5,507 matches
-
fostele cazărmi, goale până acum, și cum nu aveau armament sau echipament se instruiau făcând întoarceri de pe loc și din mișcare sau exersând pasul de defilare, mânuind cu dexteritate cozi de lopată. Cum aveau trei mese pe zi, ciolan cu fasole, și somn obligatoriu, opt ore, iar de băutură făceau rost cu acea istețime rămasă și ea în memoria colectivă, țăranii erau foarte fericiți și scriau acasă că sunt în concediu. Un concept mai puțin uzual în rural. Fiindcă, fie vorba
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
baloți de paie, frunze, crengi, unde s-au instalat luptătorii din prima linie. Câte un soldat de la grăniceri și unul de la armată. Fiecare cu o pușcă și ceva gloanțe pentru a-și procura mâncare proaspătă, ceva conserve, tot ciolan cu fasole, pesmeți și apă de ploaie. Viața lor era una fericită fiindcă mai schimbau glume specifice cu cei de peste graniță, mai puneau de-un troc, mai trăgeau câte o țigară împreună conversând despre gagici, în fine, tot ce fac de milenii
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
încep să se trezească mai devreme și își scot vitele afară pe câmpiile proaspăt înverzite. După care pleacă la arat sau la săpat. În zilele următoare ce urmează după săpat sau arat, își seamănă în pământ ceapa, usturoiul, cartofii, porumbii, fasolea, morcovii și alte legume necesare pentru hrana din timpul anului. Tot în această perioadă îmi place să mânânc urzici, dragavei și alte verdețuri din care se fac mâncăruri delicioase. Îmi place primăvara, pentru că întodeauna se sărbătoresc sfintele Sărbători de Paști
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
până la pescăria unde puteai să găsești dacă erai norocos, afumătură, sărătură, nelipsitul pește oceanic de care erai sfătuit să nu faci abstracție la nici o masă și conserve de pește. De la bieții particulari, atâția câți mai supraviețuiseră, până la aprozarul unde cartodfii, fasolea, morcovii îi plăteai cu pământ cu tot și de unde după ora închiderii se aprovozionau și ei, spălând și curățind marfa în timpul nopții pentru a-i asigura cât de cât o față comercială în măsură să te îmbie a doua zi
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
păreau niște marionete legănându-se agățate de curelele negre din cauciuc de sub plafon. Ajuns acasă Doru-Sorin puse costumul în dulap, umbrela pe cuier și geamantanul îl aranjă deasupra șifonierului de pe hol.Își aranjă masa, fără să mai încălzească ciorba de fasole, pe care o mâncă într-un automatism de care nu-și dădea seama. Primele zile s-au scurs ca niște reptile ce se târăsc pe un teren nisipos. Până la urmă, simțind nevoia de a sta de vorbă cu oamenii, și-
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
Ora prânzului... Sile Burghiu, elevul eminent al Grupului Școlar Industrial „Immanuel Kant” din Hârlău, intră în grupul sanitar și scoțând o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm, el era un elev eminent. Înghiți și sistemul solar, apoi își notă ideea pe o foaie de hârtie, să spunem
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
foarte apreciat de partidul care-l numise director. Ca să nu mai vorbim de manierele și diplomația sa, recunoscută în toată urbea. Sile bătu sfios la ușă, ascultă răgetul directorului, apoi intră plin de speranță: - Ce-i băi pulache ai crăpat fasolea-n tine și acu’ vii să-ți tragi bășinile la mine-n biro’!? Cunoscând însă foarte bine firea șugubeață a directorului, Sile nu se impacientă, ci spuse clar și tare: - Am o idee și sunt sigur că partidul va fi
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
invităm la masă, în cinstea acestui măreț eveniment spuse, la același microfon, Directorul aducând voioșie în întreaga masă de participanți. Fețele alese se duseră în alt hambar unde era întinsă o masă acătării iar în curte, poporului i se distribui fasole cu mici și un bon pentru un pahar de vin din via Directorului, una care avea doi butuci, dar care scotea mii de litri de vin anual spre uimirea tuturor viticultorilor din lume. În acest timp Spirică ajunsese deja în
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
ea. Sora mea, Georgeta, nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
viitoare la adresa lui ori poate că îl considera deja suficient de mare cât să înțeleagă că în alte familii domnea pacea și liniștea, spre deosebire de haosul ce se instaura atunci când tatăl lui venea de la serviciu. - Fă, nenorocito, dacă nu mi-ai pregătit fasole, așa cum ți-am cerut ieri, o iei iar pe cocoașă!, amenința el, fluturându-și degetele boante prinse mănunchi într-un pumn gata de atac, pe care-l rotea aproape de fața nevesti-sii. Iar voi, progeniturilor, pieriți din fața mea!!!, răcnea în continuare
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
că la marele eveniment cultural internațional, Expoziția Generală Română, București, 1906, Plasa Broșteni a fost reprezentată de peste 70 de participanți, predominând expozanți cu produse agricole în general, (15)17porumb, (2)18, grău (3)19, orz (1)20, ovăz (4)21, fasole (2)22cănepă (1)23, țuică(17 dintre care de la Mătăsari au fost 5 producători, iar de la Căzănești 2)24, vin (3)25, oțet(1)26. Ceea ce credem a fi important este faptul că unii dintre participanți au fost premiați pentru
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
