1,521 matches
-
Nae, Cristian, Arta după sfârșitul artei: Danto și redefinirea operei de artă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010. Newberg, Andrew, Waldman, Mark Robert, Cum schimbă Dumnezeu creierul: descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009. Nistor, Mihai, Fenomenologia sacrului, Editura Cantes, Iași, 1999. Oprescu, George, Manual de istoria artei: Barocul, Editura Meridiane, București, 1985. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Palade, Mihaela, Iconoclasmul în actualitate: de la "moartea lui Dumnezeu" la moartea artei, Editura Sophia, București, 2005. Peers
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și Cateheză, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Vasilescu, Elena Ene D., Icoană și iconari în România: cât Bizanț, cât Occident?, Editura Trinitas, Iași, 2009. Veith, jr, Gene Edward, Starea artelor, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2000. Velasco, J. Martín, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997. Vernant, Jean-Pierre, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vernette, Jean, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, Editura Corint, București, 2003. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ibidem, p. 62. 59 Ibidem, p. 63. 60 René Guénon, Simboluri ale științei sacre, Editura Humanitas, București, 2008, p. 83. 61 Mircea Eliade, op. cit., p. 65. 62 Ibidem, p. 188. 63 Ibidem, p. 189. 64 Juan Martín Velasco, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 56. 65 Ibidem, pp. 74-75. 66 Velasco subliniază faptul că divinul reprezintă "realitatea absolut diferită de toate celelalte realități mundane, deplina perfecțiune și totala plenitudine de ființă, Binele suprem, valoarea supremă și demnitatea augustă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
134 Ibidem, p. 198. 135 Nathaniel Hawthorne, Rappaccinni's Daughter, în vol. The Norton Anthology of American Literature, 6th ed., vol. B, W. W. Norton & Company, Inc., New York, 2003, pp. 1314-1333. 136 Codrin Liviu Cuțitaru, Transcendentalism și ascendentalism. Proiect de fenomenologie culturală a romantismului american, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2001, p. 154. 137 Ibidem, p. 155. 138 Ibidem, p. 157. 139 Întrucât noțiunea de creație artistică deține un număr însemnat de sensuri, trebuie să facem aici observația că atunci când
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
II-a), Editura Meridiane, București, 1978, p. 80. 208 Nichifor Crainic, op. cit., p.163. 209 Ibidem, p. 168. 210 Ibidem, p. 174. 211 Vezi A. Stoleriu, op. cit., p. 79. 212 Ibidem. 213 Jean-Luc Marion, Vizibilul și revelatul: teologie, metafizică și fenomenologie, Editura Deisis, Sibiu, 2007, p. 8. 214 Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, vol I., Editura Doxologia, Iași, 2009, pp. 345-346. 215 Ibidem, p. 355. 216 Revenind la exemplele extrase din lumea artei, din această ultimă categorie, reamintim existența așa-
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Editura Polirom, Iași, 2004, p. 227. 288 Rudolf Otto, op. cit., pp. 81-87. 289 Ibidem, pp. 83-85. 290 Ibidem, pp. 87-93. 291 Gilbert Durand, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999, p. 13. 292 Juan Martín Velasco, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 82-83. 293 Ibidem, p. 83. 294 "În general, Misterul este numele divinității în care toate formele acesteia coincid și, prin urmare, în care se recunosc toate persoanele religioase, realitatea ce rezumă și explică noua
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
problemele karmice, ci pentru o mai bună folosire și înțelegere a acesteia. Vei putea să-ți eviți suferințele karmice dacă vei păstra echilibrul dintre psihic, fizic și destin, având mai multă încredere în forțele intelectului tău. Nu folosi raționalul în fenomenologia cuarțurilor. Este o enormă greșeală. Cristalele de cuarț te vor pune în contact direct cu arhiva akashică, memoria universală a universului, izvor nesfârșit de cunoaștere. Poartă un cristal de meditație, căci numai intrând în pacea zeilor, vei fi în legătură cu spiritul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dar se oprește mai ales asupra omului corupt. Până acum, de fapt, am folosit termenul „corupție” și am vorbit despre ea: studii, cercetări, rapoarte și analize se concentrează, în mod evident, asupra corupției și rămân cel puțin la suprafața unei fenomenologii despre omul corupt. Riscul - după cum știm - constă în faptul că științele sociale, ținând cont de abordarea de valori, restituie o viziune morală neutră despre corupție. A conduce reflecția de la corupție la omul corupt, are indubitabil avantajul de a demonta convingerea
