3,289 matches
-
de când lumea, cu o singură odaie și o mică prispă, cu două geamuri mici de tot, cu gratii (de pe vremea atacurilor haiducilor), era tot ce-i mai rămăsese din avere. A vândut tot, și văcuța cea bătrână, și clăile de fân, și pământul. Își păstrase pământ doar pentru vreo două prăjini de cartofi, alături de casă. Lângă gospodărie se mai vedeau ruinele unui gard căzut de mult. Ca fundal, în spatele sărăcăciosului bordei, se vedea dezolant, ca după iarnă, un rest de livadă
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca îi vedeam ochii peste coaste căpițele de fân clipeau cu ugerele pline pentru că îl vedeam talpa desculță mângâia celălalt picior lângă femeia cu copilul în pântec coborâse o față cunoscută pe marginea patului fruntea avea optsprezece ani prin cămașa cu mânecile scurte am cules toate florile și i
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
Cantec > TIMPU-L MÂN Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului T I M P U - L M Â N Muncesc din greu și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc, înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copiii să mi-i strâng la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. Pe fânul de curând cosit”, La Dragomirna, ne-am iubit, Eram
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
P U - L M Â N Muncesc din greu și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc, înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copiii să mi-i strâng la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. Pe fânul de curând cosit”, La Dragomirna, ne-am iubit, Eram bogat. . .și fără bani, Cu vântu-n buzunare. Azi am dolari și am și fân, Dar ce folos, că sunt bătrân, Dar ce
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc, înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copiii să mi-i strâng la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. Pe fânul de curând cosit”, La Dragomirna, ne-am iubit, Eram bogat. . .și fără bani, Cu vântu-n buzunare. Azi am dolari și am și fân, Dar ce folos, că sunt bătrân, Dar ce folos, că sunt bătrân, În trup vigoarea-mi moare
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
strâng la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. Pe fânul de curând cosit”, La Dragomirna, ne-am iubit, Eram bogat. . .și fără bani, Cu vântu-n buzunare. Azi am dolari și am și fân, Dar ce folos, că sunt bătrân, Dar ce folos, că sunt bătrân, În trup vigoarea-mi moare!. . . Muncesc din greu și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc. . .înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copii
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
bani, Cu vântu-n buzunare. Azi am dolari și am și fân, Dar ce folos, că sunt bătrân, Dar ce folos, că sunt bătrân, În trup vigoarea-mi moare!. . . Muncesc din greu și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc. . .înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copii să mi-i strâng,la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. . . Referință Bibliografică: TIMPU-L MÂN / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
bătrân, În trup vigoarea-mi moare!. . . Muncesc din greu și timpu-l mân, S-apuc să mai adun iar fân, Să mă trezesc. . .înrourat, Vegheat de-a ta iubire. . . Copii să mi-i strâng,la sân, Nepoții să-i adorm pe fân, Atunci când clopotele bat, În turn la mănăstire!. . . Referință Bibliografică: TIMPU-L MÂN / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TIMPU-L MÂN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341945_a_343274]
-
ea trebuia să plece din calea războiului, avea copii de crescut. Așa a și făcut! Și-a pus în car cei cinci copii - Hobzoaica avea pe atunci aproape opt ani, ar fi trebuit să meargă la școală -, câțiva saci cu fân, haine și ceva de-ale gurii. De leuca din spate-dreapta a carului a legat o vacă fătată de curând, ca să aibă lapte pentru copii. Bărbatu-său, Mitu Teșcuț, plecase la război, nu mai știa nimic de el din vară când
