73,127 matches
-
la băutură (în urma unui accident de mașină s-a ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat, umblînd c-o vacă la fel de frumoasă în așa fel încît, în memorie, le văd mereu, înjugate la aceeași dorință! Pușcașu, o fată grasă, isterică, făcea false crize de epilepsie în gară și, cînd o aduceau la spital, mă înjura cu voluptate (pînă la urmă a rămas gravidă cu un milițian și s-a calmat)! Dar să nu exagerăm!! Ieri, în stradă, într-
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
răutăcios în cele scrise mai sus. De fapt, sînt intrigat, caut mecanismul. Vreau să-l folosesc! Pentru Ruina unui samovar. "Nu se împlinise încă la trup, era slabă, oacheșă, și umbla puțin adusă din spate." E vorba de Natalia Alexeevna, fata de șaptesprezece ani din Rudin. Turgheniev, ca de obicei, pudic, nu ne spune, dar lasă să se înțeleagă că Natalia avea sînii mari. Fetele, cărora le e jenă de umflarea propriilor țîțe, la o anumită vîrstă, umblă pentru a și
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
la trup, era slabă, oacheșă, și umbla puțin adusă din spate." E vorba de Natalia Alexeevna, fata de șaptesprezece ani din Rudin. Turgheniev, ca de obicei, pudic, nu ne spune, dar lasă să se înțeleagă că Natalia avea sînii mari. Fetele, cărora le e jenă de umflarea propriilor țîțe, la o anumită vîrstă, umblă pentru a și le masca, puțin aduse din spate. Cu stimă și surîs, Emil Brumaru 22-VII-980
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
copilului. Copilăria este cea mai frumoasă vârstă. Lumea copiilor, cea mai frumoasă lume, este lumea jocului. Copilăria este senină și frumoasă când te iubesc părinții. În fiecare zi este ca în basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten: Ciupici. Nu știu de ce dar el are aceeași prieteni ca mine:un ursuleț, o albinuță, un măgaruș și o bufniță. Mama lui Ciupici îi dă suc de morcovi când
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
Elegie mică sînt cele două fețe ale morții din lumea mică: într-una "A murit, de congestie pulmonară, / păpușa, madonă de ceară", în cealaltă moare un copilaș "cu păr blond, / cu lumină în priviri / și cu suflet de argint" sau "fata cu obrajii pali/ cu viață-n ochii umezi/ și cu moarte-n trup uscat". În ambele poeme, martorii sînt păpușile, care bocesc de-a valma creaturile umplute cu tărîțe și pe cele din carne și sînge. PĂpușile cu care s-
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
recruților, condițiile primitive din cazarmă îi vor nutri în bună măsură materia unui volum, precum Amintirile căprarului Gheorghiță (1903). La confluența râului Suceava cu Siretul, într-un sat, Liteni, a auzit o poveste de dragoste (un boier amorezat de o fată simplă de la țară) care-i va inspira subiectul romanului Venea o moară pe Siret. În apropiere de Fălticeni se află celebra "dumbravă minunată" și tot de acele meleaguri se leagă și alte scrieri ale anilor de ucenicie, precum Haia Sanis
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
informate decât mine, volumul este prima lucrare etnomuzicologică din Europa (ca să spun, ca unii, ";din lume") care apare însoțită de un DVD, adică de o colecție sistematizată de secvențe filmate pe teren (în timpul nunților, horelor, vizitelor nocturne ale băieților la fete etc.). Unele secvențe dau seamă de viața muzicală a Oașului; altele însă ilustrează experimentele întreprinse de autori. (Unul dintre cele mai interesante experimente a constat - o spun în treacăt - în testarea reacției localnicilor la auzul danțurilor culese de Béla Bartók
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
în ținută de jogging ";Adidas" (o îmbrăcăminte la mare modă, pe care oamenii pricopsiți o arborează în zilele de sărbătoare), se apropie legănând pruncul din brațe în ritmul muzicii. De-acum strada e plină. Împopoțonate și lipite una de alta, fetele schimbă priviri șăgalnice, pufnesc în râs cum numai ele știu s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet baticurile pe umeri. Una se ține mai deoparte. Celelalte o invită să cânte. Fata se rușinează, simulează un refuz, surâde, își
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
