2,882 matches
-
a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
București, 1984; Numai dulceața porumbelor, București, 1985; Suvenir, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1986; Viața mea la țară, București, 1988; Tango și alte dansuri, București, 1989; Piața Tien An Men II, București, 1991; Visul vine pe scara de servici, București, 1992; Fabule și epigrame, Timișoara, 1995; Manevrele de toamnă, București, 1996; Marea pururea marea, București, 1996; Zicale și reflecții actuale, Timișoara, 1996; Uitat printre lucruri uitate, pref. Cornel Ungureanu, București, 1997; Însemnările cultivatorului de mărar, București, 1998; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
tranzitivă este Trei dinți din față, devenit pentru o vreme un fel de carte-cult pentru publicul tânăr, ca variantă de Cei trei mușchetari localizată la sfârșitul deceniului al șaselea. În Viziunea vizuinii, creat pe suportul ludic al melanjului între datele fabulei, ale romanului alegoric și ale romanului „realist”, metoda improvizației este cel mai lesne observabilă, mișcarea secvențelor fiind alimentată nu de aderența la un fir epic, ci de variațiunile și asocierile în jurul unui cuvânt, unei imagini, unui șablon. Asocierile cu proza
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
1999; Încoronarea, îngr. Mihaela Constantinescu-Podocea și Virginia Sorescu, București, 2000; Versuri inedite, îngr. și introd. George Sorescu, Craiova, 2001; Opere, I-III, îngr. Mihaela Constantinescu-Podocea, pref. Eugen Simion, București, 2002-2003; Săgeți postume, îngr. și introd. George Sorescu, București, 2002; Parodii. Fabule. Epigrame, îngr. și introd. George Sorescu, Craiova, 2003; Proză scurtă, îngr. și introd. George Sorescu, Craiova, 2003. Ediții: Vasile Cârlova, Ruinurile Târgoviștii, pref. edit., Craiova, 1975; George Magheru, Cântece la marginea nopții, pref. edit., Craiova, 1982. Traduceri: Lisandro Otero, Situația
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
avea fetița în sortuleț? 3. Cum era fetița? 4. Ce a făcut ea să se mai încălzească puțin? 5. Cu cine a visat ea? 6. Cum este lumea în care a plecat fetița? JEAN DE LA FONTAINE Cunoscut mai ales pentru fabulele sale, Jean de la Fontaine a reușit să reliefeze, sub diverse măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cine a visat ea? 6. Cum este lumea în care a plecat fetița? JEAN DE LA FONTAINE Cunoscut mai ales pentru fabulele sale, Jean de la Fontaine a reușit să reliefeze, sub diverse măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
acestei lecții, firește, E cașcaveaua aceasta, din care mă voi ospăta Pe-ndelete, regește. Corbul, rușinat și încă nedumerit, Jură că, de-acum înainte, nu se va mai lăsa păcălit. Răspundeți la întrebările de mai jos : 1. Ce personaje apar în fabulă ? 2. Ce fel de vorbe îi adresează vulpoiul corbului ? 3.De ce corbul își pierde bucata de cașcaval ? 4. Ce părere aveți despre vulpoi ? Exerciții 1. Stabiliți o comparație între corb și vulpoi. 2. Scrieți care este învățătura desprinsă din text
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
9.4. Fundamentele reformei pansofice și ale curriculumului „iluminat”" „Vorba este de argint, dar tăcerea este de aur” - spunea prin secolul al VII-lea un înțelept arab. Maxima a ajuns la urechile lui La Fontaine, care a folosit-o în fabula sa Ursul și amatorul de grădini: La parole est d’argent, mais le silence est d’or... Mai târziu însă, francmasonul Charles Maurice de Talleyrand-Perigord (1754-1838) a mers mult mai departe. La parole a été donnée à l’homme pour
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moarte, iar triumful său se va prelungi în însăși Eternitatea fără sfârșit 30. 9.6. De la curriculumul „iluminat” la curricula „iluministe”tc "9.6. De la curriculumul „iluminat” la curricula „iluministe”" Studiul de caz întreprins în acest capitol nu este o fabulă care furnizează concluzii pline de înțelepciune. Este doar istoria unui eșec, a unei pierderi iremediabile. Așa cum am arătat, curriculumul pansofic nu a fost aplicat, fiind condamnat la uitare, azvârlit în râul Lethe de către un luntraș Caron care, în epocă, s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
