1,017 matches
-
interviu cu Giovanni Papini, Arturo Farinelli sau De eruditia), Petru Comarnescu ș.a. O veritabilă istorie a mișcării cultural-politice românești din Transilvania schițează Ion Băilă în „Cronici ardelene”, în timp ce Leon Baidaf readuce la lumină întâmplări și personaje interesante îndeosebi din epoca fanariotă. Principiul „concentrării” e urmărit și în ce privește literatura propriu-zisă. Cu versuri colaborează relativ frecvent Ion Pillat, Aron Cotruș, Artur Enășescu, Mihail Celarianu, Nicolae Milcu, Radu Gyr, N.I. Herescu, George Nichita, Dragoș Protopopescu, Marcel Romanescu, T. Păunescu-Ulmu, A. Pop-Marțian, Stelian Constantin-Stelian, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
cel Mare. Dar aceast? cauz? ortodox? a fost �nfr�nt?. Urmărea a fost c? sultanul ? i?a pierdut �ncrederea �n voievozii rom�ni, care au fost �nlocui? i cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanario? i. Urm? torii 120 de ani, perioada fanariot? , vor aduce odat? cu ei binecunoscutele consecin? e pentru Rom�nia17. Rusia a vut �ntotdeauna nevoie de o ideologie mesianic? pentru a?? i justifica cuceririle. Misiunea ei era s? c?l? uzeasc? lumea spre o stare de sfin? enie, justificat? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi rom�nilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminat?. Boierii rom�ni, foarte activi, au f? cut tot posibilul ca mizeria ?? ranului s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote, g? sim greci printre ei, a? a cum demonstreaz? numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea s? �n? eleag? filosofia lor oriental? despotic? trebuie s? caute exemple dincolo de Nistru. �n ciuda prevederilor Constitu? iei, ?? rănii erau exclu? i de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
derea general? a calit?? îi. Operele lui de �nceput s�nt cele mai bune. Ulterior, Iorga a �ncercat s? deschid? �orizonturile� ? i o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? epoca fanariot? nu a fost steril? ? i c? , lucru extrem de important, ea nu a tulburat evolu? ia procesului organic. Dr.�Samuel Johnson n? ar fi fost de acord cu personalitatea lui Iorga sau cu teoriile sale istorice, deoarece l? ar fi considerat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe ? obolani! �, adic? pe politicieni 47. �n perioada aceasta ? i?a f? cut debutul la Ministerul de Interne sinistrul Constantin Argetoianu. Va deveni de mai multe ori ministru de interne, excel�nd �ntotdeauna �n activitatea de reprimare ? i �n ? eserea intrigilor, �n care acest despot fanariot era expert. Argetoianu a scos �n afara legii primul Congres al Partidului Comunist Rom�n, dup? care a atacat rolul lui Iorga �n via? a public? , numind �Neamul rom�nesc� �un ziar murdar, un organ al anarhiei�. Atunci c�nd Iorga a protestat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel mai sc? zut din Balcani. Guvernul promulga moratorii tot mai avantajoase �n privin? a datoriilor ?? rănilor, dar aparatul represiv de colectare a taxelor ac? iona cu o cruzime pe care ? inuturile rom�ne? ți nu o cunoscuser? de pe vremea domniilor fanariote. Mul? i dintre cei s? răci au fost deposeda? i de averile lor care au fost v�ndute la licită? îi publice. Un anun? tipic din publică? ia oficial? �Monitorul oficial� referitor la o asemenea licită? ie este elocvent: �La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
perioada transilv? neanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul ? ase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Volumul ? apte, Monarhii ? i volumul opt, Reformatorii, prezint? punctul de vedere mult prea favorabil al lui Iorga asupra epocii fanariote. Pentru el, cea mai important? contribu? ie a fanario? ilor constă �n faptul c? nu �ntrerupseser? evolu? ia organic? ? i c? nu provocaser? o ruptur? iremediabil? a acesteia. Despre aceast? �ruptur? � se vorbe? te �n volumul nou?: Revolu? ionarii, care se ocup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rolul cu cel al lui Voltaire pe scena francez?. Ibidem 16��Neamul rom�nesc�, 9 septembrie 1939. De Gaulle este deseori numit �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea� 17 Iorga a demonstrat cu oarecare succes c? domniile fanariote nu au constituit un episod chiar at�ț de steril cum se crezuse, deoarece, mai presus de orice, nu a �ntrerupt �evolu? ia organic? �. �n ciuda argumentelor sale conving? toare, autorul acestei c? r? i (al? turi de al? i istorici) sus? ine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
constituit un episod chiar at�ț de steril cum se crezuse, deoarece, mai presus de orice, nu a �ntrerupt �evolu? ia organic? �. �n ciuda argumentelor sale conving? toare, autorul acestei c? r? i (al? turi de al? i istorici) sus? ine c? epoca fanariot? a istoriei Rom�niei a fost dezastruoas? 18�N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Ia? i, 1917. �n timpul celui de-al Doilea R? zboi Mondial chiar ? i iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost at�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și cumpătare după reguli simple
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Drăghicescu, 1996:121-132) sunt alterate, în viziunea sa, de-a lungul veacurilor, de influența slavă "bulgarii ne-au impus voința lor, religia, limba" și de dominația turcă "turcii ne-au poruncit și impus voinței noastre capriciile și obiceiurile lor" -, greacă (fanariotă) "grecii ne-au poruncit și-au pătat caracterul nostru cu, în sfârșit, umbre nesănătoase" -, austro-ungară "ungurii ne-au poruncit în Transilvania și Banat"și rusească "rușii au înfrânt voința noastră îngenunchindu-ne țara" (Drăghicescu, 1996:354). Din toate acestea, cele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în numeroase lucrări ale sale. La interpretarea imaginarului istoric românesc au contribuit, printre multe altele, scrierile lui Șerban Papacostea (pentru secolele XIV-XVI), analiza ideilor politice românești (1369-1878) realizată de Vlad Georgescu și, nu în ultimul rând, studiile