62,236 matches
-
de ani, secția științifică și nu pe cea literară. Oricum, îmi plăcuse chimia încă din primele clase de liceu, având un laborator propriu în subsolul casei... A treia persoană care mi-a determinat viața a fost profesorul Iosif Drimuș de la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii Viața neobișnuită a unui om de stiinTA român refugiat în Statele Unite din București. Admirându-mi probabil dârzenia cu care mi-am efectuat lucrările de laborator necesare pentru examenul de stat, m-a ajutat să intru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic, Elenă, care fugita cu părinții din Basarabia rămăsese cu frica de a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Balzac, Taine, Maupassant etc., ce aveau să formeze mai târziu materia celor cinci volume de Propos littéraires), am simțit vertigiul unui gol luminat de o bruscă ploaie siderală. Violența impresiei a fost atât de puternică încât mi-a anulat toate facultățile începânde ale spiritului critic" (din Memorii, I, cap. X). Ceea ce l-a cucerit pe tânărul critic aflat în primele faze ale formării au fost elementele de stil (improvizația, verva, oralitatea), care reușeau să transmită izbitor senzația de intensitate a vieții
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
în faptul că numeroși estici au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor dovedi capabili și devotați cercetării: latinistul Vasile Bogrea și bizantinologul N. Bănescu. Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Colaborează cu Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, la înființarea Muzeului Limbii Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
consacrat unui volum al Simonei Cioculescu, Printre cărți și manuscrise, titlu benedictin, omologînd situarea autoarei în familia Cioculescu, abordată prin alianță, ca al patrulea membru literar al său, după Șerban, Radu și consortul Barbu. Bucureșteancă (născută Popescu), repartizată, la absolvirea facultății cu o medie mare, la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Simona Cioculescu a avut șansa de a-i cunoaște de timpuriu pe viitorul soț, pe părinții acestuia, Șerban (,Tătuț") și Mioara, pe Vladimir Streinu, pe soția sa
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
lui Cărtărescu nu mi-au fost cunoscute la timpul lor, în schimb, am putut urmări de aproape cazna Simonei Popescu (pe care o admir și o îndrăgesc de cînd am descoperit-o cu ocazia unui extemporal, în anul II de facultate), de a-și inventa un mod de-a spune, pe măsură. Își dorea, și a reușit, printr-un efort tenace, să realizeze o articulare coerentă a exigențelor doctorale cu frăgezimea și spontaneitatea discursului autobiografic. Ceea ce am izbutit să fac în
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, la 9 aprilie 1958, cînd scriitorul, în mare vervă, mi-a destăinuit diverse "secrete" ale lumii literare interbelice. În altă parte, păstrez reportajul pe viu al memorabilei conferințe, rostite liber de Constantin Noica la Facultatea de Litere, prin 1988, în fața unui amfiteatru ticsit de studenți. În schimb, ca să rămîn tot la cultură, am lăsat să se irosească memoria discuțiilor purtate cu Camil Petrescu în cursul unei plecări comune la Timișoara, în 1945, ori amintirile colorate
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
conferențiar și asistent, ca în Uniunea Europeană; criterii de promovare diferențiate ale corpului didactic, în funcție de domeniu - nu pot fi aceleași pentru matematicieni, chimiști, fizicieni etc. și pentru filologi, actori, muzicieni etc.; eliminarea examenului de admitere, cu excepția institutelor de artă ori a facultăților de medicină, mărind corespunzător exigența la examenele din primul și al doilea an; introducerea obligatorie a evaluării studenților pe parcursul anului și nu doar la examen; un program pe mai mulți ani de încurajare a comasării universităților mici, fără perspective de
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
colčre. Și se mai vede, în domenii nu ușor de sistematizat, cîtă nevoie avem de profesioniști. (S.V.) Viața aiurea mi se părea ficțiune, realitatea era la București Doamnă Monica Heintz, ați plecat din România cînd vă pregăteați să dați la facultate, să vă alegeți o carieră. Educația din școală, semnalele pe care le primeați din jur vă spuneau că reușește cine muncește, sau dim potrivă? Nu îmi amintesc ca succesul să se fi evaluat numai în termeni de muncă sau nemuncă
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
