4,640 matches
-
tu -/ «Iu-hu, iu-hu legile naturii și-au înfipt colții în imaginația mea»/ Iar diavolul n-a fost nicicând mai bine înfățișat:/ era verde ca gușterul”. Poemul e mai lung, dar logica lui incantatoriu-contagioasă se poate intui de pe-acum. Poetul fascinează și acaparează. Aparentele călătorii către „tărâmurile pustiirii”, el le orchestrează și nici o escală nu scapă atenției sale. Cealaltă proză e o irezistibilă mostră de umor și, nu mai puțin, de comprehensiune. Tot despre misterul literaturii e vorba. Doar că aici
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
a maieuticii ambalate în monologuri din care se extrag esențele tari. Uneori, naratorul se asigură excesiv că cititorul înțelege suprapunerile simbolice. De pildă, insistă că Diana, soția paranoică a lui Horia, este o Isabella de Molay pentru protagoniști („nebuna” ce fascina cavalerii taumaturgi). Sau că medicul Mihai Ștefănescu este un Charon. O mai mare atenție în sugestia lumilor răsturnate în oglindă, nu pentru explicitarea lor, ar fi dat un text mare. Mai ales că moto-ul ales de autorul Horia - „Când
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
să afle că am lucrat 23 de ani într-un institut de cercetări al Academiei, că am publicat vreo 20 de cărți și vreo 40 de prefețe, ediții, antologii... Iar toate ifosele astea științifice s-au derulat într-un peisaj fascinat de risipirea prin gazetărie, bașca nimicniciile frivolității mondene. Mă rog, ai uneori senzația că te afli în fața a cel puțin două persoane. Dar în ambele ipostaze cultul productivității, al exactității și punctualității reprezintă invariabila. Întotdeauna mi-a plăcut întâi de
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
simplitate și naturalețe ca unui cunoscut vechi. Eram vrăjit de sensibilitatea care răzbătea dincolo de fiecare cuvânt, dar și de glumele prin care Maria Tănase crea o atmosferă destinsă, de bună dispoziție. Era o Îmbinare de gravitate și umor care mă fascina. Mă gândeam cu părere de rău că Întâmplarea aceea deosebită pe care o trăiam urma să se termine. Costache a tras mașina În fața gării din Onești și s-a dus să-l anunțe pe șeful de gară. Auzind că era
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
recitat si eu din Baudelaire, Pușkin, Goga. A râs În hohote la În jurul unui divorț, a lui Topârceanu și m-a ascultat tăcută, privindu-mă cu uimire, când i-am recitat Jurământul din Demonul lui Lermontov, poezie care m-a fascinat și tulburat Întotdeauna. — Cine ești tu, băiete? a șoptit la sfârșit. Ne-am oprit să mâncăm la Râmnicu-Vâlcea. În restaurant a fost recunoscută și vestea că Maria Tănase este acolo a circulat cu repeziciune. La plecare, un grup de oameni
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
bântuie fără contenire, forfotește pretutindeni în paginile cărții. Istoria, punctul de fugă al romanului, va atrage spre lectură oameni pe care nu-i captează în mod obișnuit ficțiunea - pasionații de istorie, cu pliurile ei, îndrăgostiții de România interbelică. Dar cei fascinați de ficțiune găsesc topite miraculos într-o singură carte, de peste 440 de pagini, aventurile unui om căruia istoria îi fracturează viața, istorisirea unor iubiri, suita de inițieri ale unui străin în „misterele Bucureștiului”. Felix Kanmacher își găsește refugiu în România
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
practicienii literaturii, dintre eseiști și filozofi, totuși dintre cei interesați de limbajele artistice, deci cu deschidere spre „interregnul” concret-abstract, în care de la detaliile obiectuale și de viață cotidiană pornesc rapid speculații generalizatoare și - invers - ideile se „corporalizează” atrăgător, seducător. Rămăsese fascinat din junețe de teoreticienii francezi ai textului, ca și de predecesorii lor, formaliștii ruși, dintre care-i menționa mai ales pe Tomașevski, Tînianov și în primul rînd pe Șklovski (la noi e citat mai ales Propp și se mai fac
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Elenă Badea Dacă-i miercuri e recital la Muzeu! Palatul Șuțu îmbracă pe 23 aprilie straie de sărbătoare pentru a găzdui un recital extraordinar de pian susținut de Florin Mantale. Publicul fascinat de muzică clasică are astfel ocazia să asculte minunatele compoziții semnate de Bach, Silveștri, Chopin, Rachmaninov și Liszt. Miercuri 23 aprilie, 2014, ora 19:00, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București (Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2, București) bucureștenii sunt
Bach, Silvestri, Chopin, Rachmaninov și Liszt la Palatul Suţu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35728_a_37053]
-