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
care acum mergeau la pas cu limbile scoase de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau de funii, trăgnd la apă, săracii. Femeia nu i-a adăpat, erau prea înfierbântați și puteau muri una-două. A luat din car o „țoală” și a-nceput să le frece
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau de funii, trăgnd la apă, săracii. Femeia nu i-a adăpat, erau prea înfierbântați și puteau muri una-două. A luat din car o „țoală” și a-nceput să le frece gâturile, spinările și burțile. După ce a terminat de
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
minute, s-au ridicat și au continuat să mănânce, de data asta mai cu spor, lungindu-și din când în când gâturile către apa Băiașului, care clipocea îmbietor. Teșcuțoaia i-a lăsat să bea apă numai după ce au mâncat tot fânul și când erau complet uscați și suflau normal. Apoi i-a înjugat la loc și a pornit din nou la drum, de data asta - la pas de voie... Dincolo de Poiana, fugara a fost ajunsă din urmă de o coloană de
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
Doar pentru câteva secunde. Apoi, încet-încet, am întors capul spre stânga mea. Doamna de alături era așezată pe spate. Nu mi-am dat seama ce zonă suportă stratul de parafină. Cearșaful era întins către în sus, ca o căpiță de fân, în zona pieptului. Cobora către șolduri, se lățea destul de vizibil în regiunea bazinului și lăsa imediat la vedere două pulpe bronzate și pline, chiar foarte pline, cu pielea bine întinsă de stratul de grăsime ce se ghicea cu ușurință. Cu
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
stratul de grăsime ce se ghicea cu ușurință. Cu brațele dolofane adunate sub ceafă, fixa tavanul liniștită, clipind foarte rar. Am încercat să ghicesc dacă poartă sau nu sutien, intrigat fiind de înălțimea la care se afla vârful „stogului de fân" închipuit de cearșaful ce se desfășura de acolo în multe cute. Nu am avut timp să deliberez. M-a întrerupt tanti Florica, atât de neașteptat încât am scăpat un icnet înăbușit. Mi-a trântit o fleașcă de parafină fierbinte pe
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
se află (în Fondul Primăria Orașului Suceava, dosar 92/1813) un Ordin al Comandamentului Militar al Țării Bucovinei, cantonat la Suceava, adresat Primăriei orașului prin care se interzicea în mod ferm fumatul pe străzi, în grajduri sau în poduri cu fân. Documentul, scris în limba germană și datat 17 februarie 1813, face referire la o interdicție emisă anterior datei menționate, interdicție care nu era însă respectată. Prin documentul în cauză se consemnează faptul că interdicția „a fost reînnoită din partea comandei Diviziei
FUMATUL INTERZIS! de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341684_a_343013]
-
facă „foarte severă aplicarea acesteia prin corpul polițiștilor din subordine”. Nu aflăm din document care erau aceste pedepse, dar înștiințarea prin care se atrage atenția asupra interdicției fumatului face referire clară la locurile vizate: „străzile publice, grajduri și poduri cu fân sau paie”. „În așa fel trebuie să fie ca să poată fi considerate fără nici un pericol de incendiu” La acea vreme, Comandamentul Țării Bucovinei, care solicita pentru Depozitul Militar de Aprovizionare a Trupelor din Suceava noi locuri pentru depozitarea proviziilor armatei
FUMATUL INTERZIS! de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341684_a_343013]
-
descrie metamorfozarea luminii spe crepuscul, se distinge cald, natura unei veri spre final, unde verdele are o puternică vibrație, prin modul de așternere a petelor, artistul ilustrându-ne parcă freamătul frunzelor. În planul din apropiere, aliniate, stau patru căpițe de fân. Cromatica așezată în tepte de adâncime de la caldele nunațte de ocru trecând subtil la veselul cerde și ajungând la albastru cerului, ne vorbește de trăirile personale din fața subiectului, trăiri definite de forme de exprimare plastică Pe lângă tematica peisajului rural, privitorii