plină. Împopoțonate și lipite una de alta, fetele schimbă priviri șăgalnice, pufnesc în râs cum numai ele știu s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet baticurile pe umeri. Una se ține mai deoparte. Celelalte o invită să cânte. Fata se rușinează, simulează un refuz, surâde, își acoperă gura cu mâna, o dezvelește, o învelește din nou, coboară privirile, își rotește necontenit colțul baticului - mai târziu va trebui să descifrăm limitele acestei pudori ce dispare subit în timpul nunților, atunci când femeile
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
rotește necontenit colțul baticului - mai târziu va trebui să descifrăm limitele acestei pudori ce dispare subit în timpul nunților, atunci când femeile țipă din răsputeri. Văsîi, care știe toate trucurile, a început să-i cânte la ureche un danț pe sus, danțul fetelor, pe care îl cunoaștem prea bine, pentru că l-am auzit la nunțile de acum doi ani. În fine, fata prinde curaj: ";Iu, iu, iu, iu, iu, iu, iu!" După ce schimbă danțul, ea afișează rușinea de rigoare, apoi se eclipsează în
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
femeile țipă din răsputeri. Văsîi, care știe toate trucurile, a început să-i cânte la ureche un danț pe sus, danțul fetelor, pe care îl cunoaștem prea bine, pentru că l-am auzit la nunțile de acum doi ani. În fine, fata prinde curaj: ";Iu, iu, iu, iu, iu, iu, iu!" După ce schimbă danțul, ea afișează rușinea de rigoare, apoi se eclipsează în grupul de prietene. Copii mai măricei iau pruncii în brațe, ca să-i împiedice să urle. Văsîi bea și cântă
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
din nou. Profitând de un moment de luciditate, primul cântăreț intervine, în timp ce copilul trece din mână în mână până când se trezește pe brațele unei fetișcane abia sosite care se pregătește și ea de cântare. Bună ocupație pentru mâinile-i tremurânde! Fata rejoacă întreaga comedie a pudorii - capul plecat apoi înălțat, gura acoperită și descoperită, baticul înnodat și deznodat, timp în care Văsîi mânuie cetera - și, în fine, cu glas tare, își începe danțul. Obscuritatea amurgului ne învăluie pe nesimțite. Dintr-o dată
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
ne învăluie pe nesimțite. Dintr-o dată, vraja se rupe. Fiecare pare să-și aducă aminte că are o treabă urgentă. Femeile trag scaunele în casă. Bărbații se risipesc care încotro, fluierând danțul pe care îl au în cap. Ceata de fete se împarte în două grupuri care pornesc în direcții opuse. Doar Văsîi rămâne conștiincios pe loc, alături de bețivanul care nu mai are putere să se miște. Fragmente traduse și prezentare de Speranța Rădulescu
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
precar. Ce este dragostea? Ce este ura? Pentru ce uităm absolut tot trecutul într-o clipă aprigă de mîine? Ce este viața? Iată întrebări care se îmbulzesc neputincioase, declanșate de întîmplări pe care nu le pot mărturisi. , mă gîndesc la fata mea, Andreea, la glasul ei minunat, subțire, încrezător în invincibilitatea mea. Peste tot și de toți mi se spune: ce faci?, de ce stai degeaba?, fă bani, bani, bani, bani! Este nespus de greu să trebuiască să explici celor mai dragi
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
vieții. Și o limbă poetică fabuloasă. Limba care te face să uiți că e vorba de un roman, că ai în mână o carte destul de groasă de proză. Savurezi cu adevărat o poezie intensă citind despre prima iubire a unei fete de unsprezece ani sau despre filozofie, flori, păsări, despre cărți și soare." Bonniers Litterära Magasin * "Melinescu scrie o carte despre xenofobie, examinând conceptul de «acasă» și «străinătate», punând întrebări care ne ating profund, pe tema exilului alăturându-se prin asta
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
ce privește lumea bărbătește. Nora Iuga De cînd am aflat vestea năpraznică, tot încerc să-i refac chipul în gînd. să mi-l readuc în fața ochilor și ultima Madi nu vrea să vină, îmi apare mereu prima Madi - 1979, o fată cuminte, frumoasă, foarte respectuoasă, un fel de fată a bunicilor. sîntem împreună la 2 Mai, la Dobrogeanu, la o masă: Domnul Șora, Petru Romoșan, Ion Mureșan, Nino al meu și cu mine. Madi are un păr negru și bogat, cu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
