1,785 matches
-
noaptea, iar lumina, ziua, strălucirea soarelui, care irita ceea ce trebuie să fi fost, în acele îndepărtate timpuri, una din primele forme ale trecerii de la materia neînsuflețită la cea vie. Se străduia încă să aprofundeze ideea când... Stătea ghemuit în spatele unei faleze stâncoase, având un sentiment puternic de emoție amestecată cu teamă. De cealaltă parte a falezei se afla ceva \ ceva uriaș, iar el era îngrozit și făcea eforturi disperate să nu îi atragă atenția. Cu o mișcare spasmodică își încleșta mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
îndepărtate timpuri, una din primele forme ale trecerii de la materia neînsuflețită la cea vie. Se străduia încă să aprofundeze ideea când... Stătea ghemuit în spatele unei faleze stâncoase, având un sentiment puternic de emoție amestecată cu teamă. De cealaltă parte a falezei se afla ceva \ ceva uriaș, iar el era îngrozit și făcea eforturi disperate să nu îi atragă atenția. Cu o mișcare spasmodică își încleșta mâinile pe minerul de lemn al unui topor primitiv, făcut din piatră. Marin își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
dădu seama că nu mai era un animal micuț. Simți, mai degrabă decât văzu, cum pieptul și umerii îi erau acoperiți de mușchi imenși, care tresăltau. Ba chiar avea convingerea că putea face față monstrului aflat de cealaltă parte a falezei. Era o creatură insensibilă, masivă și complet lipsită de inteligență care va da înapoi în fața loviturilor sale, dar care va sfârși prin a pune ghearele pe el și-l va sfâșia în bucăți. El putea numai să spere. Avea șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
La fiecare colț de stradă, cuplul de milițieni înarmați, câinele-lup între ei. Zumzetul rămase treptat în urmă. Nu se decidea să revină la hotel. Somnul pieri, pierduse oboseala. Suflul nopții îi împrospăta pulsul. Se simțea fortificat și ușor. Coborî spre faleză, pe digurile de piatră care avansau în mare. Pietre reci și umede, timpul înghețat în ele ; se așeză. Orele pline ale fiecărei zile îi dăruiseră peisajul marin. Spor de rezistență pentru tranșeele furnicarului, care îl rechemau. Scurtă absență de la datorie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
al asinului întrevăzut, o clipă, în fereastra care încă se zbate, dar recade repede, istovit, în apele negre. Forfota unei gări albe, detenta și jocurile vacanței, trenul lunecând lin, ca pe mătase. Așteptarea, peronul, amurgul veninos al unei săptămâni fastuoase. Faleza întunecoasă, albastră sub ochiul cretos al lunii. ...Abia de reușește să salte nițel ceafa pe marginea patului, revede masa, ușa albicioasă, fereastra, apele vineții ale serii. Ultimele clișee ale zilei. Plaja perfect plană, cerul albicios. Femeile țâșnind, jeturi sticloase, la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
compact și îl lăsa în urmă pe un cer mov-violet de speranță, ca o scenetă ce se repeta la nesfârșit și în destinul oamenilor. În dreptul străzii unde era așezată școala ca un U imperfect, malul se termina brusc descoperind o faleză înaltă îmbrăcată în verdeață, castraveciori de mare țepoși, arbuști minusculi, sălcii pitice și buruieni. Din ierburi apărea pe neașteptate ca într-un film, o scară nesfârșită parcă a timpului și oboseai numai coborând zigzag-urile cenușii din beton până pe plajă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
vii și funcționale de altădată. Poemele sale sânt depozite ale unui imaginar melancolic, grămezi de imagini sfărâmate, cum le-ar numi Eliot. Citind versuri ca "Așa precum ne spune Herodot, / Pe vremuri vase lungi, cartagineze / Lăsau în goană țărmuri și faleze" etc, ne înfiorăm, nu pentru că poetul ne comunică miezul miezului a ceea ce a înțeles el trăind, asemenea moderniștilor, ci fiindcă ne conduce către un mare portal de marmură pictat iluzionist pe un zid și ne arată, sub acel portal, marea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
9 Lucrări de construcții de rampe de lansare la apă 45242200 7 Lucrări de construcții de porturi de ambarcaț iuni 45242210 0 Lucrări de construcții de porturi de iahturi 45243000-2 Lucrări de apărare de coastă 45243100-3 Lucrări de protecție a falezelor ANEXE 45243110 6 Lucrări de consolidare a falezelor 45243200 4 Lucrări de construcții de diguri spargeăval 45243300 5 Lucrări de construcții de pereți de protecție a malurilor 45243400-6 Lucrări de consolidare a plajelor 45243500 7 Lucrări de construcții de lucrări
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