raporta pentru a mă distinge „eu însumi”, ca fiind altceva și altcumva. În concluziile lucrării sale, Reynolds (1989) a avansat câteva idei originale cu privire la utilizarea limbajului metaforic în teoria curriculumului. El susține utilitatea abordării teoriilor curriculare ca pe niște „povești”, „fabule” sau „parabole”150. Explorarea lor ar trebui desfășurată având în vedere criteriul fenomenologic enunțat mai sus: „eul” versus „non-eul” dezvăluite de lectură. Atare explorări hermeneutico-fenomenologice ar conduce nu numai la decriptarea erorilor și intereselor ascunse pe care le conțin teoriile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă, care merită interpretată cum se cuvine. Este povestea lui Ulise Polytropos, un om de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa Ananke și să-și ia singur soarta în mâini, pentru a-și îndeplini destinul după
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aluzie la femeile care apar în viața regelui din Itaca. Acestea sunt în număr de patru: Penelopa, Nausicaa, Circe și Calipso. Penelopa, supranumită ea însăși „preaînțeleapta”, cea care îl așteaptă la vatră pe „bărbatul tinereții ei” și care călăuzește întreaga fabulă, ar fi cea mai îndreptățită să-i fi servit lui Ulise ca dascăl de înțelepciune. Dar nu avea nici când și nici cum să-l fi școlit pe aventurierul ei soț, care a lipsit de acasă cel puțin două decenii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ales al referințelor culturale sau profane de tot felul. Tinerii lui P. nu mai știu să se bucure, „săraci”, „neînțeleși”, ei devin din frumoși crai și din nebuni ai marilor orașe niște băiețași „șmecheri” de la colțul străzii. Romanul este o fabulă a „politichiei”, cu secvențe precum mineriada din 1991, relatarea meciului de fotbal România - Suedia, atmosfera din tractirul pestriț al lui Ciaplin etc. SCRIERI: Mesteci și respiri mai ușor, pref. Bogdan Ghiu, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Milca, Constantin Popescu și
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași, 1994; Fabule pentru copii, Iași, 1995; Între două veșnicii, Iași, 1996; Povești și povestiri, Iași, 1996; De dragoste, Timișoara, 1999; Orașul Siret și împrejurimile, Iași, 1999; Cale și drum, Timișoara, 2001; La porțile norocului, Iași, 2002; Oameni și întâmplări din satul meu
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
lui Ibrăileanu, RL, 1977, 7-8; Al. Piru, Din viața lui Ibrăileanu, LCF, 1977, 13; Nicolae Manolescu, Studiu de portret, RL, 1977, 15; Romulus Diaconescu, Creangă în memoria contemporanilor, R, 1981, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 326-327; Constantin Blănaru, Virtuțile perene ale fabulei, „Țară Fagilor”, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 130-131; Radu Rotaru, Poemele Ionpopescului cel siretean, CRC, 1999, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 347-349; Ilie Dan, Reîntâlnire cu Păcală, RR, 2003, 1. I.D.
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
începuturile criticii literare la români. P. este un cercetător pasionat, care apelează la surse de prima mână, valorificând arhive și publicații vechi, îndeosebi cele privind spațiul transilvan. Scoate la iveală multe informații istorico-literare noi (precum cele privind prima carte de fabule din literatura noastră, aparținând lui Nicolae Oțelea, sau începuturile teatrului în Transilvania) și participă la elaborarea unor instrumente de lucru utile, cum sunt Istoria presei literare românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (1980, în colaborare cu Valentin Tașcu) și
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Ceasornicul de nisip, pref. edit., Cluj-Napoca, 1973, Vederi și istorie, pref. edit., Galați, 1992; George Bariț și contemporanii săi, II-III, București, 1975-1977 (în colaborare); Vasile Goldiș, Scrieri social-politice și literare, introd. edit., pref. Ștefan Pascu, Timișoara, 1976; Nicolae Oțelea, Alese fabule, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Emil Isac, Teatru. Proză, pref. edit., București, 1986; Victor Papilian, Lacrima. Amintiri din teatru, pref. edit., București, 1988 (în colaborare cu Cornelia Papilian), Decameronul românesc, pref. edit., Timișoara, 1996; Grigore Cugler, Apunake și alte fenomene, pref.
