1,654 matches
-
58, 3. Mirel Hurmuzache (LPS Iași) 23.82. 800 metri fete serii contratimp: 1. Mirela Lavric (LPS Vaslui-Dinamo Buc.) 2:12.79, 2. Anca Bălănucă (CSU Suceava) 2:13.55, 3. Alexandra Ghiurcă (SCM Bacău) 2:19.33. 3000 metri fete serii contratimp: 1. Cristina Negru (CSM Onești) 10:19.08, 2. Giulia Dragomir (Ceahlăul P. Neamț) 10:21.28, 3. Petronela Coci (LPS Buzău) 10:48.42. 3000 metri băieți serii contratimp: 1. Lucian Cheșcheș (CSM Bistrița) 8:38.20
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
3. Petronela Coci (LPS Buzău) 10:48.42. 3000 metri băieți serii contratimp: 1. Lucian Cheșcheș (CSM Bistrița) 8:38.20, 2. Constantin Ifrim (Știința Bacău) 8:42.09, 3. Rareș Roman (CSU Brașov) 8:51.87. 4×400 metri fete: 1. CSS Ploiești (B. Andrei, B. Gușoiu, A. Iacob, I. Dumitrache) 4:13.29, 2. SCM Bacău (B. Budăieș, L. Scurtu, P. Simiuc, A. Ghiurcă) 4:16.99, 3. CSS Mediaș 4:21.92. Prăjină fete: 1. Lavinia Scurtu (SCM
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
87. 4×400 metri fete: 1. CSS Ploiești (B. Andrei, B. Gușoiu, A. Iacob, I. Dumitrache) 4:13.29, 2. SCM Bacău (B. Budăieș, L. Scurtu, P. Simiuc, A. Ghiurcă) 4:16.99, 3. CSS Mediaș 4:21.92. Prăjină fete: 1. Lavinia Scurtu (SCM Bacău) 3.40, 2. Emilia Bulai (SCM Bacău) 3.00, 3. Alexandra Iliuță (LPS Iași) 2.80. Prăjină băieți: 1. Ionuț Feniuc (SCM Bacău) 4.40, 2. Mihai Cârstea (SCM Bacău) 2.70. (Florin Filioreanu) 22-23
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu ochii închiși și simțeam prin pleoapă lumina gălbejită de neon. De neon gălbejit, bâzâit de un țânțar care gravita bezmetic în jurul lui. Din când în când, îl auzeam pe Marian: - Să fiu albastru, fi-miu’ mă moștenește. Mi-a fătat agregatul un copchil deștept ca mine. V-am zis că și-n autobuz, la fabrică, eram cel mai al dracu’! - Taci, băăă, uită-te la tine și vezi războiul din Afganistan! comentează Danny de Vito. - Bă, tu umblai în picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din ce zonă istorică a țării. Veterinarul Croitoru. Adică om de bază la el acolo, în fief. Câți porci n-a castrat el la Fălticeni și câte scroafe în chinurile facerii n-a consolat și nu le-a ajutat să fete fără dureri?! Avea o fată în clasa a XII-a și voia să-i găsească pe cineva să facă pregătire. Din când în când, pregăteam și io. La creativitate. Îi învățam pe oameni să fie creativi, chiar dacă așa ceva s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a bunicii: Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! Du-te acasă, schimbă fata
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a acestor fete, la care groaznicele maladii venerice se Încuibă, se manifestă și se propagă mai departe cu o virulență devastatoare, datorită diatezei proprii unui organism Încă tânăr și plăpând, cum și ignoranței și delăsării cu care-și poartă aceste fete cele mai crude betegeli. Fata despre care Începui să vorbesc aci părea mai răsărită decât celelalte, Își purta capul ei cavalin semeț, ca o sfidare, și cu un zâmbet ca de triumf prostesc. Ce fel de triumf? veți zice; și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-ar duce dracu Serenite cu ploaia lui împuțită. Spaniolu a zis: Taci, bă, dracu din gură, ce-ți veni, hai mai bine să ne culcăm. Iar Pușcărie a zis: Io-te, bă, al dracu mai e Gămălie, ce-i fată lui mintea! și a râs. Ce-a zis Pușcărie i-a dat curaj lu Gămălie. A râs și el. Degeaba a zis Spaniolu: Bă, nebunii dracu, v-aț băut mințîle, ai, bă, să ne culcăm!... Ăștia erau doi la unu: s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