la apă 45242200 7 Lucrări de construcții de porturi de ambarcaț iuni 45242210 0 Lucrări de construcții de porturi de iahturi 45243000-2 Lucrări de apărare de coastă 45243100-3 Lucrări de protecție a falezelor ANEXE 45243110 6 Lucrări de consolidare a falezelor 45243200 4 Lucrări de construcții de diguri spargeăval 45243300 5 Lucrări de construcții de pereți de protecție a malurilor 45243400-6 Lucrări de consolidare a plajelor 45243500 7 Lucrări de construcții de lucrări de apărare maritimă 45243510ă0 Diguri de apărare 45243600
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
prima atestare, la I. Ghica), este la origine un cuvânt vechi olandez, care a ajuns în franceză, în forma crabe, prin dialectul picard din nord vestul Franței. Cuvântul olandez krabbe este un împrumut din lat. cancer „crab, crevete“. Dig „chei, faleză“ provine din fr. digue, care avea la început (în secolul 14) forma dike, mai apropiată de cea din olandeza medie (dijc), de unde a fost împrumutat. A fost un cuvânt important pentru olandezi, dat fiind că digurile au jucat un rol
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în acțiune umăr la umăr și primele mele gânduri în legătură cu Lee și cu mine însumi s-au distorsionat. Era începutul lui iunie ’43. Cu o săptămână în urmă, marinarii se încăieraseră cu niște tineri șmecherași mexicani în costume zoot pe faleza de la Lick Pier, în Venice. Se zvonea că unul dintre marinari și-ar fi pierdut un ochi. Altercația s-a extins și a adus față în față personalul de la baza navală din Chavez Ravine și niște pachucos din Alpine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de gardurile ogrăzilor cu orătănii, iar câinii se smuceau în lanț, vrând să mă muște. Hămăitul lor acoperea toate zgomotele străzii, așa că habar n-aveam dacă ăia doi mai sunt sau nu pe urmele mele. În fața mea apăru bulevardul de pe faleză. Mi-am dat seama unde mă aflu, mi-am zis că hotelul trebuie să fie pe prima stradă la dreapta și am încetinit pasul. Eram la distanță de o jumătate de stradă. Cu atât mai bine pentru mine. Maghernița mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Hoitar. Și nu făcea decât să reia la nesfârșit același lucru: voia să meargă acasă; Îi furau lucrurile. Plaja Aberdeen era dezolantă și Înghețată. Marea Nordului se agita, cenușiu-Întunecată, printre rafalele de zăpadă. Mugetul valurilor de culoarea granitului zdrobindu-se de faleza de beton puncta furtuna șuierătoare, aruncând șuvoaie la 6 metri În aer, unde vântul le izbea de fațadele magazinelor. Cele mai multe dintre ele nu se obosiseră să deschidă În dimineața aceea. Se părea că magazinele turistice, sălile de jocuri și saloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
a-și regăsi părinții, de a se preda japonezilor, chiar și gîndul de a găsi ceva de mîncare nu mai Însemnau nimic acum, cînd cargoul era, În sfîrșit, la Îndemîna lui. Timp de două zile, Jim rătăcise de-a lungul falezei din Shanghai. După ce fusese descoperit de patrula japoneză, o pornise spre Bund. Singura lui speranță de a-și vedea din nou părinții era să-i găsească pe vreunul dintre prietenii lor elvețieni sau suedezi. Deși europenii neutri circulau cu mașinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Szechwan Road, dar Întregul sector financiar al Shanghai-ului era blocat de sute de soldați japonezi și mașinile lor blindate. Așa Încît Jim o luă de-a lungul Bundului ca să se uite la vasul Idzumo. Toată după-amiaza se plimbă pe faleză, trecu pe lîngă bancurile de nisip unde se refugiaseră marinarii răniți de pe nava Petrel și unde Îl văzuse pentru ultima oară pe tatăl său, pe lîngă debarcaderele unde acostau șampanele și pe lîngă piața de pește unde chefalul palid era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
TE IUBESC!” spuse. Și rostind acest ireparabil prinse mingea pe bot În aplauzele celor din delfinariu... Și veni muzica aceea... Din spirala Înălțimilor, lanul se unduia galben În vecinătatea mării nemărginite. Drumul subțire, care trecea direct prin inima lanului spre faleză, era ca tulpina unei plante fantastice care vroia să-și ascundă florile, nebănuite recife, Împotriva arșiței sărate. Departe, vapoarele albe, venite de pe tărâmuri exotice, Își așteptau intrarea În portul care se presimțea undeva către nord. Pe marginea ghiolurilor, cai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
