorii principali: de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
puncte de vedere se realizează prin negocieri dincolo de vizibilitatea publică. Poziția grupurilor politice de la guvernare sau din opoziție utilizează în explicarea dificultăților tranziției scheme diferite: • grupurile de la putere: a) adversarii politici sabotează eforturile guvernării de a promova tranziția; b) factori extrinseci, dar și factorii intrinseci inevitabili, sunt invocați cu prioritate; c) masa populației este responsabilă de eșecurile tranziției din cauza atitudinii și comportamentelor sale; • grupurile din opoziție: a) strategia este bună (interesul de a atrage susținerea actorilor sociali externi), dar ea nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
corupție, hoție; c) colectivitatea este vinovată că nu susține politic pe cine trebuie, din pricina mentalităților sale comuniste. Luptele interne pentru putere sporesc investirea charismatică a strategiei: opoziția utilizează critica făcută de Occident devierilor politicii guvernului de la strategia tranziției, ca argument extrinsec pentru explicarea eșecurilor tranziției. Pentru susținerea atât a opoziției politice, cât și a creșterii conformării, se produce o creștere a rigidității încrederii Occidentului în strategia produsă de el însuși. Complementar, guvernarea intră și ea în jocul politic al autorității: soluțiile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu investirea autorității occidentale pentru a tăia atât criticile opoziției interne, cât și cele externe. Se creează astfel un cerc vicios al recurgerii la arbitrul Occidentului, prin suprimarea dezbaterii publice de fond și evitarea analizei critice a strategiei. Cercul explicațiilor extrinseci/recursul la autoritate are efecte dezastruoase asupra moralului colectivității: pasivizare, neimplicarea în dezbaterile publice, confuzia politică, demoralizarea în raport cu sistemul politic în general și, în timp, dezvoltarea unei atitudini antioccidentale. Cinci structuri ale explicației în funcție de etapele evoluției tranzițieitc "Cinci structuri ale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu poate evita procesele de dezorganizare. Restructurarea economiei va cunoaște o scădere inevitabilă a producției, cu efecte negative asupra colectivității. Asemenea efecte negative trebuie în consecință acceptate de către colectivitate ca un preț al schimbării. Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea în magnitudine a efectelor negative și persistența excesivă a acestora, dincolo de ceea ce se putea interpreta drept efecte inevitabile ale schimbării, aduc în prim-plan explicațiile extrinseci. Diferite împrejurări social-istorice ale schimbărilor, exterioare strategiei propriu-zise, au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
preț al schimbării. Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea în magnitudine a efectelor negative și persistența excesivă a acestora, dincolo de ceea ce se putea interpreta drept efecte inevitabile ale schimbării, aduc în prim-plan explicațiile extrinseci. Diferite împrejurări social-istorice ale schimbărilor, exterioare strategiei propriu-zise, au indus efecte negative, distorsionând un proces de schimbare care ar fi putut fi, în alte condiții, mult mai eficient. Responsabilitatea cade în zona unor factori independenți de soluțiile alese, nerelevanți pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care apar în cursul tranziției ar fi considerate ca fiind produsele specifice ale unei strategii, deci intrinseci acesteia, concluzia pragmatică este: identificarea responsabilităților, investigarea alternativelor și schimbarea strategiei adoptate, dacă acest lucru mai e posibil. Dimpotrivă, invocarea unor factori explicativi extrinseci generează o altă atitudine față de strategia practicată: ea este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o altă atitudine față de strategia practicată: ea este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest fel se realizează o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest fel se realizează o acceptare colectivă a unui proces de schimbare devenit tot mai accentuat frustrant. Faza 5: explicația
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
proces de schimbare devenit tot mai accentuat frustrant. Faza 5: explicația prin factorii intrinseci evitabili. Devine tot mai clar că problemele complexe apărute în cursul tranziției nu pot fi explicate satisfăcător doar prin factori intrinseci inevitabili și nici prin factori extrinseci. Încep să apară tot mai multe semne de întrebare legate de adecvarea diferitelor opțiuni strategice. Nu cumva înseși opțiunile strategice sunt responsabile de o serie de procese negative și eșecuri? În primul rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un cod epuizează o ramură de drept, fiind probabil mai exact să se afirme că un cod intenționează să epuizeze o ramură de drept, dat fiind că, deoarece codurile sunt de aplicare îndelungată, trecerea timpului face inevitabilă apariția unei legislații extrinseci. În aceeași opinie, Codul familiei nu reprezintă decât o separare artificială de Codul civil, fiind greșit să afirmăm că dreptul familiei reprezintă o ramură distinctă de cea a dreptului civil. Insistența asupra deosebirii dintre sistemul dreptului și sistemul legislației s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile, respectiv 2 zile. Subiecții interesați de sesizarea Curții Constituționale cu privire la o lege adoptată de Parlament, înainte de promulgarea acesteia, pot solicita instanței de contencios constituțional verificarea constituționalității intrinseci sau extrinseci a legii respective. Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se adresează direct Curții Constituționale pentru a solicita exercitarea controlului privitor la constituționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a putut „contabiliza” sporul de clarificare, ci, mai degrabă, o adâncire a incertitudinii, a vaguității și a problematizării domeniului de studiu. Se observă, așadar, că majoritatea problemelor sunt de natură intrinsecă (contradicțiile interne intraștiință) și mult mai puțin de factură extrinsecă, exogenă (la nivelul relațiilor cu celelalte științe). La aceste rezultate mediocre, din perspectiva absenței clarificărilor endogene, a „contribuit” și didactica tradițională. Într-o lume aflată în evoluție rapidă și cu fața spre progres, tipul uman solicitat de societatea contemporană îl
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pe care profesorul le poate exercita. 3. Folosirea în exces a influenței de către profesor duce la crearea impresiei că toate sarcinile cerute sunt plictisitoare, profesorul motivând cerința respectivă numai prin influența personală, recurgând fie la amenințări, fie la diferiți stimuli extrinseci ai motivației. Dar folosirea în exces a acestei forțe care este influența personală determină o scădere a acesteia și, chiar dacă s-a manifestat repetat cu precădere asupra unui singur elev, are efect asupra întregii clase, modificând percepția asupra profesorului. Este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trecut o perioadă semnificativă de timp de la descoperirile lui Thorndike, nu mai pot fi enunțate unele concepte precum creștere, dezvoltare, învățare fără a lua în considerare motivația. Elementele clasice care privesc motivația în sala de clasă sunt: - motivația intrinsecă/motivația extrinsecă; - motivația cognitivă/motivația afectivă; - autocontrolul motivațional. Asupra acestui aspect vom stărui în paginile care vor urma. Studiile asupraperformanțelor individuale ale învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită propriilor demersuri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organizării clasei de elevi, din perspectiva managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
motivații speciale propusă de cercetători: motivația intrinsecă (Richard Deci și Richard Ryan). Aceasta îi determină pe indivizi să desfășoare o activitate din plăcere (descoperire, căutarea unor senzații, curiozitate), nu în virtutea unui stimulent extern, a unei obligații sau recompense (motivație denumită „extrinsecă”). În studiu, se constată că această motivație este luată în calcul de jocurile de cunoaștere sau descoperire (Cluedo, Tomb Rider). Competiția corespunde unei motivații egocentrice; unii cercetători, cum ar fi John Nicholls, și-au dat seama că, în general, indivizii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bun: în studiul nostru, o regăsim la jocuri cum ar fi fotbalul sau Trivial Pursuit. Și, în fine, jocurile de noroc (cum sunt cele în care trebuie răzuite tichete - de exemplu, Banco) și loteria, ce corespund legii stimulării, o motivație extrinsecă tipică. Exemple de jocuri tipice corelate cu o categorie de motivație (Lieury, Le Gall și Fenouillet, 1999, apud Lieury și Fenouillet, 2006) Descoperire și progres Competiție Noroc Cluedo Tomb Raider Jocuri de roluri Scrabble Șah Monopoly .49 .48 .47 .47
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz tc "8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz " Aceasta este o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
m-a determinat să acționez așa?” „Cum pot să obțin rezultatele pe care mi le propun?” ș.a. În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de forme ale motivației muncii, cum ar fi: motivație pozitivă și negativă, motivație intrinsecă și extrinsecă, motivație afectivă și cognitivă. Formele motivației grupează circumstanțele, modalitățile și mijloacele de natură diversă prin care organizația, respectiv conducerea organizației influențează și orientează comportamentul subordonaților. De exemplu, managerii au tendința de a observa și analiza motivația la locul de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de testare. Primul pas îl reprezintă, așadar, educarea clientului, pentru ca acesta să poată lua o decizie informată. Decizia poate fi însă influențată de o serie de variabile intrinseci, de ordin psihologic (care vor fi detaliate mai târziu), precum și de variabile extrinseci, cum ar fi dorința de implicare a familiei, ce poate impune o presiune puternică, adesea încărcată emoțional, asupra individului. De exemplu, pot să apară divergențe între nevoia soțului de a afla dacă va avea un copil cu fibroză chistică și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]