caprei să bea apă și îi pusesem să roadă niște coceni, când mama abia târându-se până în fața ușii a lansat în eter o frază imperativă, necondiționată: Titi, du-te repede până la moașă și spune-i să vină urgent că fată Miți!! Textul m-a luat prin surprindere, contrariindu-mă în cel mai înalt grad. În momentul în care am recepționat ordinul mamei, tocmai isprăvisem cu obligațiile mele de crescător de capre. M-am întors și m-am uitat cu atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
transcendentale din cadrul sfintei slujbe duminicale de Florii. Dată fiind situația excepțională, am sărit peste formula obligatorie a salutului, gest minim de politețe caracterizând conduita unui om civilizat, intrând direct în subiect. Doamna moașă, vă roagă mama să veniți repede că fată Miți! Doamna moașă, întreruptă brusc din starea de acalmie hipnotico-purificatoare, plutind pe valurile adormitoare ale muzicii ecleziastice greco-bizantine, n-a înțeles nimic din cele spuse de mine, privindu-mă perplex ca și cum ambele organe auditive i-ar fi fost inundate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
întrebându-mă complet nedumerită: Ce dorești tu, măi copile? Ce vrei? M-am concentrat adunându-mi toate forțele de care eram capabil și am formulat în stil absolut spartan, cu maximum de conciziune: Mama vă roagă să veniți urgent că fată Miți. Moașa s-a uitat la mine complet descumpănită, ca și cum în fața ei s-ar fi aflat un vorbitor de limbă asiatică: vietnameza sau japoneza. Ce spui tu acolo, măi băiatule, ce Miți? Miți, doamnă! Măi puștiule, cine-i Miți? Capra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
s-ar fi aflat un vorbitor de limbă asiatică: vietnameza sau japoneza. Ce spui tu acolo, măi băiatule, ce Miți? Miți, doamnă! Măi puștiule, cine-i Miți? Capra, doamnă! Capra noastră se cheamă Miți. Mama vă roagă să veniți că fată Miți. Vă roagă să veniți foarte repede, foarte repede! În sfârșit, coana moașă, scăpând de sub vraja puternic aromitoare și letargică a fumului sfințit de tămâie de la muntele Athos, a aterizat lin cu picioarele pe un teren solid, înțelegând perfect mesajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ceva. Aha, spun cu glas stins, în timp ce chelnerul îmi pune în față ceașca de ciocolată caldă. Bravo. Și... Tarquin ce face? — Foarte bine! zice Suze. În clipa asta e plecat la Craie. Știi insula asta scoțiană? Acum e sezonul când fată oile, așa că s-a gândit să se ducă să dea o mână de ajutor. Înainte să se nască bebele. Aha. Și tu de ce nu te-ai dus cu el? Păi, ar fi fost cam riscant. Suze își amestecă gânditoare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Unul dintre avocați, în clipa în care i-am spus că e vorba de un contract cu Robyn de Bendern, mi-a spus pur și simplu: — Ne pare rău, domnișoară, nu putem face nimic pentru dumneavoastră. Iar altul a zis: — Fată dragă, ai încurcat-o. Și mi-a închis telefonul în nas. Și totuși, nu-mi vine să cred că nu există nici o soluție. În ultimă instanță, i-am trimis contractul la Garson Low, cel mai scump avocat din Manhattan. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
a primelor și setea de bani a ultimilor. Dar nu numai disprețul creștinilor față de comunitatea evreiască trebuia să crească, ci și ura. Pentru asta, proxeneții evrei trebuiau să răpească, să recruteze, să corupă și să oblige la prostituție nu doar fete evreice, ci și tinere creștine, sărace și inocente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul român Ion Ghica a excelat În astfel de acuzații. „O mulțime de aceste femei [ovreice] - scria el, la Londra, În 1884 - cutreeră orașele și cătunele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu același nume, „...a făcut greșeli băgându-i În aceeași oală pe reacționarii români cu poporul român”. Citind acest rând, oricine Își poate Închipui cam cu câtă vehemență se exprimase ROMÂNUL Ciobanu contra propriului popor! Dar, atenție; comunismul Începuse să fete monștri extrem de hidoși! Parcă pentru a dovedi contrariul tuturor „succeselor” pe linie obținute cu trudă și sudoare, la capitolul „Greutăți” se poate trage o concluzie În acest sens de vreme ce Terdiman recunoștea „Neparticiparea membrilor de partid la munca (de lămurire, n.n.