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ale lui Hans Hermes, seminariile de lingvistică generale conduse de profesorul Peter Hartmann și chiar a putut asculta câteva lecții ținute, pe atunci, de profesorul Joseph Ratzinger (Benedict al XVI-lea) ca și unele conferințe ale lui Joseph Pieper despre fenomenologia cumpătării, a dreptății, a credinței și speranței. Acest parcurs formativ de la Wittgenstein, Popper, Gadamer la Menger, Mises, Hayek, Școala austriacă de economie și, indirect, la Kant, Kierkegaard și Pascal i-a îndreptat interesul, cercetarea și gândirea filosofului Dario Antiseri spre
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Robinson (1999) susține în mod similar că etica nu ar trebui percepută ca separată de teoriile și practicile relațiilor internaționale, ci ar trebui să fie văzută ca inclusă în acestea. Fiind de acord cu Hutchings, ea susține mai degrabă o "fenomenologie a vieții etice" decât o "etică abstractă despre aplicarea regulilor" (Robinson 1999: 31). Însă viziunea sa asupra unei "etici globale a preocupării" implică și supunerea la o judecată critică a asumpțiilor de bază ale discursurilor morale și politice deja existente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să apară ca și cum ar avea o esență. În măsura în care postmodernismul caută să explice condițiile care fac posibil fenomenul statului ca fiind ceva ce afectează în mod concret experiența de zi cu zi, el este fenomenologic. Totuși, nu este vorba aici despre fenomenologia obișnuită. Poate fi numită cel mult o "cvasi-fenomenologie" deoarece, după cum s-a menționat deja, se ocupă în mod egal de explicarea condițiilor ce destabilizează fenomenul și amână actualizarea sa completă. În această secțiune va fi explicată "cvasi-fenomenologia" statului afirmată de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
149 excludere, 181, 192, 193, 195, 196, 202, 205 excludere socială, 136, 167, 172 experți, 264 exploatare, 90, 117, 127, 130, 136, 146 exporturi, 79 extrateritorialitate, 117 feminism, 9, 25, 32, 41, 147, 150, 233-55 feminitate, 242, 243, 244, 250 fenomenologie, 162 feudalism, 131, 220 filosofie, 36, 43, 204 finanțe, 170, 175 foamete, 151, 191 foedus pacificum, 75 formarea intereselor, 211, 212, 216, 222 forță de muncă, 89, 170, 238, 251 forțele pieței, 94, 96 fragmentare, 79, 129, 138, 139 fragmentare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tip de scriitură și ca gen literar [...], cât și aria sa de manifestare (în capitolul consacrat tematicii) și mijloacele sub care se prezintă ca figurație artistică". E limpede că lucrarea extinde aria interpretării, pentru că, de data asta, armătura teoretică privește fenomenologia discursului critic în ansamblu, iar când ia în vizor discursul cel pamfletar, prin departajare de cel polemic și satiric, în special, mută perspectiva într-un plan interdisciplinar, fără a compromite literaritatea, ca esență a viziunii critice. Cu toate astea, demersul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Actualul fetișism al imaginii are mult mai multe puncte în comun cu îndepărtata eră a idolilor decât cu cea a artei. Era 3 a medierilor omniprezente, a noastră, readuce la viață imediatul lipsit de mașinării al epocii 1, astfel încât redescoperim fenomenologia imaginilor primitive. Impresia de déjà-vu pe care o evocă în general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tipuri de emergență. proliferate mai ales în domeniul stu diului sistemelor complexe, dar și în studii Otto și Eliade precizează, în moduri proprii, imposibilitatea de a defini sau de a surprinde esența sacrului. Ceea ce poate fi surprins stă sub semnul fenomenologiei sacrului, putând fi analizate doar multiplele moduri de manifestare ale sa crului în „lume“ sau „pentru noi“. Nu în tâmplător, ambii au tori au, în cele două cărți de referință pentru înțe legerea sacrului, câte un subcapitol intitulat „Manifestarea sacrului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea noii metodologii de cercetare. V.3 „Perspectivism“ Moshe Idel și reformularea noțiunii de „perspec tivism“. Unici tate și diferență. Necesitatea dialogului, dincolo de constrângerile sistemice ale propriei viziuni. Virtutea multidisci plinarității. Cercetătorul hermeneut și capcanele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nu la un registru fragmentar din constituția lumii și/sau a omului, ci la mecanismele minții, ale cunoașterii și înțelegerii, ca expresie a conștiinței umane. De aceea, Eliade va lega dezvoltarea acestei dimensiuni hermeneutice de dezvoltarea concomi tentă a unei „fenomenologii a minții“: „Dintr-un anumit punct de vedere, s-ar putea spune că o nouă Fenomenologie a Minții își așteaptă elaborarea prin luarea în considerare a tot ceea ce istoria religiilor este capabilă să ne reveleze.“ Istoricul religiilor este chemat să