așezate și pentru că sînt atît de multe lucruri de făcut, eforturile sînt mai vizibile și îți dau mai multă satisfacție. Singura problemă cu eforturile e că deseori nu prea reușesc. Am avut șansa, însă, în septembrie 2005, să vizitez (scurt) Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pentru că domnul Marian Preda, prodecan al facultății, mă invitase să prezint un film despre Republica Moldova. Sediul din Schitu Măgureanu arăta fantastic și proiecte științifice erau cu duiumul! Am ajuns acolo într-o zi în care
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
mai vizibile și îți dau mai multă satisfacție. Singura problemă cu eforturile e că deseori nu prea reușesc. Am avut șansa, însă, în septembrie 2005, să vizitez (scurt) Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pentru că domnul Marian Preda, prodecan al facultății, mă invitase să prezint un film despre Republica Moldova. Sediul din Schitu Măgureanu arăta fantastic și proiecte științifice erau cu duiumul! Am ajuns acolo într-o zi în care, din pricina ploii puternice, cafeteria studențească din subsol fusese inundată și studenții nu
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
ajuns acolo într-o zi în care, din pricina ploii puternice, cafeteria studențească din subsol fusese inundată și studenții nu plecau acasă pentru că încă nu se rezolvase problema pompării apei din subsol. Deci, pe profesori și studenți, ceea ce se întîmpla cu facultatea lor, de la proiect științific și pînă la gospodărirea clădirii, îi interesa. Or, am lucrat în instituții de cercetare în vest în care nimeni nu se oferea să miște nimic pentru că nu li se părea că într-o instituție atît de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt interesați/să se perfecționeze//la nivel înalt,/ci doar să obțină/o diplomă” (cf. Facerea lumii, p. 43) - adică, ATUNCI, Petre Român ori Samuel Bruckner-Silviu Brucan - iar azi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu-le cruțare, dar au fost loviți fără milă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ani, secția științifică și nu pe cea literară. Oricum, îmi plăcuse chimia încă din primele clase de liceu, având un laborator propriu în subsolul casei... A treia persoană care mi-a determinat viața a fost profesorul Iosif Drimuș de la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii Viața neobișnuită a unui om de stiinTA român refugiat în Statele Unite din București. Admirându-mi probabil dârzenia cu care mi-am efectuat lucrările de laborator necesare pentru examenul de stat, m-a ajutat să intru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic, Elenă, care fugita cu părinții din Basarabia rămăsese cu frica de a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fapt este fecundarea în vitro (în eprubetă). Orice altă definire a începutului vieții este nefondată. (Unii susțin că ea ar începe o dată cu infiltrarea embrionului în uter).<footnote Pius Stossel, op. cit., p. 139. footnote> Un număr de 92 de profesori ai facultăților de medicină din Tesalonic au declarat în 1986: Ca factori responsabili, profesori universitari și medici, declarăm: omul există ca om din clipa conceperii și până în clipa morții sale biologice. De aceea, în orice moment din viața lui, dacă are loc
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
L-am descoperit prin îmbrățișarea credinței”<footnote Ibidem, p. 183.5-9 footnote>. Textul abundă în motive apofatice: înălțarea în întuneric, gesturi afairetice care abandonează nivelurile de cunoaștere conceptuală. Coincidența cunoașterii și necunoașterii, toate culminând în uniunea dincolo de concepte prin intermediul unei facultăți rezervate pentru exact acest scop<footnote Martin Laird („By Faith Alone: A Technical Term in Gregory of Nyssa” în Vigiliae Christianae, 54, 2000, p. 61-79) este de părere că, deși nu este nimic deosebit nou în privința desemnării unei facultăți a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
unei facultăți rezervate pentru exact acest scop<footnote Martin Laird („By Faith Alone: A Technical Term in Gregory of Nyssa” în Vigiliae Christianae, 54, 2000, p. 61-79) este de părere că, deși nu este nimic deosebit nou în privința desemnării unei facultăți a unirii, faptul că Sfântul Grigorie numește această facultate apofatică a unirii „credință” este mai curând o idiosincrazie din partea lui. footnote>. Totuși, uniunea dincolo de gând și vorbire, dincolo de orice mod de înțelegere, nu este singura preocupare a acestui text apofatic
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]