992 matches
-
m. Este situat pe drumul național DN17 (pe o porțiune suprapusă Drumului european E58) și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre Măgura Calului (1229) - situată la est și Muntele Piatra Fântânele (1067) situat la vest. Cele mai apropiate stații de cale ferată se găsesc pe căile ferate secundare 502 - la Teșna și 516 la Dornișoara Climatul este tonic, cu aer puternic ozonat. În apropiere se găsesc - spre nord Pasul Grădinița, spre
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
Biserică din satul Fântânele, jud. Suceava a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Biserică din satul Fântânele, jud. Suceava a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului. La acele fântâni se adăpau vitele moșierului, familiei Cănănău, stăpâna pe întinse terenuri și care avea aici
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
actuala biserică, spre sud se distinge locul unei foste biserici și există vechea sfântă masă din cărămidă și pământ a acelei biserici, ce se menține și astăzi. Locuitori acestui sat erau toți argați și muncitori la moșia boierilor. Azi satul "Fântânele" numără 271 de familii cu 933 de suflete. Actuala biserică a fost începută a zidi în anul 1791 de către Safta Cănănău . Biserică este construită pe temelie de piatră , pe cărămidă și a fost acoperită până în anul 1927 cu dranița , iar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,46%). Principalele minorități sunt cele de
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Fântânele (în maghiară "Angyalkút", în germană "Engelsbrunn") este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Fântânele (reședința) și Tisa Nouă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,46%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,61%) și slovaci (3,37%). Pentru 4,79% din populație
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baba Ana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1706 în satul Bănești din comuna Fântânele aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi din partea de jos a satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. O importanță deosebită din punct de vedere cultural o prezintă faptul că
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
biserici a fost înmormântată bunica poetului Mihai Eminescu, Paraschiva Iurașcu, mama Ralucăi Iurașcu. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 201, având codul de clasificare . Satul Bănești face parte din componența comunei Fântânele și se află situat la o distanță de 8 km de localitatea Verești. Satul, cu oameni gospodari, păstrează cu sfințenie credința și tradițiile străbune. Drumul ce unește localitatea cu satul Verești, trece prin centrul satului; drumul este presărat de o
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Conform documentelor, satele Bănești și Fântânele au aparținut mai mult timp familiei Cănănău. După tradiția locală, în secolul al XVII-lea a existat prin părțile locului un schit de călugări. Tot în acea perioadă, Cronica Parohiei Bănești redactată de preotul paroh Nicanor Lungu vorbește de existența
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
valoare culturală inestimabilă. Ea impresionează nu prin mărime, ci prin stilul aparte, bizantin, cu influențe din epoca Renașterii. Ca urmare a trecerii timpului și a intemperiilor, biserica de lemn s-a degradat și are nevoie de reparații urgente. Primăria comunei Fântânele a precizat că nu are posibilitatea de a interveni pentru restaurarea acestui locaș prin alocarea de fonduri, din cauză că bugetul local este foarte sărac. În decembrie 2011, preotul Ilie Marțineac făcea un apel către credincioși și Consiliul Județean Suceava să contribuie
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
i se pună la dispoziție o mie de oameni pentru metereze. De altfel, documentele vorbesc despre activitatea inginerească a dascălului, concretizată prin unele din lucrările sale rămase nu numai în București: ridicarea topografică a Moșiei Obislavu (Dâmbovița) sau a Moșiei Fântânele (Prahova). Documentațiile acestora s-au păstrat la Arhivele Statului din București. Colaborarea sa cu revoluționarii i-a atras mai târziu persecuția din partea autorităților. Gheorghe Lazăr se întoarce bolnav în satul natal, Avrig, unde se stinge din viață în ziua de
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
dintre Munții Rodnei și Munții Bîrgăului, iar prin pîrîul Măria (S=46 km2; L=10 km) granița față de Suhard; Ilva (S = 410 km2; L = 41,7 kmn), care prin Ilișoara își are obîrșia sub Măgura Calului din apropiere de Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
n.1934), Ioan Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în numeroase situri: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag, Cluj-Napoca, Feleac, Lazuri, Ortelec, Săcuieni. Cercetările arheologice desfășurate sub auspiciile Institutului au fost și sunt contribuții științifice esențiale la elucidarea unor aspecte ale istoriei antice sau medievale, de
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
în scris: "Și încă virgulă cu cine?" ("Ziua", 2005, nr. 3355, 20/2). Evitarea obsesivă a cacofoniilor are efecte și asupra numelor de locuri și de persoane. Mai multe localități numite odată "Cacova" și-au schimbat numele în "Livezile", "Dumbrava", Fîntînele, "Grădinari". Mulți vorbitori evită să pronunțe în întregime numele "Ion Luca Caragiale" sau îl pronunță cu sfială și preferă în schimb prescurtarea "I. L. Caragiale". Continuarea unei astfel de tendințe anticacofonice ar face ca fetele numite "Rodica", "Viorica", "Anica", "Măriuca" etc.