bot guvernul, dar nu ieftinește trenul... așa că eu îți spun în șoapte, nu acuma, ci la noapte: decât să-ți scriu vreo poezie (nu că știu eu cum se scrie) și nu sunt meșterul Manole, dar dau cu mucii în fasole și vai de păsărică ta, că ce-am să mă mai jeoc cu ea! de-o să iasă fum din tine! și-o să cânți versuri divine până ies dracii din mine... Referință Bibliografică: vai de păsărica ta! / George Safir : Confluențe Literare
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
sărbătoreau și pe Sf Gheorghe, (care corespundea cu măsuratul oilor în satele de munte ale Mehedițiului). Cu această ocazie insularii mergeau într-o pădure pe malul Dunării ( nu pe insulă ) și petreceau cu muzică, jocuri, și se mânca mămăligă și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în ibricul de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
materiale publicitare care au surprins “piscul-piscurilor” din Vegas în prim planuri până la detaliu și o ultimă asemănare, într-o cuprindere țărănească, leită de la jumătatea mai subțire a turnului în partea lui de sus : aduce cu o “păuză-prăjină” pusă se agațe fasolea verde în grădina de lângă casă, despicată la vârf în vreo trei-patru fâșii șipciate și strânse cu sârmă pentru a nu se continua spintecarea și deci slăbi “palma deschisă” și răsfirată cu niște degete lungi cu care culegi merele toamna din
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
bun fotograf al orașului, un cetățean deosebit de devotat cauzei, responsabil, vajnic apărător al aceleiași morale, de data aceasta comuniste. Familia domnului profesor organiză cu prilejul primirii de către acesta a ajutorului unic de pensionare, un festin pe bază de iahnie de fasole, salam prăjit, tort din gris și vin de casă făcut din strugurii viței de vie care creștea pe balcon. La masa festivă dată în onoarea profesorului au luat parte și cei doi copii ai acestuia, cu familiile, respectiv soțiile și
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
și-altă dată pe cei mici de râie. Abia scăpase și ea atunci. Peste tot era gonită cu listele de datorii ale bătrânului. De multe ori ajungea acasă și n-avea ce să gătească...cu ce să cumpere? Nici de fasole sau mâncare de cartofi n-avea. Cu ce să spele? Unde mai pui că îi trebuiau bani și de întors la școală. Când plânsul ei se auzea la vecinul de vizavi, acesta...subinginerul de la uzina tatălui ei, suna la sonerie
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
cu ea să dirijăm paiele ,căci lua norme duble ,fiind considerată muncă grea.Scrâșneam din dinți ca băieții uram munca aceea de colectiv,dar mă supuneam . După seceriș venea culesul fasolei de prin porțiile de porumb . Dimineața plecam să culegem fasolea ,căci era moale pănușa de la porumb ,dar peste zi se usca și te zgârâia pe la mâini ,însă nu aveai de ales.Peste zi ne apucam să scoatem fasolea de prin rînduri ,care era luată cu căruța de șefii de atelaj
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
venea culesul fasolei de prin porțiile de porumb . Dimineața plecam să culegem fasolea ,căci era moale pănușa de la porumb ,dar peste zi se usca și te zgârâia pe la mâini ,însă nu aveai de ales.Peste zi ne apucam să scoatem fasolea de prin rînduri ,care era luată cu căruța de șefii de atelaj așa se numeau cei ce conduceau boii,cai și căruța.Doamne ce bucurie aveam când ne trimiteau la apă de la Lanul lui Neagu așa se chema ogorul unde
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
care noi copiii ne-o însușeam atrăgea asupra noastră ocară multă,batrânelele incepeau: -Dimonilor ce n-ați mai stat ? Murim de sete cu voi ,am zis ca veniti in graba da.... După amiază coboram în căruță la arie,ca să bată fasolea cu furcile.Aria era un loc drept curățată de buruieni ,unde se puneau nailoane ,preșuri pe care se așezau grămezi de fasole și dă-i bătaie cu furca.Boabele de fasole ieșeau una,câte una din păstaie. Luau cu furca
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
cu voi ,am zis ca veniti in graba da.... După amiază coboram în căruță la arie,ca să bată fasolea cu furcile.Aria era un loc drept curățată de buruieni ,unde se puneau nailoane ,preșuri pe care se așezau grămezi de fasole și dă-i bătaie cu furca.Boabele de fasole ieșeau una,câte una din păstaie. Luau cu furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
După amiază coboram în căruță la arie,ca să bată fasolea cu furcile.Aria era un loc drept curățată de buruieni ,unde se puneau nailoane ,preșuri pe care se așezau grămezi de fasole și dă-i bătaie cu furca.Boabele de fasole ieșeau una,câte una din păstaie. Luau cu furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă mai rămănea sau cred că scădea producția la hectar
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
loc drept curățată de buruieni ,unde se puneau nailoane ,preșuri pe care se așezau grămezi de fasole și dă-i bătaie cu furca.Boabele de fasole ieșeau una,câte una din păstaie. Luau cu furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă mai rămănea sau cred că scădea producția la hectar.Mereu aveam un sentiment de milă față de biata fasole de parcă avea vreo vină primea bătaie
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
așezau grămezi de fasole și dă-i bătaie cu furca.Boabele de fasole ieșeau una,câte una din păstaie. Luau cu furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă mai rămănea sau cred că scădea producția la hectar.Mereu aveam un sentiment de milă față de biata fasole de parcă avea vreo vină primea bătaie După multă trudă ,,țaranii cooperatori'' își luau pauza de masă. Fiecare mânca cu
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]