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
păpuși (1964), ca și volumul de proză scurtă Băiatul cu ricșa (1962) se resimt de imixtiunea ideologicului, sesizabilă mai ales în tematică (idealizarea așa-zisului ev nou și a realizărilor sale, denunțarea unor tare umane, revelarea, prin crearea unor mici fabule, a structurii viciate a democrațiilor occidentale etc.) și în tonul moralizator. Treptat dramaturgul, care a scris câteva zeci de piese, reușește să se debaraseze, de zgura ideologică, surprinde vârsta copilăriei și peripețiile ei într-o manieră vivace (ca în Șut
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
1969; Aventurile lui Așchiuță, București, 1970; Băiatul cu ghitara, București, 1971; Și-am încălecat pe-o șa..., București, 1971; Șut... gol, București, 1971; Zboară, zboară..., București, 1971; Grădina poveștilor, București, 1972; Poveste la grădina zoologică, București, 1976; Verișorii, București, 1977; Fabule și pseudofabule, București, 1986; Delfinul va sta în... cadă, București, 1992; Povestea poveștilor, București, 1995. Traduceri: Balzac, Hanul roșu, București, 1963; Arkadi Buhov, Povestiri umoristice, pref. Sergiu Fărcășanu, București, 1964; Holger Pukk, Tu știi cum să te porți?, București, 1965
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
Porunca literară, artistică și culturală”, „Mișcarea literară și artistică”, „Minte și inimă românească”, „Carnet literar și artistic”, „Cărți noi”. Ani întregi în pagina întâi apare câte un poem antisemit semnat Radu Bardă, pseudonim aparținând lui Vasile Militaru, ori câte o fabulă, de obicei cu același mesaj, a aceluiași, dar semnată de data aceasta cu numele real. Între poeții publicați de P.v. se numără Ion N. Iancovescu (Un glas din pustiu), alături de Radu Gyr (Balada tâlharului în ștreang, Soartă, poem interzis pe
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Timotei Cipariu ș.a. scrie Petre V. Haneș. Alte trei scrisori inedite, de la Titu Maiorescu către Samson Bodnărescu, o traducere a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de Petre Ispirescu, recent apărute, întregesc sumarul revistei. T.H.
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
dovedind însușiri de istoric literar și editor - textul din ediția Șaraga (1895) cu textul din manuscrisul găsit acum, discutându-se diferențele, lecțiunile greșite etc. Revista reproduce Apari să dai lumină de Mihai Eminescu și articolul Cele una sută și una fabule ale d-lui Sion de P. P. Carp. R.Z.
PUBLICARILE UNUI GRUP DE IUBITORI AI LITERATUREI SI AI STIINŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289060_a_290389]
-
nuvela Toderică și cu poezia Gelozie, după Ch.-H. Millevoye (semnată Carlu Nervil), cu o traducere din Antioh Cantemir și un articol, Despre limba românească, apoi Costache Negri cu câteva poezii, D. Ralet cu schițe de moravuri, Al. Donici cu fabule originale și traduceri din Antioh Cantemir, Ion Ionescu de la Brad cu un articol despre agricultură și A. Vincler cu două articole de economie. Lui N. Bălcescu i se tipăresc Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
Laurian și P. Balș. În ciuda cenzurării unora dintre prevederile programului, redacția nu a abandonat intențiile exprimate inițial și, inevitabil, a ajuns în conflict cu ocârmuirea. Unele pasaje din nuvela Toderică a lui C. Negruzzi, comentariul lui V. Alecsandri la o fabulă tradusă de Donici din Antioh Cantemir, precum și multe alte aluzii la stările de lucru din Principate au dus la suspendarea revistei. Expresie a unei epoci revoluționare și a unei generații militante, P. este una din publicațiile de seamă ale literaturii
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
Horia Furtună, N. Davidescu, George Murnu, Al. Ț. Stamatiad, Virgil Tempeanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, Const. Rîuleț, V. Demetrius ș.a. Proza este ilustrata de Nestor Urechia și Aurel Savela, care scriu schițe și nuvele, de Ion Foți cu numeroase „apoloage” (fabule, basme, povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis și realitate (15-23/1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]