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale cunoașterii și înțelegerii, ca expresie a conștiinței umane. De aceea, Eliade va lega dezvoltarea acestei dimensiuni hermeneutice de dezvoltarea concomi tentă a unei „fenomenologii a minții“: „Dintr-un anumit punct de vedere, s-ar putea spune că o nouă Fenomenologie a Minții își așteaptă elaborarea prin luarea în considerare a tot ceea ce istoria religiilor este capabilă să ne reveleze.“ Istoricul religiilor este chemat să depășească simpla inves tigare istorico-filologică și supraspecializarea de nișă, pentru a reuși să aibă o privire
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a altor structuri religioase tradiționale rezultă o considerabilă îmbogățire a conștiinței; într-un anumit sens se poate chiar vorbi de o transformare interioară a cercetătorului și, să sperăm, chiar și a cititorului atras de subiectul în discuție. Ceea ce se numește fenomenologie și istorie a religiilor poate fi considerat ca făcând parte din acel număr restrâns de discipline umaniste care sunt totodată tehnici spirituale și propedeutice.“ „[...] Pe scurt, istoria religiilor se afirmă atât ca o «pedagogie» în sensul tare al cuvântului, căci
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cercetare, cea a disciplinelor umaniste și cea a științelor exacte, pentru a înțelege fenomenele vizibile, măsurabile prin legătura lor cu ceea ce este imprevizibil, dar definitoriu pentru noi ca oameni. Pe această linie, studiul religiilor poate oferi o viziune complexă cu privire la fenomenologia experienței religioase ca experiență general umană, semnificativă. Contribuția este reală numai dacă specialistul în domeniul studiilor religioase are deschiderea să se familiarizeze, pe de o parte, cu alte tradiții decât cea în care se consideră specialist, iar, pe de altă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
165, 286, 296 eterogenitate, 235, 286, 287 eterogenitate etatică, 276, 287 F failibilitate, 195, 224 fals, 28, 30, 31, 37, 51, 54, 64, 65, 74, 149, 184 falsă conștiință, 180, 181, 311 falsificabil, 61, 86, 88, 148, 195 feminism, 37 fenomenologie, 24 filosofie politică, 188, 192, 216 fragmentare, 212, 272, 274, 277, 283, 286, 294, 295, 313 funcțiile ideologiei, 45, 185 fundament, 12, 19, 20, 35, 94, 142, 169, 234, 277, 297 G global, 160, 245, 257, 265, 271, 278, 279
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obținut titlul de doctor în filozofie în cadrul aceleiași universități, cu o teza despre problema intenționalității la Toma din Aquino. A fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, filiala Iași (2012-2013), si cercetător în cadrul Institutului de Cercetare „Alexandru Dragomir“ din cadrul Societății Române de Fenomenologie (2011-2013). A desfă surat stagii de cercetare doctorala și postdoctorala la Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea Konstanz și Universitatea Cambridge. Din 2011 este consilier al Societății Internaționale „Toma din Aquino“ (S.I.T.A.), filiala română. NOTĂ Sunt multi aceia cărora se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în urma centrării kantiene prin subiect: dincolo de „experiența posibilă”; înperspectivă fenomenologică: actul de „vizare” este „transcendent”în raport cu „obiectul”, care, la rândul lui, este, „transcendent” înraport cu actul prin care e pus). 2. Interacțiunea transcendenței cu imanența este deosebit declară la nivelul „fenomenologiei cunoașterii”, al relației de„sesizare” (Erfassen): „În orice cunoaștere - scria N. Hartmann - seaflă laolaltă un cunoscător (ein Erkennendes) și un cunoscut (ein Erkanntes), un subiect și un obiect al cunoașterii. Relația care existăîntre ele este cunoașterea însăși. În afara ambilor membri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
împănările" unui text rafinat și bine documentat cu o serie de texte ideologice din perioada proletcultistă. Iată o mostră de "împănare"din această carte: "Astfel, de la gestaltismul lui von Ehrenfels și Koehler, reînvierea pe plan psihologic a apriorismului kantian, a fenomenologiei lui Husserl, a psihologiei înțelesului a lui Dilthey, a psihologiei trăirii (Erlebnis), a hegelianului Spranger, a funcționalismului lui Brentano, sau a psihologiei raporturilor funcționale a lui Carl Stumpf, toate aceste școli de psihologie cu tendințe reacționare au exploatat acea terra
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ușor de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în care idealismul era practicat cu frenezie, și regimurile politice din Germania care au dus la fascism și la război" (Ralea, Botez, 1958, p. 687). Deși se fac afirmații categorice contra fenomenologiei, gestaltismului și altor școli psihologice "cu tendințe reacționare", la bibliografia lucrării nu figurează lucrări de Edmund Husserl, Christian von Ehrenfels, Wolfgang Köhler, Max Wertheimer, Kurt Koffka, Carl Stumf, reprezentanți de marcă ai curentelor psihologice în discuție. Cât despre corelația unor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]