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre Glimeuț și Dealul Oașului, traseul se poate continua spre Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și coboară ușor spre cătunul Poiana. Depășește bifurcația ce urcă în dreapta spre catunul Fântânele și
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și coboară ușor spre cătunul Poiana. Depășește bifurcația ce urcă în dreapta spre catunul Fântânele și după ce lasă în urmă câteva case pe stânga, inclusiv Peștera Ministerului și școala primară, drumul se desparte în două: înainte se continuă spre Roșia, iar la stânga începe un drum de căruțe, ce se prelungește în lungul Văii Runcșorului. După
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
(n. 5 februarie 1905, satul Fântânele Vechi, comuna Focuri, județul Iași - d. 19 martie 1977, Iași) a fost un episcop romano-catolic, care a condus Episcopia Romano-Catolică de Iași (1951-1977). s-a născut la data de 5 februarie 1905, în satul Fântânele Vechi din comuna Focuri (județul
Petru Pleșca () [Corola-website/Science/313109_a_314438]
-
n. 5 februarie 1905, satul Fântânele Vechi, comuna Focuri, județul Iași - d. 19 martie 1977, Iași) a fost un episcop romano-catolic, care a condus Episcopia Romano-Catolică de Iași (1951-1977). s-a născut la data de 5 februarie 1905, în satul Fântânele Vechi din comuna Focuri (județul Iași), într-o familie săracă de agricultori. A intrat în anul 1916 la Seminarul Diecezan din Iași, dar din cauza primului război mondial, a fost nevoit să-și întrerupă studiile, pe care și le-a reluat
Petru Pleșca () [Corola-website/Science/313109_a_314438]
-
de Criș) • (Haieu) • (Livadă de Bihor) • (Mișcă) • (Oradea) • (Râpă) • (Sânnicolau Român) • (2 Mai) • (23 August) • (Adamclisi) • (Agigea) • (Albești) • (Băltăgești) • (Băneasa) • (Bugeac) • (Canlia) • (Capidava) • (Casian) • (Castelu) • (Ciobanu) • (Cobadin) • (Cogealac) • (Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Rădești) • (Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș) • (Șpălnaca) • (Stremț) • (Șeușa) • (Tibru) • (Vîntu de Jos) • (Apatiu) • (Archiud) • (Arcalia) • (Bârla) • (Beclean) • (Bidiu) • (Bistrița) • (Bozieș) • (Bretea) • (Budacu de Jos) • (Buduș) • (Bungard) • (Căianu Mic) • (Cepari) • (Chiochiș) • (Chiraleș) • (Ciceu-Giurgești) • (Coasta) • (Corvinești) • (Cristur-Șieu) • (Delureni) • (Dipșa) • (Domnești) • (Dorolea) • (Fanate) • (Fântânele) • (Fântânița) • (Ghinda) • (Hirean) • (Ilișua) • (Jelna) • (Matei) • (Miceștii de Câmpie) • (Nimigea de Jos) • (Sălcuța) • (Sărățel) • (Sângeorzu Nou) • (Sânmihaiu de Câmpie) • (Silivașu de Câmpie) • (Strugureni) • (Stupini) • (Șieu-Odorhei) • (Șopteriu) • (Tărpiu) • (Tăure) • (Vermeș) • (Visuia) • (Zoreni) • (Beclean) • (Beia) • (Bod) • (Brașov) • (Câtă) • (Comana de Jos) • (Comana
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
este o biserică ortodoxă din satul Stamate (comuna Fântânele, județul Suceava). Odată cu extinderea satului Stamate dinspre domeniul Bălușenilor, dincolo de Valea Lacului, boierul Ștefan Stamate a construit o bisericuță de lemn, pe un teren de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a localității, construind în apropiere și o casă parohială
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona Tariverde
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
au desfășurat activități culturale și sportive (baluri anuale, spectacole de teatru, concerte de muzică, bibliotecă, o sală de tir și un teren de tenis). Anterior construirii căilor ferate, Pașcaniul era format dintr-o serie de așezări mai vechi: Vatra Pașcanilor, Fântânele și „Centrul” de azi al orașului. Localitatea începuse să se dezvolte la jumătatea secolului al XIX-lea, când s-au înființat aici o serie de instituții administrative. După construirea căilor ferate, localitatea Pașcani a devenit centru urban, prin unirea tuturor
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]