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
Povestea-i mare cam așa de dulce, Ce prin tonele de simpatie te aduce, În mirajele copilăriei de frăgezimi, În preajma simțirei fără de patimi. I se aprindeau obrajii tot amintind, Cum ei ‘pajii câmpurilor’ hoinărind, Zburdau și se jucau prin tot fânul, Adunat în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să se furișeze în orice zi la gară, Ziua când nu-i acolo îi e o povară. I se
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > MIROS DE FLORI DE CÂMP Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
Dar nu-i bai! Paturile cu așternuturi curate vă așteaptă! - Nu poposim mult, hangițo dragă, îi răspunde căpitanul. - Atunci ospătați-vă și bucurați-vă așa cum fac boierii de rang! - Dorim să ne potolim foamea și setea. Un argat să dea fân și apă animalelor că în curând pornim din nou la drum. - Ești grăbit, frumosule! Mi-ar plăcea să-mi încerci patul! - Și mie! - răspunde Preda zâmbind. - Dar de unde veniți și încotro vă îndreptați cu așa grabă? - Tare curioasă mai ești
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
după un colț de gard, a părăsit poteca și a luat-o pe coastă în jos. Era o dimineață senină, răcoroasă, cu o rouă abundentă pe iarbă. Eram încălțat cu o pereche de pantofi moi de piele, cu talpa tocită; fânul era întreg, până la genunchi, plin de apă. Ce să mai trag măgarul înapoi? Am patinat în urma lui vreo câteva secunde, apoi am căzut și tot nu i-am dat drumul. S-a oprit cu mine la două sute de metri mai
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
de ani de zile elevii pentru rezolvarea unor probleme din viața reală, iar autorii propun un model de antenă pe care nici un om normal nu ar ancora-o ca în enunțul problemei. Unde sunt problemele din Hollinger, cu căpițe de fân, piulițe, fântâni și altele, preluate din realitate? Aș sfătui creatorii de probleme pentru astfel de examene, să studieze cu atenție elevii din ziua de azi, din toate mediile, și să fie atenți la nivelul lor de înțelegere. Să propună probleme
„Dom’ profesor, apăi de ce să învățăm noi toate astea?” () [Corola-blog/BlogPost/338129_a_339458]
-
Cereale 14,25 ... 17,18 58. Ciocolată 25,65 59. Coca 32,65 60. Coca metalurgic 30,35 61. Dextrină 18,20 62. Etan 111,75 63. Etilenă 33,80 59,40 *) 44,40 64. Eter etilic 38,50 65. Eter metilic 31,75 66. Făină 16,75 ... 15,05 67. Fenol 31,25 68. Fân 14,65 69. Fosfor 24,95 70. Gaz de cocserie 19,15 *) 71. Gaz de cracare 73,25 *) 72. Gaz de distilare a gudroanelor 62,80 *) 73. Gaz de huilă 23,00 *) 74. Gaz de lignit 13,80 *) 75. Gaz metan 35,80 *) 57,35 76. Gelatină 15,40 77
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
se face om. Aud de câtăva vreme că Biserica sperie și pune accent pe frică pentru a-i manipula pe oameni. Or, Evanghelia Bisericii, vestea ei bună, începe cu un...bebeluș. Cum să nu te sperie un bebeluș, aflat pe fân, înconjurat de păstori și animale? Cum să nu te înspăimânte, contemporanule ultralucid, scâncetul unui bebeluș? Colindele, vindecare de strigăt, ascund în ele și dragoste, și fragilitate, și o tristețe radioasă, ca nici o alta mai frumoasă. Unde ne-am pierdut, ca
Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? () [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
-
chicotește șod. A focu' ie, mie nu-mi face niciodată placinte. Mama și tata râd, râdem și noi. Moșul continuă: - Baba zâce că-s batrân. Oi fi, da' tot mi-i dragă. Az' dimineață m-am suit în podu' cu fân ș-am strâgat: Babo, ia hai de vez câtie oauă gasâi! Baba o vinit fuga ș-o apucat a cauta pin fân. Io m-am dat gios ș-am ferit scara. N-am lasat-o să să deie gios pân
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]