oglindă la mijloc. Spune-mi, spune-mi, oglinjoară, Cine-i cea mai frumoasă din țară? ... Și veni muzica aceea... Din spirala Înălțimilor, lanul de grâu se unduia galben În vecinătatea mării nemărginite. Drumul subțire trecea direct prin inima lanului spre faleză, era ca tulpina unei plante fantastice care vroia să-și ascundă florile, nebănuite recife, Împotriva arșiței sărate. Departe, vapoarele albe, venite de pe tărâmuri exotice Își așteptau intrarea În portul care se presimțea undeva, către nord. Pe marginea ghiolurilor, cai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acela este al ei, numai al ei. Astfel au trecut anii, cu zecile, cu sutele, ca Într-o scurgere ireală, și, doar Într-o vară, ca niște năluci străine, au trecut unul pe lângă celălalt pe cărarea care lega satul de faleză, ea venind, el Îndreptându-se spre țărm. Nu a fost În stare să scoată nici un sunet, nu a putut face nici un gest, i-a văzut umbra Însoțită de o muzică inexplicabil de frumoasă, doar privirea a putut să o Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și pe urmă a plecat cu o amantă. Petru Își atinse aproape fața de părul ei, și se bucura, era fericit că a găsit-o și că acum poate vorbi cu ea, nu ca atunci, pe cărarea care dădea spre faleză. O căuta de o viață și ar fi vrut să-i spună altceva, ar fi vrut ca ea să-l cunoască cu adevărat, să Încerce măcar puțin câte puțin să Îl cunoască, să-i povestească cum a apărut steaua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să fii om. Fu sincer cu el și Își spuse: „eu pe ea o iubeam, trebuia să-i spun, trebuia să-i spun”, dar era aproape imposibil, dacă nu chiar imposibil, și se izbi cu violență de stâncile ascuțite de lângă faleză. Sângele se prelinse Încet, printre firele verzi ale algelor ude, lipite de piatră. Ochii lui priveau fix, rostind o Întrebare cruntă: De ce să iubești, dacă murind, nimic nu moare? Pe drumul de țară, apăru Chevroletul negru, care se apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
maseze umerii. Erau duri, iar tensiunea Îi contractase mușchii. PLECARĂ DIN BRIGHTON pe la șase. Sam intra de gardă mai târziu și trebuia să fie aproape de spital În caz că apărea vreo urgență. Înainte să pornească la drum, merseră la un restaurant de pe faleză, The Regent, și Își făcură praf câștigul de la pocherul mecanic pe o cină cu pește și cartofi prăjiți. După o bere, Sam se relaxă și Își redobândi obișnuita bună dispoziție. Ruby uită de telefonul cu pricina și de reacția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ei de la Cathedral Close. Când el se instală la un hotel din Dover pentru câteva săptămâni, În august, ca să scrie, departe de agitația Londrei, Fenimore Își găsi o locuință În același oraș, cu același scop. În pauze, făceau plimbări pe faleza albă. Nici cu această ocazie, nici cu altele, asemănătoare, nu se petrecu nimic de natură amoroasă sau indecentă. Relația lor era una de camaraderie platonică și conversație inteligentă pe teme de interes comun. Dar Henry gusta aroma de fereală tainică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a comanda o cină târzie pentru sine, familia Compton și Balestier, care venea de la Londra cu trenul. Masa avea să fie să sărbătorească un succes, fie să se transforme Într-un priveghi. După vizita la poștă, făcu o plimbare pe faleză. În această după-amiază rece de iarnă, erau puțini oameni. Marea era departe, foarte departe, la reflux, iar soarele, În cea mai mare parte ascuns de nori, apunea peste nisipul ud și neted, peste apa aproape invizibilă. Un ponton scheletic, neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scoate din hârtie și după ce Îl răsfoia puțin cu o scânteie reînnoită de stimă față de sine, recunoștea, după copertă, aceeași carte În mâna unui tânăr ce Însoțea două doamne, una În vârstă și una tânără, pe aleea de-a lungul falezei. Îi recunoștea și pe cei trei, căci stăteau În același hotel cu el. Se dovedea că tânărul, doctorul Hugh, obținuse un exemplar de lucru din romanul lui Dencombe, pentru că era un susținător pasionat al operei sale. „Șansa Îi adusese față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe Kiki, Îndepărtându-l de restul. Avea impresia că prietenul său era În primejdie să se suprasolicite, În efortul de a păstra tradiția vacanțelor la Whitby. Dar acceptă să Îl Însoțească Într-una din plimbările lui favorite, pe poteca de pe faleză, până În micul port pescăresc Staithes. Chiar dacă erau mai bine de cincisprezece kilometri până acolo, drumul era În cea mai mare parte plat, odată ce urcai ieșind din Whitby, și aranjară ca o trăsurică să Îi aștepte la Staithes, pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]