3,497 matches
-
pe Julia May Înalt unul Altul scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
avantajul intențiilor sale diabolice. În el nu era nimic sacru. Era doar demonul care îl împingea de la spate. Cu sânge rece și fără nicio remușcare, singurul său scop acum era seducerea fetei public, pentru a-și întări și mai mult faima în fața prietenilor săi de devorator de inimi, cum îl caracteriza în glumă sau nu, Andrada. Când au ajuns la mașină, au apărut în urma lor și ceilalți îndrăgostiți, fapt ce demonstra că tot timpul sau aflat sub atenta supraveghere a surorii
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
Orizont > Opinii > RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului De-alungul istoriei noțiunea de succes a avut diferite sinonime, apropiate ca sens sau chiar identice. Astfel cuvintele „faimă”, „renume”, „reputație”, „popularitate”, „glorie”, „prestigiu”, „autoritate” sau „celebritate”, au definit consacrarea publică conferită de un anumit grup social unei personalități remarcate într-un domeniu. Observațiile pe această temă datează chiar din antichitate, dar dezvoltate în secolul XVIII. În acest domeniu
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
pătrunzi în cele mai tainice cămăruțe ale sufletului. Tu, Nicule, ai reușit. Toată admirația.” ( Angela Buciu ); „Mare artist al Maramureșului și al României, Nicolae Sabău a fost prezent cu duiosul său cântec la multe din manifestările sportive care au dus faima județului, a țării, pe meridianele lumii.” ( Ion P. Pop ); „Nicolae Sabău este nu numai cunoscutul și apreciatul artist vocal de muzică populară ci și un pasionat culegător de folclor, de melodii și texte în prelungirea cărora își așează propriul suflet
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
cărților, subliniind că „mă doare durerea țării meleˮ. Folkista din Gherla Camelia Hodiș a contrapunctat ideea cu piesa „De ce?ˮ pe versuri de Adrian Păunescu. Poeta Teodora Jurma i-a dat replica lui Ț. Mândruțiu, vorbind despre copiii care duc faima României în lume și ne fac mândri că suntem români. Astfel, elevii din Trupa de teatru de la Scoala „Nicolae Titulescuˮ, conduși de prof. Leonard Dan, au obținut Premiul I la Sân Remo. O parte a activităților desfășurate în Italia în
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR, LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE ÎNAINTE DE VACANŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348561_a_349890]
-
o sută douăzeci și cinci de kilograme. Era aproape rotund. Fața o avea transpirată tot timpul, iar transpirația îi era uleioasă și mirosea urât. A venit și vremea lui. Toți tremurau de frică , până și tac-su, un țigan frumos, lăutar de faimă și îndrăgit tare de cucoanele din oraș. Cum le zicea el, din gură, de inimă albastră, nu-l întrecea nimeni. Era vestit, de la Ploiești și până la Halele Obor, toți auzise de Lică, guristul din Bora. Nu era o petrecere mai
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
lea Sf. Ioan Hozevitul a dezvoltat mica așezare monahală a sirienilor, adăugându-i clădiri noi și o biserică mare, transformând astfel vechiul locaș în Lavră - Chinovion. Sec. al VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se numărau greci, sirieni, armeni, gruzini, ruși, mult mai târziu și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
se înălța tot mai sus ca să umbrească frumusețea naturii. Ce a dat natura mai frumos decât omul în toată frumusețea și puterea minții? Care, în scânteierea trecătoare, se înalta spre nemurire în istoria universală? Ridicați-vă poeți și scrieți, căci faima voastră nu se stinge în cenacluri! Veți fi universali! Cântați cântare nouă căci glasul vi se aude în orice colț de lume! Inventați căci voi schimbați planeta întreagă! Acum orice individ poate să se afirme mondial, numai să merite! Laurii
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
avantajul intențiilor sale diabolice. În el nu era nimic sacru. Era doar demonul care îl împingea de la spate. Cu sânge rece și fără nicio remușcare, singurul său scop acum era seducerea fetei public, pentru a-și întări și mai mult faima în fața prietenilor săi de devorator de inimi, cum îl caracteriza în glumă sau nu, Andrada. Când au ajuns la mașină, au apărut în urma lor și ceilalți îndrăgostiți, fapt ce demonstra că tot timpul sau aflat sub atenta supraveghere a surorii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de faima alesului corupt. Și din Albac răsună al cântului amar, Căci fii tăi sunt prigoniți pe al lor pământ, Iar Avram Iancu, batjocorit e de maghiar, Și nu-i lăsat în tihnă, nici în al său mormânt. Ascultă țara mea, la
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei se leagă de ctitorul său - Voievodul Mircea cel Bătrân, sau cel Mare. Într-adevăr, apelativul „cel Bătrân” nu are suport în realitate, dat fiind că domnitorul a murit la doar 60 de ani. Mai probabil ar fi ca „cel
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