miile de pagini pe care le-am citit de-a lungul timpului. Fiica mea, Ana, care a făcut școala la Paris, e bilingvă, eu nu. Ce pot eu să afirm, fără nici un orgoliu, este că sunt capabil să mă las fascinat de franceza lui Bossuet, din secolul XVII, și să-mi displacă franceza lui Houellebecq din secolul XXI. Acest sentiment de familiaritate, de regăsire, dacă preferați, cu un text pe care l-ai scris tu însuți, dar într-o altă limbă
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
derbedei înainte ca aceștia să devină periculoși, dacă guvernele regionale din Germania n-ar fi capitulat, de la o zi la alta, în fața naziștilor... dacă... dacă... Prea mulți dacă” (p. 35). O altă inteligență clară, inaderentă la regiile extremiste, care-l fascinează pe Mihai Zamfir, e aceea a lui Osip Mandelstam. Comentând, într-un articol frumos intitulat Nădejdea moare ultima, cartea Nadejdei Mandelstam (în care precumpănitori sunt ultimii patru ani, întrutotul tragici, din viața soțului ei), Mihai Zamfir merge până-ntr-acolo
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
de tăinuită mândrie părintească. După mai puțin de un an, se mărita cu Ilie Arapu, însă căsnicia lor nu avea să dureze prea mult. La scurt timp, îl cunoștea pe Mihai Fărcășanu, care, deși mai în vârstă decât ea, o fascinase în asemenea măsură, încât hotărâse să divorțeze de primul ei soț. Această decizie dusese la ruperea relațiilor cu familia, Ion Pillat interzicânu-i accesul în casa părintească și interzicându-le celorlalți membri ai familiei să o viziteze. După un timp, tatăl
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
Bratu Iulian Democrat-liberalul Teodor Baconschi continuă criticile la adresa partidului. El susține că nu mai are nici un sens să se enerveze și să se "certe" cu "feluriți colegi fascinați de Vasile Blaga" sau să se întrebe "ce o mână în luptă pe Adriana Săftoiu". Mai mult, Baconschi sugerează chiar o posibilă despărțire de PDL. Recunosc un fapt jenant: frustrarea de a vedea PDL, singurul partid în care m-am
Teodor Baconschi s-a săturat de PDL. Vezi de ce e dezamăgit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38202_a_39527]
-
Creștin Democrată, nici prietenii din grupul Reformiștilor nu suntem «utili» în proiectele PDL, competențele noastre își vor găsi, probabil alt drum. Nu e nicio supărare. Și nici nu are sens să mă mai enervez, să mă «cert» cu feluriți colegi fascinați de Vasile Blaga sau să mă întreb ce o mână în luptă pe Adriana Săftoiu. Vreau să-mi folosesc mintea, ideile, valorile și convingerile într-un mod mai rațional și mai demn. Până la limpezirea apelor pe partea dreaptă, nu mai
Teodor Baconschi s-a săturat de PDL. Vezi de ce e dezamăgit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38202_a_39527]
-
Cornel Ungureanu Am scris de mai multe ori despre poezia lui Slavomir Gvozdenovici citându-i mereu pe cei care au insistat asupra experimentului poetic, asupra demersurilor avangardiste în poezia sa. Adolescentul Gvozednovici era fascinat, desigur, de Vasko Popa, de clocotriștii lui Adam Puslojici, de avangarda anilor ’60. Debutează la 14 ani cu comentarii despre autorii sârbi din România, recenzând energic. Pare un copil-minune. Debutul în volum întârzie, dar nu prea mult. La 22 de
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
de impostură la un plan metafizic cu care, vorbind la rece, nimeni, dar absolut nimeni, nu mai poate simți, astăzi, o afinitate reală. Celălalt insurgent e un tânăr poet despre care am scris și la debut: Hose Pablo. M-a fascinat,atunci (în 2007, când publica volumul Căpșune în inima mea) capacitatea lui de a-și construi o mitologie de nowhere man. Începând cu pseudonimul care îi camuflează originea basarabeană (în acte, se numește Victor Neaga), totul la el e parcă
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Prezent, marți, la Muzeul Satului, unde ministrul român al Mediului, Rovana Plumb l-a invitat la o întâlnire bilaterală, Edward Davey, secretarul de Stat pentru Energie și Schimbări Climatice din Marea Britanie, s-a declarat fascinat de frumusețea caselor și bisericilor din lemn din interiorul Muzeului. La conferința de presă, organizată în aer liber, într-o curte din apropierea bisericii maramureșene, oficialul britanic i-a mulțumit ministrului român pentru primirea într-un cadru cu totul special. „Singura
Ed Davey, ministrul britanic al Mediului, fascinat de Muzeul Satului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36233_a_37558]
-
ridicau mirați din sprâncene, derutați că un „băiat atât de fin” (cum mă ironizau) poate fi sedus de o povestioară cam de doi bani, melodramatică până la sațietate, de un sentimentalism desuet și care, culmea, se și termină prost. Ce mă fascina - și mă fascinează încă - în capodopera lui Fitzgerald e claritatea de cristal a stilului. Puține alte cărți sunt mai înșelător-accesibile decât această narațiune despre iubirea maniacală a unui gangster romantic, complexat și vag nevrotic și o gâsculiță care a intuit