am aflat vestea năpraznică, tot încerc să-i refac chipul în gînd. să mi-l readuc în fața ochilor și ultima Madi nu vrea să vină, îmi apare mereu prima Madi - 1979, o fată cuminte, frumoasă, foarte respectuoasă, un fel de fată a bunicilor. sîntem împreună la 2 Mai, la Dobrogeanu, la o masă: Domnul Șora, Petru Romoșan, Ion Mureșan, Nino al meu și cu mine. Madi are un păr negru și bogat, cu cărare la mijloc și breton pe frunte. ascultă
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
vorba de episodul din chiar ajunul intrării României în Primul Război Mondial, care întrerupe brusc vacanța la mare a naratorului adolescent, aflat la Constanța cu mama și sora mai mică, Adriana, și îndrăgostit naiv, profund, efemer, intens erotic de o fată pe care o cunoștea mai de mult, care-i fusese cu totul indiferentă, și care intrase și ea, parcă deodată, în pubertate, "cu o siluetă studiată, de statuie coborîtă de pe soclu", devenind "prin nu știu ce miracol frumoasă". Paginile dedicate acestui episod
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea, care studia pianul la Conservatorul din München. După nici doi ani, în 1904, se naște fata lor, Sonia. Tot atunci și acolo îl cunoaște pe Caragiale, Herr Direktor, proaspăt autoexilat la Berlin. Prietenia lor va marca fortiter traiectoria intelectuală a "izolatului" Paul Zarifopol și-l va determina pe acest pseudoboem rentier să dea măsura seriozității și
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
Caragialeta bis, volum ce continuă versificarea a ceea ce părea de netrecut în poezie. Marius Chicoș Rostogan cu un poem despre comeata Falb, cucoana din ART. 214 în biroul avocatului, intenționînd să-l divorțeze pe tînarul ei fiu, apoi popa și fata lui în același birou, cu aceeași intenție; Leanca văduva și Iancu Zugravu cu invective rimate sau Madame Ésmeralde Piscopesco și ceaiul ei de joi - sînt eroii lui Caragiale ce se așează cuminți în versurile lui Șerban Foarță, cu tot cu moravuri și
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
curiozitate sau poate cea dintâi vocație a mea". De aici, apropierea de franciști și italieniști. S-a bucurat de prietenia și bunăvoința lui Drouhet, care era în acei ani un bătrân hemiplegic, având o ciudată monomanie: nu putea să sufere fetele care veneau la examene neîngrijite și nefardate. În schimb, nu-l simpatiza deloc pe profesorul Alexandru Marcu, succesorul lui Ramiro Ortiz. Îl aprecia ca italienist, dar îl socotea "orgolios și sforar, binevoitor și atent ca de la înălțimi, condescendent și taler
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-a apărut mai urâtă: "...se sluțise iremediabil în spațiul unei secunde". Alexandru Ciorănescu și-a terminat studiile
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
pe care l-a semnat. Tot acum, el a declarat că nu are decât 30 fr. în dinari, diferite obiecte de îmbrăcăminte, mai multe cărți și mansucrise. În cele din urmă, Nicolae Bălcescu a murit - signore Bălcescu a murit - striga fata care îl îngrijise cu răbdare și dezinteres. Inima lui a încetat să mai bată la orele 19 și jumătate. El a murit în Hotelul Trinacria, actul său de moarte fiind întocmit de oficiul stării civile din Palermo, în temeiul declarațiilor
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
și republicată integral de Ion Cristoiu în Marin Preda - Scrieri de tinerețe, 1987, - e o narațiune cu subiect țărănesc etern, putem spune, în care doi tineri ațâțați de "glasul iubirii" ajung să se bată crâncen cu ciomegele ghintuite pentru o fată. O întâmplare trăită într-un cadru asemănător și de Niculae Moromete. Iar O adunare liniștită este însăși celula-nucleu din care germinează Moromeții, înfățișând în versiune concentrată o sumă de situații și un fel de a vedea existența definitorii pentru marele
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
Moromeții. În Calul procedează prin notarea rece, naturalistă (de ce nu?), obiectivă până la cruzime a felului în care un țăran își ucide calul pentru că este prea bătrân și nu-i mai folosește la muncă. În La câmp doi ciobani violează o fată surprinsă adormită într-un lan. Fapta nu este raportabilă la conștiința comițătorilor, deci nu are vreun sens moral, înscriindu-se în categoria întâmplărilor naturale, inevitabile și firești, în universul unor ființe care sunt acționate exclusiv de instincte. Colina și Amiază
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]