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au îndreptat spre grajdul vitelor pentru a mulge cele două vaci, Mândrolea și Joiana. Se știe că numele vitelor este dat de stăpâni, după ziua când au fost fătate, adică Mândrolea a apărut pe lume într-o miercuri iar Joiana întro joi. Cele două vaci mugeau încetișor, chemându-și astfel vițeii la supt, dar știind că hrănirea odraslelor se petrece în același timp cu mulsul de către stăpâni, care au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am să -ți spun ceva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Veniți amândoi cam peste vreo oră la școală unde i-am chemat și pe Ghiță Florea și pe Mihai Fănache, că am multe lucruri să vă spun. Lențâca se descurcă și singură cu animalele, că a crescut mare, și-i fată deșteaptă; Lențâca simte că a mai crescut cu o palmă auzind cuvintele de laudă ale fostului ei dascăl. Gheorghiță promite comandantului său de companie că-i va îndeplini poruncile. Urcând dealul Crucii, Gheorghiță se gândea la spusele domnului Averescu și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
profund. Eu și Alexandra accept)m bucuroși invitația la cin) vineri la familia profesorului Werblowsky. Binecuvânt)rile și rug)ciunile sunt foarte elaborate. N-am auzit niciodat) o limb) ebraic) sefard) mai elegant) că a profesorului Werblowsky. Trei adolescenți, dou) fete și un b)iat - copiii lor -, ne servesc la mas) sub supravegherea mamei lor. Profesorul, În manier) patriarhal), este servit primul. Este evident c), Încântat) de tot ce face și de tot ce spune el, soția să Îl iubește foarte
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ai Alexandrei au venit cu soțiile lor; vine Dennis Silk și facem schimb de cadouri - Imi d)ruiește exemplarul lui din Joseph Karo a profesorului Werblowsky, o carte pe care mi-o doream mult; el primește impermeabilul meu cu dou) fete, cump)rât de la Milano, pentru c) știu c) Îi place. Își face apariția și Peter Halban, care conduce Mishkenot, precum și Hannah, Ariane și Anny, care lucreaz) acolo; vin și David și Shula Shahar. Walter Hasenklever, reîntors din Orientul Îndep)rtat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stadii de goliciune și solarizare. Numai veverițele și anumite omizi rămâneau Îmbrăcate. Gospodine cu tălpi cenușii ședeau pe nisipul cenușiu slinos, În costume de baie; masculi respingători, cu glasuri de foci, În slipuri pline de noroi, se zbenguiau prin jur; fete extrem de atrăgătoare, dar neîngrijite, menite să aducă pe lume peste câțiva ani - la Începutul lui 1946, mai exact - o recoltă neașteptată de copii cu sânge turcesc sau mongol În vinele lor inocente, erau fugărite și bătute pe fund (situație În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să buciume și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
măsoară odaia cu pași agitați și se împiedică într-o blană de urs. Se oprește lângă fereastră. O deschide. O pală de vânt și stropi de ploaie îl izbesc în față. Crezi că mi-a fost ușor? Maica m-a fătat cu un băț în loc de șiră. Mă mir că nu s-a rupt... Și-apoi, am un principiu: "Niciodată doi dușmani." Craii aiștea s-au luat de gânduri cu voievodul ista al Moldovei; îi nărăvaș rău și vor să-i pună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]