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
sprâncene, derutați că un „băiat atât de fin” (cum mă ironizau) poate fi sedus de o povestioară cam de doi bani, melodramatică până la sațietate, de un sentimentalism desuet și care, culmea, se și termină prost. Ce mă fascina - și mă fascinează încă - în capodopera lui Fitzgerald e claritatea de cristal a stilului. Puține alte cărți sunt mai înșelător-accesibile decât această narațiune despre iubirea maniacală a unui gangster romantic, complexat și vag nevrotic și o gâsculiță care a intuit în profunzime regulile
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
Fra repetă, nu întâmplător, în tipul lui de moarte, că jocul se sfârșește. Nu viața. Jocul. Este ceea ce Baudrillard analiza în jocurile patafizice, ale căror reguli defineau excentricitatea ultimă, prin narcisismul morții. Așa se explică de ce Fra și naratorul sunt fascinați de crime, deși le resping fără a fi credibili. Cele trei euri se găsesc dincolo de metafizic, participând, din lumi paralele (istorice, livrești și metafizice) la crimele lui Abăza. Totodată, naratorul spune limpede: „știam dinainte totul și voiam să verificăm, cu
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
ține exclusiv de Mitteleuropa. Uneori de Balcani - ce-i drept, nu la fel de instigator. Ce se înțelegea altădată prin dincolo și dincoace de Viena, avea de-a face cu un evantai de atracții consistente, de proiecții ce nu au încetat să fascineze. Dimpotrivă, spațiul lipsit de frontiere, deși e unul prin excelență al libertății, apare abandonat de orice formă de seducție. Citim studiile unei eseiste care a petrecut mai bine de jumătate din viață în Luxemburg. Corina Ciocârlie trăiește, fără îndoială, sentimentul
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
de mână și purtându-l pe potecile neumblate ale literaturii”, se precizează în finalul volumului. Astfel că Un țărm prea îndepărtat se citește ca un eseu despre problema întoarcerii cititorului. Corina Ciocârlie se dovedește un excelent ghid prin operele scriitorilor fascinați de experiența limitei, de la care reținem lecția veche și mereu nouă: nerefăcând experiența lui Ulise, fără șansa fisurii interioare, prin care se poate privi altfel, scriitorul e incomplet. Odată cu el și cititorul.
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
Agathei Christie nu e neapărat și cel mai bun. Scris în 1939, când autoarea avea 49 de ani, reprezintă totuși o operă a maturității depline. „Am scris această carte pentru că părea atât de greu de încheiat, încât ideea m-a fascinat pur și simplu”, mărturisește autoarea însăși într-un preambul. Să reținem trei lucruri. Primul este că, spre deosebire de alte romane (nu știu dacă spre deosebire de toate), romanciera a simțit nevoia unui preambul explicativ, la care se adaugă un epilog, nici el obișnuit
Zece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3410_a_4735]
-
facilitată de către Virgil Ierunca și, evident, de Monica Lovinescu, după cum dă de înțeles N. Steinhardt într-o scrisoare trimisă din Zürich celor amintiți (Vezi Ibidem, p. 247). Acesta va pleca în 28 septembrie 1979 spre Chevetogne, mănăstirea benedictină care îl fascinase prin ecumenicitatea ei, unde va sta o lună. Va pleca apoi la Paris, unde va fi găzduit în apartamentul din Place Charles Dullin, nr. 4, al soților Eliade, aflați atunci la Chicago. 2 Incertitudini literare, a doua carte publicată de
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
Dayan. Dan Pița reușea chiar un fel de film parabolico-simbolistoermetico- politic cu Eu sunt Adam! în 1996, ecranizare după nuvela, Pe strada Mântuleasa, și tot Viorel Sergovici, în același an, ecraniza un alt roman (după alții nuvelă), Șarpele. Eliade a fascinat și câțiva regizori străini, în 1988 apărea La nuit Bengali al lui Nicolas Kloz, după romanul Maitreyi (1933) cu Hugh Grant în rolul lui Allan și un scenariu semnat de Jean Claude Carrière, același scenarist al filmelor lui Luis Buñuel
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
de acest loc, în urma unei evocări a Vanessei, care-i povestise despre cum omorâse — din „pur și animalic” instinct matern — o insectă uriașă care încercase să intre pe geam în La Bergère. Mai mult chiar, grupul de rude și prieteni fascinați de Cassis au botezat zona Bloomsburysur- Mer, ecou turistic al cartierului londonez unde se stabilise comandamentul modernismului literar britanic. Pentru noi, ființe postmoderne, important acum e să absorbim, prin toți porii, aerul unui loc binecuvântat cu soare, verdeață și vii
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]