este ultimul mitropolit grec cunoscut al țării. După el urmează Mitropolitul Teodor, însemnat în pomelnicul Mitropoliei. Poate cu ocazia stingerii lui Antim s-a făcut alegerea noului ierarh roman [24]. Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât oricare din palizii lui urmași din veacul al XV-lea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât oricare din palizii lui urmași din veacul al XV-lea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ei au evitat să-și manifeste în mod deschis ostilitatea. Mărturii orale, confirmate de cele scrise, arată că sistemul de informații în cadrul Bisericii Ortodoxe Române era atât de bine pus la punct, încât Securitatea afla în scurt timp orice conspirație. Faima neagră a Securității se pare că era cea mai eficientă metodă de descurajare. În cazul ierarhilor catolici, principalul cap de acuzație a fost punerea în slujba intereselor imperialismului, al celui de trădare prin spionaj în favoarea Vaticanului 8, iar măsurile luate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
totul alte păreri. Remarca lui Irod nu era însă chiar lipsită de înțelepciune. Despre Ioan, poporul îl supranumise pe acesta ,,botezător’’, cam în batjocură la început și inventase diferite glume și povestioare hazlii pe seama lui și a supranumelui său, însă faima acestuia se făcu cu timpul atât de mare încât porecla zeflemitoare se transformase pe nesimțite într-un apelativ al sfințeniei. Una din predicile Botezătorului îi plăcuse atât de mult tetrarhului Irod încât după puțin timp trimise pe cineva să-i
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
sale a viețuit constant și intens de la începuturi deosebitul respect manifestat spre perfecțiune, măiestrie, desăvârșirea artistică a șlefuirii glasului. Maestrul însuși mărturisea că deținea „darul lui Dumnezeu“ și a iubit vocația de interpret liric, iar spectaculoasa sa ascensiune a adus faimă artei românești în toată lumea. Nicolae Herlea a rămas pentru români așa cum a rămas un Șaliapin pentru Rusia. Maestrul a obținut premii importante cum sunt Medalia de Aur și Marele Premiu la Festivalul Primăverii de la Praga în 1954, Laureat al Concursului
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
era într-adevăr o faptă epică, o adevărată saga care ar fi imortalizat pentru totdeauna numele țiganilor. Demult doreau să taie Turnul Eiffel, dar nu din lăcomie, trecuseră demult de stadiul ăsta, se rafinară, doar erau parizieni. Aveau nevoie de faimă herostratică (1). Dar ei nu aveau baza doctrinară care să le ofere motive istorice, filosofice și morale pentru o atare temerară întreprindere. Dar eu, eu aveam. Eram singurul dintre ei care știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
adică Lefer. Nu, Lefter personajul lui Caragiale, nu! Îl chema Lefer- fierul. Mai fusese una, poreclită Doamna de Fier. Se pare că fierul are un destin politic...Poate să creeze mitologic o națiune. Da, națiunea țigănească și-ar putea dobândi faima internațională de Națiunea de Fier. Parcă Guța avea o melodie numită „Noi sîntem garda de fier”(3). Ăsta ar putea fi imnul trupei lui Vili în timp ce vor tăia turnul, și de ce nu, chiar imnul țiganilor. A doua zi m-am
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
Un vis frumos în care eu fusesem un Herostratus modern. Trist, am plecat spre autocar, căci aveam bilet de înapoiere în România. Nu, nu îmi dădură francezii „explodare”(5), doar mă săturasem de atâta amor francez. Mă săturasem și de faima țiganilor. Îmi amintesc cum în prima mea zi în Paris, s-a oprit brusc metroul. Și pe întuneric am întrebat în engleză: -Ce se întâmplă? Cine a făcut asta? -Țiganii din România au tăiat cablurile de cupru ale metroului. Noroc
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
reper la care să se raporteze satul însuși. Despre părintele Isidor Berbecar din Botiza - Maramureș și despre preoteasa sfinției sale Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în Maramureș, drumul pare mai degrabă o
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
un pas umil... o învelesc în jad. amurgul o s-o doară. m-atinge-un cerc vâscos. e doar un joc absurd. pădure de mesteceni mă-nconjoară. cu mingii-n pumni, cu mingi de foc, descriem gol și vidul ce se umple-acum de faimă. suntem copaci sau rădăcini firești... în jad, pădurea de mesteceni înfioară... mai cresc o tâmplă sau o inimă pulsând. sunt fiica sânului ce leagă-n cosmos viul, de răsucirea câmpului pe care grâu a fost, odată verde, auriu, prea copt
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
că a rămas „Cenușăreasa americană”, față de suratele sale baseball și (american) football! Trebuie menționat că pe Rose Bowl Stadium (Stadionul Cupa „Trandafirul”) se desfășoară meciuri de fotbal american (din când în când, se joacă și soccer), dar el avea o faimă mondială înainte de anul 1994, deoarece găzduise Jocurile Olimpice de Vară de două ori: în anii 1932 și 1984. Chiar dacă în 1994 americanii „n-au făcut mare brânză” cu promovarea soccer-ului în SUA, cinci ani mai târziu, FIFA a mers din
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
-n adăugire din a grăitoarelor colaje. Și când omul mai că nu înțelegea, El pe loc așa de tare se și răstea, Având formula care și lui îi plăcea, ‘Băă, tu nu-nțelegi?’ ce așa frumos zicea... Își făcu și faimă de mare învățător, Căznind doar din nas așa pilduitor, Se mai mirau unii cum din semne dispune, Dar, se și bucurau că laude poate s-adune! Referință Bibliografică: Poznaș învățător-ul ! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 928
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]