aplicate cu privire la "secolul fanariot", de istorie a culturii și a mentalităților, datorate lui Ștefan Lemny și lui Daniel Barbu. Am stabilit convențional drept limită inferioară de timp pentru intervalul la care trimit data întemeierii statelor medievale românești (jumătatea secolului XIV) − pentru că imaginarul local (în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modernizării" − misiunea europeană a românilor (stavroforia, ideea de "barieră" împotriva păgânilor, critica Europei creștine pentru nesprijinirea suficientă a bastionului de la Dunăre), modelul românesc; "Statul și structurile politice" − absolutismul monarhic, statul boieresc, natura puterii, originea etnică a domnului − domn pământean, domn fanariot, domn european −, durata domniei, imaginea domnului, puterea judecătorească, adoptarea de pravile; "Politica internă" − scopul cârmuirii, critica situației, exploatarea economică străină și critica stagnării; "Politica pentru cultură" − ideea de luminare și politică pentru cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de educație, de traduceri și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care nu este decât o aplicație de epocă a conceptului de princeps optimus maximusque. (Valentin Al. Georgescu 129) Conform analizei statistice și cercetării politogramelor identificate de Vlad
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperiul bizantin sau în marginea acestuia, moștenitor de drept (o chestiune discutabilă) al celui roman, singurul căruia îi aparținuseră vreodată ca provincie. Acest statut aparte de satelit are merite decisive în stabilirea programelor politice în secolele XIV-XVIII − includ și perioada fanariotă, cu criticile generaliste care i se aduc în istoriografia românească, pe alocuri incorecte; afiliez acestei idei programele "grecești" de resuscitare a "visului basileic", diferite față de contextualizarea lui de către români (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206). Ele conferă în definitiv o linie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat”, pentru voievozi ori domni, inconveniente ce le excludea doar În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile În cazul domnilor fanarioți, dar apăsat valabile În privința domnilor „pământeni”, „regulamentari” și chiar În cea a lui Cuza („De unde și până unde un băiat, nu se știe al cui, Principe Cuza? Când după legile morale și creștine europene nu poate fi nici Cuza, nici
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
și a averii. În Rusia s-a aplicat În perioada 1722-1877 capitația cu tarif gradual pentru țărani, muncitori și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu C., op. cit., p. 54-55 41 Țările Române, desele schimbări de domnitori și ulterior domniile fanariote au determinat instituirea arbitrară de biruri care se cereau de două-trei ori pe an. În principiu, statului fiziocrat Îi reveneau sarcini minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În altă ordine de idei, merită amintit faptul că tot din virdia provine numele unui soi de strugure românesc prefiloxeric, verdea (din nefericire, pe cale de dispariție). Este drept că „plăcintăria“ ajunsese, în epoca fanariotă și chiar mult timp după aceasta, un meșteșug și un comerț specific grecilor stabiliți la noi. Celebra urare „Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahia megalos plațintaris“ („Mai mare să te văd, să te ajungi, să devii mare plăcintar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat intens din cultura culinară grecească sau din cea turcească, acestea, de altfel, fiind o parte importantă a meniurilor boierești și domnești încă dinainte de epoca fanariotă: Negruzzi scrie, în Alexandru Lăpușneanu, că „în Moldova, pe vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să susțină că „acești termeni au intrat în limba română după 1749 - data ultimei copieri a cărții de bucate -, o concluzie de natură să întărească observația lui Nicolae Iorga asupra primelor decenii ale domniilor fanariote, care reprezintă deci o continuare a epocii lui Brâncoveanu și Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare faptul că domnii fanarioți, descinși din Istanbul în Moldova ori în țara Românească, au adus cu ei același cult pentru arta culinară otomană, acesta suprapunându-se peste o mai veche influență gastronomică orientală. La fel de adevărat este însă faptul că modelul occidental nu a dispărut cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ei același cult pentru arta culinară otomană, acesta suprapunându-se peste o mai veche influență gastronomică orientală. La fel de adevărat este însă faptul că modelul occidental nu a dispărut cu totul de la mesele domnești, cu atât mai mult cu cât domnii fanarioți (mulți dintre ei, foști dragomani, cunoscând limba franceză, limbă diplomatică par excellence la Istanbul) resimțeau o intensă curiozitate și-și manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi avut și reflexe în plan gastronomic. Dar, pe parcursul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Princepele lui Eugen Barbu.) Dacă dintre personajele reale ale timpului cel „jucat” de Iordache Stavarache - grec, conducând ca prim sfetnic sau ca reprezentant la Constantinopol al mai multor domni destinele Țărilor Române - se ridică la valoarea de simbol al parvenitismului fanariot, descrierea războiului ruso-turc dintre anii 1768 și 1774, cu care se încheie letopisețul, rămâne nesemnificativă în raport cu amploarea și consecințele evenimentului. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la domnia întâi și până la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1733-1774), în Cronicele României
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
ei În caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dîmbovițeană, atunci ca și acum. În al treilea rînd, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat, personal de serviciu, devotați regelui, dar familiile lor rămăseseră În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]